Biserica Adormirea Maicii Domnului – Cetate

Initiativa înfiintarii acestei sfinte Biserici, în Cetatea Brasovului, se naste în conditiile conflictului dintre greci si români pentru Biserica Sf. Treime de pe actuala strada Baritiu, pe care grecii, prin interventiile la autoritatile din Brasov si Viena o obtin, alungând din biserica pe preotul român Gheorghe Haines, ba mai mult, interzicând romanilor sa participe la slujba religioasa, mai ales dupa hotarârea impusa de magistratul brasovean, emisa în 30 septembrie 1791, care certifica Biserica sf. Teime ca "biserica greceasca nationala" si ca urmare averile ei intra în administratia companiei grecesti.

In aceasta situatie, românii din Cetatea Brasovului la 23 iulie 1828 înainteaza, prin episcopul lor Vasile Moga, un memoriu catre Guvern, prin care cere aprobare pentru înfiintarea unei capele în Târgu Grâului (azi Piata Sfatului). În acest scop se face o coleta publica obtinându-se suma de 21.670 fl. pentru cumpararea caselor negustorului Constantin Bogici (vestit editor si tipograf), care nu aveau iesire la strada, aceasta fiind una din conditiile impuse de autoritati. In anul 1833 deja se sfinteste micuta capela cu hramul Sfintei Adormiri, având ca prim preot pe Vasile Greceanu si prim curator pe vestitul negustor Ioan Juga, ajutat de Gheorghe Nica si între reprezentanti pe Bucur Pop, Rudolgaf Orghidan s.a., de numele carora se leaga toata viata spirituala desfasurata în Cetate în toata perioada pasoptista: înfiintarea revistelor, scolilor si bibliotecilor publice.

Cum capela nu putea satisface desfasurarea serviciului divin în conditii bune, iar bisericuta din Groavei ridicata în anul 1876 era prea micuta, românii din Cetate hotarasc sa ridice o biserica monumentala si în acest scop se fac mai multe fundatii în numele negustorilor brasoveni: Dimitrie G. Ioan, Ioan Juga, Ioan Secareanu, Vasile Buretia, Dimitrie Ionciovici s.a.

Se apeleaza la arhitectul G. Brus, pentru a realiza planurile arhitectonice, atât pentru Biserica, cât si pentru casa parohiala. Acesta foloseste modelul bisericii grecesti ortodoxe din Viena si în 9 iunie 1895, în urma unor impresionante eforturi din partea cunoscutului protopop - carturar Bartolomeu Baiulescu, se pune piatra funamentala a bisericii, sfintita de mitroplitul Ioan Metianu în 18 iunie 1899.

Mester zidar a fost Martin Stenner, mester lemnar Carl Eicen, mester fierar Rudolf Bernhard, tâmplar a fost ales Vasile Popovici, iar pentru lucrarile de teracota s-au folosit de serviciile mesterului Franz Schmidt.

Cladirii, cu o lungime interioara de aproape 27 m. si latimea de 12,5 m., având un spatiu gol în jurul ei de 2,500 m, i s-a adaugat ulterior un turn la strada, darâmat în conditile cutremurului din 1940, fiind refacut în anul 1973, când se reface si fatada caselor parohiale. Cele trei clopote, asezate în turnul interior al Bisericii, s-au comandat la firma Seltenhofer din Sopron.

Tâmpla Bisercii, sculptata si aurita este opera artistului J. Kuptsay, directorul scolii de scultura din Brasov, care realizeaza si amvonul, scaunul episcopal, iconostasul si galeriile de la podisorul corului, în timp ce pictura interioara este relizata în parte de H. Bulhard si apoi de A.Vemian.

Primul paroh al Bisericii a fost cunoscutul preot-carturar Bartolomeu Baiulescu (1831-1909), care a lansat prima revista pentru meseriasi, purtînd chiar titlul de "Meseriasul Român", organizând primele "teihuri" pentru meseriasii români si a initiat învatamântul pentru meserii destinate românilor.Activitatea sa a fost continuata de preotul Vasile Meres si protopopul Vasile Coman, devenit episcop al Oradiei. Au urmat preotii Nicolae Stocan si Nicolae Coman (prin stradania caruia se ridica din nou turnul de la strada al Bisericii, distrus la bombardamentul din 1944). De la Sf. Gheorghe se stbileste aici fostul protopop Pompiliu Dumbrava (pensionat recent) si preotul Cristian Muntean.

Datele le-am gasit aici: CATEDRALA BRASOV