ASOCIATIA MUSASHINO

ASOCIATIA MUSASHINO

Orasul Musashino

Este un oras rezidential situat la una din periferiile capitalei, Tokyo, la 20 de kilometri distanta de centru.
Musashino este binecuvantat cu zone renumite si de buna reputatie, fiind locuit mai degraba de oameni bogati apartinand unei clase sociale superioare.
Orasul detine spatii de locuit bine organizate, decente, sigure, in zone linistite, cu multa verdeata, apa buna, multe parcuri si facilitati oferite cetatenilor pentru activitati sportive, hobby-uri, intalniri si diverse actiuni, chiar si pentru petreceri.
Centrul orasului sau centrele comerciale sunt accesibile cetatenilor in 20 de minute cu trenul si cu autobuzul. Cinci universitati si trei complexe comerciale sunt la dispozitia studentilor si a generatiei tinere.
Zona principala din Musashino este Kitchjio-ji, unul din cele mai faimoase cartiere datorita starurilor tinere din Tokyo. Este poreclit Orasul Joji.

Cateva date statistice ale orasului MUSASHINO

1. Suprafata: 10.73 km2, destul de mica fata de celelalte districte din Tokyo
2. Populatia: 131.000 locuitori, cea mai mare densitate a populatiei din Tokyo
3. Institutii medicale: 200 de spitale si clinici,150 de clinici stomatologice
4. Medici: 1 la 248 de locuitori
5. Masini: 1 pentru fiecare 2.8 familii
6. Gunoi menajer: 148 tone/zi
7. Folosirea trenurilor: 609.000 de persoane urca si coboara din tren in cele trei statii JR
8. Parcuri publice: 120
9. Clima: temperatura medie pe an este de 15.1 grade Celsius
10. Locuitori straini: 2.328 dintre care 4 sunt romani

Istoria si dezvoltarea orasului

Formarea orasului Musashino a inceput dupa a doua jumatate a secolului al XVII-lea cu patru asezari iar in 1884, imediat dupa Revolutia Meiji, a fost recunoscut de Guvernul National Meigi ca Satul Musashino. Datorita cresterii populatiei satul s-a dezvoltat intr-un oras rural din Tokyo la inceputul anului 1900.

Orasul Musashino a luat nastere in 1947, imediat dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Apoi, Musashino s-a bucurat de o rata inalta de crestere a populatiei, magazinelor si industriei, cu centre de desfacere a produselor alimentare si a confectiilor textile, de depozite si de o importanta industrie financiara.

Schimbarile din jurul zonei Kichijo-ji au fost dramatice. In mod obisnuit, peste 600,000 de persoane folosesc zilnic cele 3 gari din oras. Orasul se mandreste cu o cifra anuala de vanzari de peste 500 milioane de yeni.
Cetatenii au parte de un stil agreabil de viata, de magazine noi si un stil agreabil de viata, de informatii bine prezentate, ateliere de moda si de servicii de calitate.

Istoria relatiilor dintre Brasov si Musashino

Istoria relatilor dintre orasele Brasov si Musashino incepe in noiembrie 1991, la 2 ani dupa Revolutia din anul 1989.

Dl. Daisuke SOGA – pe atunci dirijor al Orchestrei Filarmonice ”Gheorghe Dima” din Brasov si locuitor al orasului Musashino, a apelat la sprijinul primarului Masatada TSUCHIYA pentru invitarea orchestrei in Japonia.

Primarul Tsuchiya a intrebat “Cati membri are orchestra?” iar domnul Soga a raspuns ca are in total 60 de membri. In acea perioada costul unui bilet de avion tur-retur pentru o persoana, pe ruta Bucuresti-Tokyo era 5.000 $ ceea ce, pentru 60 de persoane, insemna 300.000 $ (aceasta fiind suma doar pentru transport).

Dorind sa raspunda afirmativ cererii d-lui Soga, primarul Tsuchiya a cooptat primari ai oraselor invecinate si a purtat negocieri pentru subventii cu guvernul Japoniei.

In sfarsit, in septembrie 1992-dupa 10 luni de la intalnirea dintre cei doi domni Tsuchiya si Soga toti membrii orchestrei au ajuns in Japonia si au sustinut cu succes un concert. Aproximativ 4000 de cetateni din 4 orase, inclusiv Musashino s-au bucurat de acest concert.
Acesta este inceputul relatiilor dintre cele doua orase Brasov si Musashino.

Misiune

Infiintat in anul 1998, centrul nostru promoveaza cultura japoneza si in special orasul Musashino prin prezentarea diverselor aspecte ale vietii in Japonia, culturii traditionale si actuale, precum si a limbii japoneze.

Asociatia Musashino, Japonia - doreste aprofundarea relatiilor de prietenie dintre cele doua orase Brasov si Musashino si sa fie o punte de legatura intre cele doua culturi.
Mai multe informatii gasiti daca urmati acest link:Asociatia Musashino

Piramidele de la Şona, judeţul Braşov

Piramidele de la Şona, judeţul Braşov

In timp ce localnicii sunt convinşi că au fost ridicate de uriaşi, istoricii cred că sunt morminte ale barbarilor celţi. Până ce lucrurile se vor lămuri, piramidele de la Şona rămân o relaxantă destinaţie de weekend. 

Piramidele de la Sona

Drumul până la Şona nu este deloc greu. Porniţi din Braşov către Sibiu pe Drumul Naţional 1 şi după aproape 60 de kilometri, înainte de Făgăraş, faceţi dreapta. Dar dacă vreţi să evitaţi aglomeraţia de pe şosea, puteţi opta pentru un alt mijloc de transport.

