De asemenea, cu ocazia celor patru săptămâni anterioare retragerii peste Carpați, pentru prima oară în istoria modernă a Transilvaniei, o parte din localitățile județului Brașov, în frunte cu orașul Brașov, au fost conduse de administrație românească (primar, prefect). Atunci, pe străzile Brașovului a răsunat și cântecul patriotic „Deşteaptă-te, române!”
Pe 1 Decembrie 1918, în timp ce la Alba Iulia românii decideau soarta teritoriilor românești din Ardeal, Banat, Ungaria și Maramureș, în toate bisericile ortodoxe brașovene s-au tras clopotele și s-a bătut toaca. În biserica ,,Sf. Nicolae” din Schei s-a ținut o ,,mare slujbă divină”, încheiată cu urarea ,,Trăiască România Mare!” și cu cântecul lui Andrei Mureșianu, „Deșteaptă-te române”.
Revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din 1987 a fost ,,începutul sfârșitului” pentru căderea comunismului în România. Muncitorii au scandat pentru prima oară în România, ,,Jos Ceaușescu”, intonând ceea ce avea sa devină imnul insurecției din decembrie 1989 și, ulterior, al țării: ,,Deșteaptă-te, române!”.
1848, 1916, 1918 și 1987 sunt repere istorice naționale. Să fim mândri ca brașoveni de importanța istorică a cântecului patriotic ,,Deșteaptă-te, române!”, devenit imn național, și să spunem aceasta și celor care s-au oprit doar la semnificația zilei de 29 iulie 1848.
De asemenea, să ne înclinăm cu respect față de memoria lui Andrei Mureșianu. Anul acesta aniversăm 200 de ani de la nașterea sa.
- dr. istorie Nicolae Pepene,
- directorul Muzeului Județean de Istorie Brașov