23 februarie 1271: prima atestare documentară a Brașovului

Pe 23 februarie, Brașovul își sărbătorește, an de an, actul de naștere ca oraș atestat documentar. Data se leagă de un document păstrat astăzi în Arhivele Naționale Maghiare de la Budapesta, emis în timpul regelui Ștefan al V-lea al Ungariei, în care așezarea apare pentru prima dată sub numele de „Brasu" — cea mai veche mențiune scrisă cunoscută a orașului.

Documentul din 1271 nu este o cronică sau o descriere a orașului, ci un act notarial: o confirmare regală a unui contract funciar între doi nobili din Țara Bârsei — „Chyel comes, fiul lui Erwin de Călnic" și „Teel, fiul lui Ebl de Brasu, ruda aceluiași". Simplul fapt că cineva este numit „din Brasu" arată că, la acea dată, așezarea era deja suficient de cunoscută și de stabilă încât să servească drept reper de identificare — semn că orașul exista, cu structuri administrative recognoscibile, cu mult înainte de 1271.

De la Corona la Brașov: un oraș cu patru nume

Puțini orașe europene au purtat, de-a lungul istoriei, atâtea nume diferite pentru aceeași așezare. Sașii colonizați aici din secolul al XII-lea, la invitația regilor maghiari, l-au numit Kronstadt („orașul coroanei"), nume păstrat până azi în germană. În documentele latine medievale apare frecvent ca Corona, tot o trimitere la simbolul coroanei din stema orașului. Maghiarii l-au numit Brassó, iar forma românească, Brașov, derivă chiar din vechea denumire slavă „Brasu" întâlnită în documentul din 1271 — un fir de continuitate lingvistică de aproape 800 de ani.

Țara Bârsei, avanpost la marginea regatului

Contextul în care apare prima atestare nu e întâmplător. Cu câteva decenii înainte, între 1211 și 1225, regele Andrei al II-lea al Ungariei aduce Ordinul Cavalerilor Teutoni să colonizeze și să apere Țara Bârsei, zonă de graniță expusă incursiunilor cumane. După alungarea cavalerilor teutoni, regii maghiari continuă politica de colonizare cu coloniști germani („sași"), cărora le acordă privilegii comerciale și administrative importante — fundația pe care Brașovul avea să-și construiască, în secolele următoare, statutul de cea mai puternică cetate comercială transilvăneană.

Astăzi, 23 februarie rămâne o dată simbolică pentru brașoveni: autoritățile locale marchează frecvent aniversarea cu evenimente culturale, iar istoricii amintesc, cu fiecare ediție, că orașul de sub Tâmpa are o poveste scrisă continuă de aproape opt secole — de la un simplu nume, „Brasu", menționat în actul unui contract funciar, până la orașul-magnet turistic de azi.