La Şona se poate ajunge şi cu trenul din Braşov, luaţi personalul spre Făgăraş până la Mândra, apoi mergeţi trei kilometri prin şantier şi ajungeţi pe malul Oltului. Traversaţi podul şi în cinci minute sunteţi în sat, pe malul Oltului sunt locuri excelente de campare cu cortul.
Satul Şona a fost întemeiat acum 700 de ani de saşii transilvăneni. Aceştia au fost atraşi de pământurile roditoare şi de dealurile orientate către soare, de pe malul drept al Oltului. Au construit aici case, au cultivat meri, pruni şi viţă de vie. Pentru că nu s-au mai înţeles cu stăpânii din Ţara Făgăraşului, acum cinci veacuri, saşii au lăsat totul în urmă şi au plecat spre vest. Şi au întemeiat alt sat, pe care l-au numit tot Şona, în judeţul Alba.
Lângă Olt au rămas doar românii, vreo 200 de suflete, casele vechi de piatră şi piramidele misterioase care se înalţă pe un platou în mijlocul câmpului. Sunt opt movile uriaşe de pământ, a căror origine rămâne un mister.

Legenda spune că în urmă cu mulţi ani acest ţinut ar fi fost stăpânit de o prinţesă pe nume Şona. Într-o zi regatul ei a fost atacat de nişte uriaşi care au venit de peste munţii Făgăraş. Uriaşii au trecut prin apa Oltului, iar ajunşi în acest loc şi-au scuturat noroiul de pe picioare, iar bucăţile de pământ depus sunt de fapt aceste movile.
Cele opt movile de pământ, înalte de 30 de metri se văd de deaprte. Însă abia când te apropii îţi dai sema de dimensiunea lor impresionantă. Aşezarea movilelor pe două linii perfect paralele a dat naştere la speculaţii. Unii istorici susţin că sub ele ar fi îngropate căpetenii ale celţilor, ajunşi în Transilvania mult înainte de a se vorbi despre daci.
Populaţiile acelor vremuri obişnuiau să-şi îngroape conducătorii sub movile mari de pământ împreună cu podoabe valoroase, barbarii ridicau însă mai multe movile pentru a-i descuraja pe jefuitorii de comori care ar fi încercat să sape după aceste bogăţii. Nea Gheorghe, ca şi ceilalţi localnicii din sat, ar vrea să afle ce se ascunde sub muşuroaiele de pământ, se teme însă de ce-ar putea descoperi.

Acolo în câmp lângă movile se aude doar ciripitul păsărelelor şi din când în când glasul mioarelor aflate pe celălalt mal al Oltului. Când vremea este frumoasă puteţi să întindeţi cortul chiar între movile. Oltul este doar la 500 de metri şi pe maluri se poate face plajă. Iar dacă aveţi noroc îl puteţi întâlni pe Nea Gheorghe care vă poate servi cu un pahar de vin roşu din viţa de lângă movile. Şi cine ştie poate vă mai spune şi alte poveşti ale piramidelor de pământ.

Comunicat

GUVERNUL ROMANIEI Comunicat de Presa

 
Din cauza reducerilor bugetare recente si a cresterii pretului electricitatii, al gazului, al motorinei, al benzinei si al uleiului,

luminita de la capatul tunelului a fost stinsa!

Ne cerem scuze pentru neplacerile cauzate!

Braşov - Kronstadt, oraşul lui Kronos?

Brasov

Astăzi se impune descoperirea acestor mituri ale strămoşilor noştri, pentru a le reda patrimoniului naţional, din al cărui tezaur fac parte. În acest sens dorim să aducem informaţii care să demonstreze permanenţa populaţiei geto-dacice în zona Braşovului şi a Scheiului, arătând totodată că denumirea de KRONSTADT dată Braşovului provine de la KRONOS - zeul timpului. Acest zeu, în mitologia geto-dacilor, după cum afirma istoricul antic Mnaseas, corespundea lui Zalmoxis. Strămoşii noştri având o credinţă uraniană, ridicau pe înălţimi, în cinstea zeului pe care îl adorau, altare, temple, oracole şi zigurate. Înălţimea respectivă se considera sub protecţia zeului numindu-se "scaunul zeului" (reşedinţa zeului), iar în caz de nevoie cei iniţiaţi în misterele zeului se retrăgeau aici, socotindu-se apăraţi de zeul însuţi. De regulă o astfel de înălţime purta denumirea zeului protector. Când adversarii nu au mai respectat funcţia "sacră de protecţie" a altarelor, apărătorii au fost obligaţi să-ţi construiască cetăţi pe vârful acestor munţi. În Braşov se află o astfel de înălţime cu denumirea de TÂMPA (ce provine de la "tempus - temporis") denumire ce demonstrează că în antichitate era sub protecţia lui Zalmoxis (Kronos).
În sprijinul acestei afirmaţii aducem următoarele argumente:
În zona Tâmpa sunt altare pentru sacrificii şi cercetătorii saşi au descoperit o fântână cu oase ce demonstrează că s-a practicat un cult păgân.
Pe Tâmpa a fost identificată o cetate construită pe ruinele unei vechi cetăţi dacice.
V. Pârvan acorda o atenţie deosebită studiului tezaurului toponimic al ţării ca sursă de documentare în stabilirea adevărului istoric. În "Getica" el analizează expansiunea geţilor utilizând toponimele şi hidronimele.
Folosind metoa analizei semantico-mitologice, aplicată zonei Braşovului, ca element de cerectare se poate afirma că toponimele şi hidronimele existente în zonă au origine arhaică. Valea Putredă ne reaminteşte obiceiul geto-dacilor de a ţine trupurile celor decedaţi timp de 40 de zile înfăşurate în piei de animale şi agăţate în pom. Muntele Postăvarul s-a numit Muntele Ruia, denumire ce poate proveni de la Rajac şi se traduce libr din limba sanscrită prin Muntele Reelui. În Muntele Postăvarul se găsesc Crucurul Mare şi Crucurul Mic, nume ce sugerează că aici se executau măsurători astronomice. Denumirea de Scaunul Predicatorului confirmă existenţa unui "scaun al zeului" în acest nod orografic.
Şarpele - simbolul lui Zalmoxis (Kronos), împreună cu soarele se află şi azi pe porţile scheienilor.
Perpetuarea a două obiceiuri: JUNI DIN SCHEII BRAŞOVULUI şi IEŞIREA LA CHETRE confirmă că aici a fost o zonă sacră, a cultului lui Zalmoxis.

ORIGINEA GETO-DACICĂ A JUNILOR BRAŞOVENI

Prezentarea Junilor braşoveni (Bul. Eur. "Noi, tracii", fundaţia Drăgan, Milano, martie 1982) a fost făcută în mod detaliat de Muşlea, Pitiş, Stinghe şi alţii, care au susţinut că este un obicei care confirmă originea geto-dacă.
Plecarea junilor în după-amiaza zilei şi petrecerea unei nopţi pe Muntele Postăvarul ca a doua zi să întâmpine "apariţia soarelui" este o manifestare pe care o semnalează însuşi Herodot la geto-daci. Ea reaminteşte parcticare cultului lui Dionisos (Dionisie - zeu trac de origine).
Îmbrăcămintea junilor, bogată în aur şi argint, corespunde cu cea a agatârşilor. Viţa de vie, strugurele, frunza de stejar şi ghinda, identificate pe cămăşile lor sunt simbolurile lui Dionisos şi ale lui Zeus. Totemul târşului (simbolul lui Dionisos) l-am identificat prin "brăduţii pitici" pe care juniiîi aduc din pădure (Poiana Târşului) şi îi depun la casele cu fete, la poarta vătafului sau pe zidurile cetăţii. Servitul peşetlui la masă este, de asemenea, simbolul lui Dionisos şi reprezintă lupta dusă de acesta cu "piraţii tirenieni". Jocul "ţuţele", fetele ce împletesc florile cu care îî împodobesc pe juni şi caii acestora, reamintesc de "Bachantele" lui Euripide (adeptele cultului lui Dionisos). Hora junilor "în cerc" şi "de la stânga la dreapta" simbolizează ideea precreştină a "timpului circular", sensul de mers al astrului ceresc şi coroana - simbolul lui KRONOS (ZALMOXIS). Junii din Scheii Braşovului nu erau lăsaţi să intre în cetate, deoarece exista credinţa că cetatea va cădea în mâinile lor în momentul când ei vor ocoli sfatul de trei ori. La geto-daci, după cum se ştie, era obiceiul de a ocupa o cetate dupa ce ocoleau de trei ori; obicei ce s-a perpetuat şi la juni, care doreau să intre în drepturile cutumiale, demonstrând în acelaşi timp şi o permanenţă pe aceste meleaguri.
Măscăriciul junilor reprezenta pe şaman, care, fiind împuşcat din imprudenţă, a întrerupt seria iniţiaţilor în misterele cultului respectiv (Pitiş). I.G. Frazer în "Creanga de aur" prezintă un caz analog în care, la o manifestare de primăvară (Mardi Gras) "bufonul", ce trebuia sacrificat în cinstea primîverii în scopul regenerării naturii, a fost îmouşcat mortal deoarece printre cartuşele oarbe se afla şi unul real. Cazul prezentat de Frazer ne face să credem că e posibil ca şi "măscăriciul junilor" să fi fost omorât imprudent în condiţii similare.
Îngroparea vătafului la Podul Dracului simbolizează "întoarcerea la origini şi renaşterea o dată cu regenerarea naturii", reamintind de momentul psihologic utilizat de Zalmoxis, când iniţia pe discipoli în misterele cultului său, sau de practicile "misterelor de la Eleusis" - specifice cultului lui Dionisos. Obiceiul poate proveni şi din Egiptul antic, deoarece îl găsim la regi, care, în fiecare început de an, simulau că mor, se îngropau şi renăşteau mai puternici şi mai viguroşi.
Elementele de iniţiere în misterele unui cult păgân, pe care le-am identificat la junii din Scheii Braşovului, sunt: înscrierea la juni a tinerilor care au împlinit vârsta de 16-17 ani (confirmă dorinţa acestora de a se iniţia pentru a putea trece examenul de maturitate), denumirea de "juni albiori" provine de la cămăşile albe de in pe care le purtau numai iniţiaţii în misterele unui cult păgân; aruncarea buzduganului "la cracă" (o înălţime tip), combinată cu strigătul vătafului: "Aruncă-l mai sus dacaă doreşti să-ţi dea soacra mai multă zestre!"; hora junilor, care nu se părăseşte decât cu aprobarea vătafului. Toate acestea, împreună cu jocul "căţeaua" şi concursurile de călărie se recunosc uşor a fi trepte de iniţiere, unde junii erau obligaţi să dea dovadă de forţă, rezistenţă, iscusinţă etc.
Astfel, tânărul demonstra că era pregătit pentru a intra în viaţă şi societate.

ORIGINEA GETO-DACICĂ A OBICEIULUI "IEŞIREA LA CHETRE"

