SFÂNTUL NICOLAE

Cele mai cunoscute legende despre Moș Nicolae

În fiecare an, în seara de 5 decembrie, copiii știu că trebuie să-și lustruiască ghetuțele sau cizmulițele, pentru că Moș Nicolae va trece pe la ei să le aducă daruri, mai ales celor cuminți. 

SFÂNTUL NICOLAE Celor neascultători, Moș Nicolae le aduce o nuielușă, pentru a-i atenționa să își asculte părinții și bunicii. Și este suficient să se uite prin ferestre ca să-și dea seama dacă un copil a fost cuminte sau nu.
SFÂNTUL NICOLAE Tradiția își are originea în povestea personajului legendar și mitic, care a existat cu adevărat în persoana episcopului din Myra-Lichia (pe meleagurile Turciei de astăzi), persoana cu credință nețărmurită în Dumnezeu, ce a trăit în secolul al IV-lea. Lui Nicolae de Myra îi sunt atribuite numeroase fapte bune față de cei săraci și năpăstuiți, dar și miracole, numele său traducându-se prin „biruitor de popor”. Provenind dintr-o familie înstărită, la moartea părinților săi, și-a dăruit întreaga avuție celor nevoiași.
SFÂNTUL NICOLAE  Una dintre cele mai cunoscute legende despre Moș Nicolae este povestea celor trei fete sărace, care, neavând zestre, nu puteau să se căsătorească și urmau să fie vândute de tatăl lor unor bărbați înstăriți. Se spune că Sfântul Nicolae, aflându-le durerea, le-a aruncat fiecăreia pe geam, într-o noapte, câte un săculeț de bani. Săculeții au căzut fie în ciorapii puși la uscat, fie în ghete. De aici este obiceiul ca darurile de Moș Nicolae să fie puse în ghetuțe. 
SFