Brașoveanul Rareș Dumitrescu vrea o medalie la JO de la Londra!

Nu-i înarmat doar cu o sabie pentru Londra. Ci şi cu multă hotărâre, curaj şi optimism. Cantonat în Poiana Braşov, alături de colegii săi, Florin Zalomir, Cosmin Hănceanu şi Tiberiu Dolnicieanu, Rareş Dumitrescu priveşte deja spre cea de-a doua ediţie a Jocurilor Olimpice din carieră. Iată ce a declarat într-un interviou pentru ProSport:

Rareş, naţiunile puternice în scrimă organizează deseori concursuri în spaţii neconvenţionale. S-ar putea şi la noi?
Este un lanţ care la un moment dat se poate rupe. Ca să organizezi o competiţie într-o locaţie foarte cunoscută îţi trebuie bani. Ca să obţii banii necesari, îţi trebuie sponsori! Ori ca să atragi sponsori îţi trebuie un timp de expunere pe diferitele canale media foarte, foarte mare. Ei bine, ca să beneficiezi de acest timp de expunere, publicul trebuie să sa fie obişnuit cu sportul pe care-l practici. Atât timp cât în România se difuzează concursuri de scrimă 20-30 de minute pe an la televizor, nu anticipez cum ar putea fi lumea educată în acest sens.
De ce?
Mulţi nu pricep o boabă la noi, dar nu sunt de învinuit. Dacă te duci în SUA şi îi arăţi unuia un meci de soccer, el nu pricep mare lucru. În primul rând îţi trebuie o educaţie pentru scrimă, către toate sporturile frumoase! Şi sunt multe în România! Dar în afară de fotbal românul nu prea se pricepe. Mai vorbesc şi eu cu prietenii şi îi întreb: «Îţi place handbalul?». «Da, da!», vine prompt răspunsul. «Te pricepi la handbal??», continui eu. «Da, da!». «Dar ştii câte jucătoare sunt pe teren? Sau cât e terenul de mare?», marşez eu. «Nu!». Atunci cum poţi spune că te pricepi la handbal?
Spuneai recent că principiul lui Pierre de Coubertin, conform căruia “Important e să participi la Jocurile Olimpice”, nu te convinge…
Da. Eu cred că la modul în care ne pregătim şi la ambiţia pe care o avem nu ne putem întoarce fără o medalie de la Londra. Să dea Dumenzeu să fie două, dar e extrem de greu să revii cu două medalii de la Jocurile Olimpice, mai ales că trebuie să prinzi două zile foarte foarte bune, la fel cum am făcut-o acum trei ani, la Campionatul Mondial, unde am reuşit să iau două medalii atât la individual, cât şi cu echipa. Nu orice fel de medalii, sunt ferm convins că se poate şi la Londra. Ca şi obiectiv, mi-aş dori o medalie.
Dacă ai fi antrenorul lui Rareş Dumitrescu ce i-ai spune să-şi mai îmbunătăţească până la Londra?
În general, problema nu este de exerciţiu, pentru că în sensul acesta Mihai (n.r. – antrenorul Covaliu, – dublu medaliat olimpic) o face foarte bine şi nu avem nicio problemă. Singura problemă poate deriva din psihic. La acest capitol, antrenorul nu-ţi poate face foarte, foarte multe, poate veni doar cu nişte sfaturi, cu vorbe bune, dar ceea ce este în mintea ta, doar tu ştii, doar singur te poţi capacita la maximum.