În partea de vest a Braşovului - zonă sacră - se găsesc şi azi, ca doi umeri ai unei puternice "cetăţi naturale", două stânci ce se numesc "Pietrele lui Solomon".
Când timpul este frumos, la sfârşit de săptămână, românii merg LA CHETRE, perpetuând o manifestare uraniană a unui ritual ancestral. Junii braşoveni, la datele când are loc manifestarea lor, merg şi ei între Chetre.
În limba iudaică Solomon se traduce prin "înţelepciune", iar toponimicul ar însemna "Pietrele înţeleptului", recunoscând în el pe înţelepţii getod-dacilor - Ktistoi sau Pleistoi.
Cercetătorii saşi semnalau în secolul al XIX-lea existenşa în zonă a unor ziduri, urme ale unei cetăţi, care, după părerea autorilor, confirmă prezenţa unui templu geto-dac.
Din mitologia greco-romană şi asiro-babiloniană se cunoaşte rolul "Pietrelor sacre" ce se găseau în zona "Marilor Oracole". O astfel de piatră se afla şi la oracolele de la Dodona şi Delphi. Piatra de la Mecca, piatra Hama (ce avea proprietăţi terapeutice lithoterapie), piatra Batyl (pe care Hera i-a dat-o lui Kronos s-o mănânce în locul lui Zeus) sunt cele mai reprezentative argumente.
Este foarte posibil ca "Marii secerdoţi" ai cultului lui Kronis, ce îşi avea altarele pe vârful Tâmpa, să fi practicat iniţierea în mistere (junii), divinaţia (profeţitoria), învăţându-i totodată pe geto-daci normele etice (legile bellagines).
În zona Pietrelor am identificat pe o stâncă un simbol bestiar, rpectiv un cap tauriform care confirmă practicarea cultului Mithra. Tot în zona "Chetrelor" se află o peşteră care, la intrare, păstrează urmele unei pietre ce a fost sculptată ca un leu.
Până în prezent denumirea de Schei se traducea prin slavul "schiau" ce însemna sclav. În "Iliada" lui Homer se vorbeşte foarte mult de "Poarta scheiană", denumire pe care Eftimie Murgu o traduce prin "Poarta din stânga cetăţii" sau "Poarta de vest". În faţa acestei porţi stăteau la sfat doi înţelepţi troinei Ucalegon şi Antenor - arată Homer. Din studiul atent al operei amintite rezultă că în partea de vest a Troiei s-au dat luptele cele mai aprige dintre troieni şi ahei. Aplicând elemente de mitologie comparată, constatăm că în acea zonă erau mormintele strămoşilor cetăţii Troia.
Autorii au identificat că toponimicul schei se găseşte la Suceava, Târgovişte, Iaşi, Câmpulung, iar la Braşov şi Suceava este chiar în partea devest a vechii cetăţi. Acest lucrudemonstrează originea comună a cuvântului schiau (probabil provine din limba pelasgă - limba populaţiei prototrace), deoarece Troia a existat înaintea venirii slavilor în Europa. Rezultatele cercetării noastre sunt confirmate de marele istoric V. Pârvan, care pune la îndoială originea slavă a cuvântului "Schiau" arătând că el provine din dacicul "sclaia" (v. V. Pârvan - "Getica", 1982, p.160).
Până în anul 1938, în manualele şcolare ale Braşovului era inserată următoarea legendă: "Pe Tâmpa a existat un balaur ce mânca copiii mici ai conducătorilor oraşului; un măcelar sas a luat o piele de viţel şi a introdus în ea piatră de var, ducând-o lângă grota balaurului; balaurul, ieşind, a văzut viţelul pe care l-a mâncat, iar după aceea a băut apă; ea intrând în reacţie cu varul, balaurul a fost distrus".
Descifrând o astfel de legendă rezultă:
Balaurul a fost totemul geto-dacilor (dragonul), al lui Zamolxis (Kronos). Din mitologie se cunoaşte că lui Kronos oracolul i-a prezis că v-a fi răsturnat de copilul său, fapt pentru care Kronos îşi mânca copiii (timpul mănâncă totul).
Herei (soţia lui Kronos) fiindu-i milă de Zeus, nu l-a mai sacrificat, dându-i lui Kronos să mănânce o piatră (piatra Botyl). Zeus când s-a făcut mare îndeplineşte voinţa oracolului detronând pe Kronos.
Legenda aceasta demosntrează că pe Tâmpa au fost altarele lui Kronos, iar varianta mitologică a luptei dintre Kronos şi Zeus s-a păstrat, o dată cu funcţia zeiţei Hera.
Nicolaus Olahus, umanist de origine română, în lucrarea sa "Istoria ungurilor şi a lui Atila", denumind Braşovul "Zemigetusa" (confundându-l cu Sarmizegetusa), demonstrează că pe Tâmpa se mai păstrau şi erau evidente urmele unor construcţii antice.
Cele prezentate confirmă că pe Tâmpa a fost o zonă sacră închinată cultului lui Zalmoxis (Kronos). În Grecia, lângă Muntele Olimp, există o înălţime cu numele de KRONOION, nume ce provine de la Kronos şi pe care s-au găsit altare închinate acestui zeu.
La venirea romanilor, după ocuparea Daciei de către Traian când au găsit altarele de pe Tâmpa, luând informaţii de la loclanici despre ele şi fiind în cunoştinţă de cauză, deoarece aveau şi ei pe Saturn (ca zeu al timpului) au numit înălţimea "Tempus - Temporis". Cu timpul denumirea s-a transformat în "Tempea - Tâmpa", nume sub care autorii au identificat în aria de răspândire a geto-dacilor aproximativ 40 de înălţimi. În afara limessului roman autorii au identificat două înălţimi cu numele de Zamura, în care rădăcina "zam-" ne reaminteşte de Zalmoxis.
Se ştie că la întemeirea unei cetăţi a stat un mit şi mitul lui Kronos este cel mai corespunzător pentru cetatea ce a existat pe Tâmpa.
Cavalerii teutoni când s-au aşezat aici au tradus în limba germană numele vechi al cetăţii, precum au făcut şi romanii. Se cunosc foarte multe cazuri când saşii şi maghiarii au tradus toponimele şi hidronimele româneşti din Transilvania.
Cetăţii Braşovului, având în antichitate o importanţă strategică şi econimică (la intersecţia a două drumuri antice) se impunea să i se menţină vechea denumire. Cavalerii teutoni au respectat acest principiu traducând în limba germană din "cetatea timpului" sau "cetatea lui Kronos" - în KRONSTADT. În această situaţie Kron- provine de la prescurtarea lui Kronos. Ulterior, sub influenţa creştinismului (care îşi însuşea elemente de cult păgân dându-le explicaţie mistică) saşii au considerat pe Kron- ca provenind de la "coroană" (Karpaten Rundschau, nr. 38-1587-/24.IX.1982 - Florin Olteanu - "Zalmoxis - Tempus - Corona", p.6).
Dorim să reţinem atenţia că simbolul lui Kronos - zeul timpului - era "coroana".
Cercetătorii saşi semnalează posibilitatea denumirii cetăţii în funcşie de un pârâu ce izvorăşte din Tâmpa, care se cheamă "Coroana". Şi în această situaţie se confirmă cele susţinute de noi, deoarece în antichitate apele ce izvorau din zona templului erau sacre şi purtau numele zeului. Coroana, dupa cum am arătat, fiind simbolul lui Kronos era normal ca pârâul să indice altarele acestui cult. Hermeneutica heraldicii Braşovului, identificând "coroana" ca simbol al lui Kronos şi "stejarul" ca simbol al lui Jupiter Tonans ne sugerează să traducem liber stema Braşovului prin "ÎNŢELEPCIUNEA ŞI PUTEREA CONDUC DE-A PURURI CETATEA".
Cu această ocazie, autorii doresc să reţină atenţia cercetătorilor din domeniul etnografiei şi folclorului că a existat la juni "căluşul junilor". Azi acest joc nu se cunoaşte decât de un număr mic de persoane (bătrânii), fiind în situaţia de a se pierde.

DIN MITOLOGIE ÎN LUMEA ŞTIINŢEI

Am văzut că românii din Schei merg săptămânal "La Chetre" prepetuând un ritual strămoşesc. Este foarte posibil ca acest ritual să fi fost situat aici datorită proprietăţilor balneocurative ale zonei.
În urma investigaţiilor ce le vor face specialiştii în mineralogie, geomorfologie şi balneo-climatologie se poate demonstra că Pietrele lui Solomon au proprietăţi naturale balneo-climaterice. Fenomenul de lithoterapie era utilizat încă din antichitate. Tratamentul de magneto-diaflux artificial, dupa cum se ştie, creează o stare de echilibru psihic. La Pietrele lui Solomon este foarte posibil ca în urma unei anomalii magnetice, provocate de prezenţa oxizilor de fier sau fero-mangan să se creeze magnetodiaflux natural.
Specialiştii cunosc efectul terapeutic în bolile cardio-vasculare al atmosferei ionizate negativ, deoarece ionul negativ este vaso-dilatator. Poate că la Pietrele lui Solomon să existe posibilitatea unei ionizări negative atmosferice şi a unei metalice marcată datorită prezenşei în zonă a fero-manganului. Apa care trece printre Pietrele lui Solomon, daca se constată că este uşor radioactivă, ar pune în evidneţă efectul terapeutic în bolile cardio-vasculare.
Prezenţa în exces a oxigenului (datorită pădurii) completează efectul terapeutic al zonei.
În aceste condiţii, în situaţia că presupunerile noastre se adeveresc, Pietrele lui Solomon, pe lângă interesul istoric îl va prezenta şi pe cel balneoclimateric.

Notă: de Crina Călin, Florin Olteanu
Din Almanahul "Luceafărul" 1980, pagina 159

PROGRAM CULTURAL ESTIVAL

PROGRAM  CULTURAL  ESTIVAL

2011

Brasov

Acesta e programul de evenimente preconizat de Primaria Brasov pentru perioada estivala, daca doriti  sa participati la aceste evenimente trebuie doar sa fiti prezenti in locurile anuntate, eu sigur voi fii prezent la citeva din aceste manifestari, si ma voi prezenta cu amanunte

15 iulie 2011 – Filarmonica Braşov

Concert – Piaţa Sfatului 

17 iulie 2011 – Opera în Concert

Piaţa Sfatului 

21 iulie 2011 – Teatrul Arlechino

Punguţa cu Doi Bani – Cartier Răcădău

28 iulie 2011 – Teatrul Arlechino

Răţuşca cea Urâtă – Cartier Astra

15 august 2011 – Teatrul Arlechino

Dănilă Prepeleac – Piaţa Sfatului

20 august 2011 – Opera la Bastion

Bastionul Ţesătorilor

4 septembrie 2011 – Teatrul Arlechino

Povestiri de buzunar – Cartier Noua

8 septembrie 2011 – Opera în Concert

Sfânta Maria – Piaţa Sfatului

9 septembrie 2011 – Filarmonica Braşov

Concert – Piaţa Sfatului

10 septembrie 2011 – Opera Braşov

Carmen, premieră de balet – Piaţa Sfatului

ARENA LICEULUI SPORTIV

ARENA LICEULUI SPORTIV

O mica bijuterie in felul ei, Arena Sportiva Ion Tiriac ,asta ar fii denumirea ei institutionala, foarte draga inimii mele ,deoarece am facut ciclul 5-8 la Liceul Sportiv, deci atit arena cit si imprejurimile le cunosc bine si le revad cu drag si citeodata cu nostalgie. Imi aduc aminte de fostii colegi , de profesori, de antrenori,frumoase timpuri, oameni deosebiti care m-au marcat , care m-au invatat multe din ceea ce stiu acum, si carora le multumesc pentru tot ceea ce au facut pentru noi. Nu stiu de ce i-au dat numele ION TIRIAC, dupa ce au reconstruit-o dar stiu sigur ca pe vremea cind eram acolo circula o poveste conform careia bunicii lui Ion Tiriac ar fii locuit pe strada Cerbului, practic la citiva pasi de arena,poate de aceea i-au spus ION TIRIAC, poate ca omul de afaceri a "sponsorizat" refacerea arenei. Linga arena se afla inca doua baze sportive Baza Olimpia de linga Bastionul Tesatorilor, si practic nu exista scheian care sa nu fii invatat mersul pe patine pe Olimpia, si nu a cochetat macar o data cu jocul de tenis de cimp. Daca tot am vorbit de domnul ION TIRIAC , nu a fost nici dinsul o exceptie, el fiind prima oara legitimat ca ...."hocheist "la Dinamo. Nimic neobisnuit atunci cind iesi din casa si te "joci" pe un teren de atletism,si ai in imediata vecinatate, Baza Olimpia teren de tenis vara ,patinoar iarna. Va spuneam ca sunt doua baze si asa e, continuind sa urci pe alee gasesti cea de-a doua baza,acolo unde exista un bazin, o sala de fitnes si unde a existat un al doilea patinoar, dar pe care acum l-au dezactivat pentru a construi unul mult mai scump la gara, ce ne mai incurcam noi in traditii in cadrul natural, era mai greu acolo, nu "ieseau "banii la fel , nu era loc de specula imobiliara, si cel mai important nu era terenul in proprietatea "cui trebuia"

Dar sa revenim la Arena Sportiva a liceului Sportiv, asa cum o vedeti astazi, are aproximaticv 5000 de locuri, e intr-un cadru natural extraordinar si a fost si este folosita si azi pentru manifestari sportive dar si culturale. 

A fost revendicata si am inteles ca a revenit Liceului Honterus cu obligatia de a pastra profilul sportiv, asa ca nu e de mirare daca veti vedea matricolele celor de la Liceul Honterus prin curtea Liceului Sportiv, sunt deja clase de la Honterus care activeaza aici

Are restaurat acest zid de incinta care in trecut inchidea fortareata Brasovului intre Bastionul Tesatorilor si Poarta Schei, loc de catarare pentru viitori alpinsti(nerecomandabil, si destul de periculos)

Are o pista de zgura in lungime"pe turnanta" de 400 m, loc in care s-au pregatit de-a lungul vremii,multi campionii la toate categoriile de varsta, sportul brasovean, dar si cel national,alimentindu-se cu "produsele" Scolii Sportive"acesta fiindu-i supranumele de-a lungul anilor

WC-URI PUBLICE

W.C.-Water Closet asta ar insemna literele puse in acronimul cel mai intilnit in toata lumea .In romaneste definitia tradusa cred ca ar suna cam asa:Instalatie igienica servind la satisfacerea nevoilor fiziologice de evacuare a urinei si a materiilor fecale, deci am cam avea cu toti  treaba pe la un asemenea dispozitiv. Avind treaba in Centrul Vechi,- ma plimba astia pe la Primarie sa le platesc locul de parcare, la care am dreptul in urma unei"licitatii"- am avut o problema fiziologica"mica" asa cum am invatat sa ii spun din grupa... mica la gradinita, si brusc a trebuit sa folosesc un "pipi bar". Dar de unde sa il iau?
Mai bine zis unde sa ma duc? Indicatoare sa te indrume,NU exista ,de parca ar fii rusine, si te trezesti ca stringi din toate alea ,capeti culori din toata gama luminii descompuse sau nu,iar tu simti o nevoie din ce in ce mai mare sa injuri.Nu am inteles niciodata de ce.Asa ca a trebuit sa imi caut in memorie pe unde ar mai putea exista din vremuri de demult,WC-uri.. L-am gasit pe cel mai apropiat de Primaria Veche, e chiar in Parc in zona Hotelului Capiol, cumva ascuns, poate si pentru ca WC-urile  au fost construite subteran, mai e unul in Piata Sfatului, unu in zona Magazinului Star, mai era unu in Livada , dar atit l-au reamenajat de a iesit super bar de fite-Vintage Club -sau ceva, si mai e unul Sub Tampa in zona Telecabinei.Astea toate practic nesemnalizate si pe care eu ca brasovean le gasesc greu,daca nu esti din oras e ca si cum n-ar exista. In zonele nou construite in Brasov, nu stiu nici unul si stiu ca mai e unu in Poiana in zona parcarii mari, dar nu stiu daca e si functional. Au si program dar sunt mai mult inchise si binenteles ca fiind servicii publice au angajati "bugetari"prost platiti si care stau cu sabia concedierii deasupra capului. Niste incompetenti fac reforma si ajung sa stea mai mult inchise  pentru ca a ramas pe functie o "parasuta"in Primarie al carui merit e "oral" dar au fost concediati oameni care mai aveau 4-5 ani pina la pensie si care deserveau pe bani putini aceste locuri, toti la un loc din tot serviciu  sau departament cum i-o spune, nu iau salariul "oralistei". Iar noi ceilalti raminem cu copacii de prin parc sau cu Politia Comunitara care ne amendeaza daca ne prinde.A-ti inteles ideea. Acum apropo de WC-urile Brasovului stiu doua povesti, daca nu o socotesc pe asta cu Vintage Club-ul care mi se pare totusi o poveste de succes. Sa ma explic.WC-ul asta din Livada a stat mai mult inchis in ultimii anii,pina cind niste smecheri au inceput sa il "reabiliteze" si alti smecheri sa il ceara in instanta. Explicabil la tara in care traim si la cit costa metrul patrat in buricul targului. Problema lor. Si ce daca iar mi-au bagat niste smecheri mina in buzunar?Amuzamentul de abia acum incepe.Atita l-au "reabilitat" in subteran de a iesit a constructie cu etaj supraterana, si pentru ca simbolistica nu putea sa lipseasca i-au spus Vintage Club (Vintage tata daca stiti reclama), imi spunea un amic ca totusi daca ai o urgenta ceri nu stiu ce cheie de la bar, asa o fii n-am fost ,n-am incercat. Ca sa fie totul Ok  m-am trezit invitat de un prieten in trecere prin Brasov la o bere si o poveste la "super Barul"asa i s-ar fii dus vestea pina la Bucuresti, asa zicea el , asa o fii ca la baruri nu ma pricep, fapt atestat de masinile de zeci de mii de euro parcate prin apropiere de la o anumita ora. M-am dus ca tin la prietenul asta al meu , dar l-am deturnat pentru alta destinatie, parca nu eram din aceleasi filme(eu si barul). Si acum povestile:Despre WC-ul din Piata Sfatlui se spune ca ar fii fost facut din banii unui batrin , care toata viata ajucat la loterie ,dar a cistigat cind avea vreo 90 de ani, si fiind destul de excentric, dintr-o parte substantiala din cistig a facut WC-ul sa "se cace toata lumea in norocul lui". Iar cel de linga Primarie a avut o povestioara atunci cind comunistii au amplasat in capatul actual al strazii Republicii, statuia lui Stalin. Statuia il infatisa pe Stalin care indica un drum imaginar fiind surprins cu o mina intinsa.Din greseala,intimplare ,zice-ti cum vreti el arata spre acest WC-u, iar brasovenii l-au taxat rapid si daca aveai o problema si intrebai pe cineva raspunsul era ceva de genul "Mergi pina in capat la Republicii mai departe iti arata Stalin"Sper ca in planurile marete de sprijinire a "turismului" sa intre amplasarea de toalete de orice fel, ecologice sau nu, sper ca cele ramase sa nu aiba soarta constituirii in "super baruri",si mai sper ca Brasovul sa ramina in zona civilizata care inseamna un pic mai mult decit niste sensuri giratorii, oricit de frumoase ar fii florile plantate pe ele,intelegeti Domnule Primar  sau trebuie sa va blestem sa va cacati pe Dumneavoastra pina veti intelege??
.

BICICLETE

Biciclete

Tampa

Brasov

Centru biciclete in Piata Sfatului

Biciclete

Centru biciclete in Piata Sfatului

S-a umplut Brasovul de biciclete, unele galbene,unele negre,asumat sau nu sunt culorile lui F.C.Brasov.Nu cred ca si-au dorit,dar le-a iesit. Sa revin ideea e simpla, aceste biclete se pot "lua in custodie",ca nu pot sa spun inchiria , ca nu asta se intimpla.Practic te duci in parc linga Primarie sau in Piata Sfatului linga Casa Sfatului, si gasesti aceste biciclete,puse in rastel, daca esti posesorul unui act de identitate,in perioada de valabilitate, primesti o bicicleta pe o perioada de 2 ore sa te plimbi ,fara sa platesti nimic,am inteles ca daca dupa 2 ore revii si vrei sa continui nu e nici o problema,doar ca la sfarsitul celor doua ore, sa bifezi trecerea pe la standuri si continui.Mai stiu ca un prieten s-a dus cu copii si le-a luat si lor biciclete desi copii nu aveau 14 ani. E OK. Ce ma bucura,e faptul ca miscarea asta cu bicicletele prin Centrul istoric mi se pare normala, e un mod in care poti sa acoperi suprafete mai mari, sa vezi mai mult,si basca sa faci si miscare .E o masura educativa, de agrement si care ne aduce mai aproape de Germania,Olanda,Franta.Insa dau o bila neagra autoritatilor locale , care au facut niste glume de piste de biciclete,au construit in unele locuri niste borduri care nu te ajuta sa urci sau sa cobori cu o bicicleta,ce sa mai vorbim de un carucior al unei persoane cu handicap.Astia suntem,pasi mici si cazniti,avem conducatori cu jumatati de viziuni, fara convingeri ,fara putere de analiza si sinteza.Adica ideea e buna,o aplaud sincer, atit doar ca nu vreau sa faca "victime", si aici nu vorbesc de pantaloni zdrentuiti de vreun lant rebel.Vorbesc de lipsa unor spatii amenajate, de trotuare ingustate drastic pentru a face loc Parcarilor, si n-am folosit din greseala litera mare.Si acum sa vorbesc si despre efecte perverse.Sunt sofer si va spun ca trebuie sa fii de 3 ori mai atent prin centrul vechi, sa nu te trezesti cu un entuziast iesit fara sa se asigure de pe vreo straduta,dar asta nu e nimic fata de senzatia pe care o ai dupa ce ai sarit cu amindoua picioarele pe frina incercind, si de data asta reusind sa opresti masina cind un tinar adolescent iese aprope sinucigas in fata masinii , el ride fericit de juri ca e drogat,si daca mai e insotit de inca unul ca el si are remarci de genu:"Ai vazut fratioare?Ce s-a speriat fraieru.Pai nici daca vroia nu m-atingea". Pai sa nu te dai jos la el si sa-i dai un picior in cur sa isi scoata chilotii din cur cu cezariana si asta dupa 2 ore de operatie.Nu sunt un om violent, dar jur ca asta imi vine sa fac in momente ca cel pe care vi l-am descris,si poate ca uitam ,daca se intimpla numai o data, Din pacate n-a fost un singur episod,din fericire nu s-a intimplat nimic, ma simt ca in bancul cu politaiul care are pe noptiera un pahar plin cu apa si un pahar gol,asta in eventualitea daca "nu ii e sete".Faptele ramin,comportamentul se "cronicizeaza"si din pacate ramine o problema de timp pina se va intimpla o tragedie. Mai exista o categorie pe care as vrea sa o mentionez,cea a mamicilor care isi inchipuie ca daca circula in paralel cu copilul il protejeaza. Trecind peste faptul ca Regulamentul de Circulatie pe drumurile publice interzice pe buna dreptate un asemenea comportament, pot admite ca nu toata lumea are carnet de conducere si nu as vrea sa se simta vreun politician "dement" sa ceara "carnet de bicicleta", dar e o chestiune de logica elementara,ocupi mai mult loc pe banda si obligi soferul sa se apropie de axul drumului, dar riscul ca masina sa te acroseze e mult mai mare, si lucrul cel mai important, in cadere il vei antrena si pe copil, si uite ce destept ai fost,ai dat jos doi dintr-o lovitura.Poate ca grija s-ar manifesta printr-un comportament preventiv,adika sa te asiguri o data si inca odata ca "juniorul"sau "junioara" stapineste bicicleta din dotare(antrenamentul se face supravegheat si departe de drumul public), are echipament de protectie si cel mai important i s-a explicat si in dunga care sunt regulile de circulatie pe care el trebuie sa le respecte "cu sfintenie", daca mi se permite formularea. Alte abordari nu cred ca fac altceva decit sa ii puna in pericol si poate sa bage vreun om nevinovat in puscarie pentru ca i-au lovit pe drumul public.Nu stiu daca am adus toate argumentele pro si contra,poate si sigur sunt si altele, eu sigur m-am dat cu bicicletele astea si mai vreau sa ma mai dau , dar visez sincer un Centru vechi fara masini doar cu biciclete, si bulevarde largi fara biciclete sau cu piste amenajate special. Vise nu?

DUPA ZIDURI

Dupa ziduri

Dupa Ziduri

Dupa Ziduri

Pornit sa hoinaresc aiurea prin oras, cu aparatul de fotografiat la mine de asta data, eram cam ingrijorat ,deoarece aparatul imi face de ceva timp probleme, am descoperit ca de fapt problema era la acumulatori, nu inainte de a se bloca cu obiectivul pe afara.M-am plimbat cu el pina la Calin, un prieten care speram sa ma puna in legatura cu cineva “in domeniu”, dar am avut noroc ca el sa insiste ,sa aiba si niste acumulatori cit de cit incarcati, si ….. minune ,aparatul si-a dat o frumusete de reset, a ras vreo 30 de pozitii de pe card, si lentilele s-au retras cuminti la locul lor. Am avut prima tentative de a mai face fotografii acum citeva zile, m-am prezentat increzator la chioscul din cartier, cumparat baterii si plecat la drum sa fac poze prin Brasov.Minunea a tinut 3…. pozitii, si “battery empty”. Asa ca inapoi la momentul 1 si am luat-o voiniceste spre Brintex, aici gasesc intotdeauna solutii cind am probleme de genul asta.Standul 268, e simplu prefixul Brasovului si Toni o vanzatoare cu care am descoperit in timp ca suntem si vecini si care are toate natiile de baterii,acumulatori, casti, ce sa mai de toate, si la preturi sanatoase la cap ,iar Toni e jumatate depanator,schimba baterii,si stie sa dea sfaturi,astfel incit sa te descurci in lumea asta fara sa faci facultatea de electronica.Asa ca m-am lasat din nou pe mina ei ,am fost cit de sincer am putut in privinta  simptomelor aparatului meu si ea mi-a recomandat un set de acumulatori de 2700 si o incarcare sustinuta de 15 ore,i-am multumit frumos si am plecat acasa hotarit sa fac intocmai si la timp ce mi-a recomandat. ,avind inca un “ghimpe” impotriva incarcatorului propriu si personal. Dar nu ,dupa o noapte de stat la incarcat, am primit in sfarsit semnalul de “battery full” de data asta, am pus acumulatorii in aparat si am plecat la plimbare, pe jos pe strada Lunga, centru si pentru ca ma batuse destul soarele in cap,am ales Solutia ----Dupa Ziduri----, e singura intr-o zi de vara, nu tu aglomeratia de pe  Muresenilor, nu masini, cu Spurcata curgind ,si ce e mai important umbra si o adiere de vint venind dinspre padure, deci perfect.Am zis Spurcata, deci ar parea ca nu e in regula,Asta e numele n-am cum sa ii zic altfel,asa ii zice de mult de pe vremea cind scheienii aveau toti Wc-urile in fundul curtii , iar la fiecare ploaie mai mare, va imaginati ce venea pe Spurcata, am mai citit eu o explicatie conform careia erau si tabacarii in Schei si ca deversau mizeria in piriul care vine de la Pietrele lui Solomon.

Dupa Ziduri

Plauzibila si explicatia asta, dare eu inclin sa le combin pe amindoua  si sa am o imagine destul de clara asupra etimologiei numelui.În secolul al 14-lea, surplusul de apă din bogatele pâraie care curgeau prin Şcheii Braşovului şi care nu era folosit pentru canalele deschise ce străbăteau străzile „Cetăţii” medievale, a fost deviat printr-un canal artificial, numit „Graft” (adică şanţ) la poalele dealului Romurilor, ca să ocolească oraşul. Canalul „Graft” a constituit astfel un prim obstacol natural împotriva pătrunderii duşmanilor în oraş din această parte. Ulterior s-a construit primul zid al incintei oraşului, întărit pe această latură a fortificaţiilor iniţial cu 8 turnuri, din care câteva se păstrează şi astăzi.

Dupa Ziduri

Dupa Ziduri

Dupa Ziduri

Dupa Ziduri

Perfecţionându-se însă armele de atac, această singură incintă a fost socotită insuficientă, edificându-se o a doua incintă, exterioară, fără turnuri. Spaţiul dintre aceste două ziduri ale oraşului era denumită „zwinger” şi repartizat diferitelor bresle pentru apărare în cazul unui atac duşman.De la Bastionul Fierarilor în jos era „zwingerul măcelarilor”, urmat de „zwingerul mănuşarilor”. Din „zwingerul măcelarilor” un pod mobil până la stânca apropiată mijlocea accesul spre Turnul Negru. Pasajul „După ziduri” era închis pentru circulaţia vehiculelor cu un lanţ mare, confecţionat încă în veacul al 16-lea, care azi se află în curtea muzeului din Bastionul Ţesătorilor. Aproximativ la mijlocul lungimii zidurilor, exact sub Turnul Alb, drumul este blocat de Bastionul „Graft”, care constituie un fel de pod peste pârâu. Spre deal exista o portiţă—astăzi zidită—cu un pod mobil, care mijlocea accesul spre Turnul Alb.

Dupa Ziduri

Dupa Ziduri

Dupa Ziduri

Din cauza unor inundaţii mari, în 1809, zidul exterior de incintă a fost mult slăbit prin spălarea fundaţiilor, de aceea în 1822, s-au construit trei arcuri de sprijin, din care unul mai există şi astăzi, celelalte două împreună cu porţiunea zidului pe care-l sprijineau fiind demolate, cu ocazia construcţiei unei case de locuit pentru... fabricantul Friedrich Czell. În anii 1968-1969, o parte din vechile fortificaţii „După ziduri” a fost restaurată şi, pe lângă ele, amenajat şi un plăcut drum de plimbare, care pune în valoare aceste monumente istorice ale oraşului. În anul 2001, acoperişul Bastionului „Graft” a fost parţial distrus de un incendiu. În vara anului 2002 s-au luat „binevenite măsuri” de restaurare a Bastionului Graft şi a arcului de sprijin. De asemenea, toată porţiunea de după ziduri a fost curăţată şi amenajată cu bănci. Urmeaza si fotografiile facute in aceasta plimbare , o sa impanez cu ele acest post, nu toate ca nu se mai incarca niciodata pagina, selectia imi apartine si sper sa va placa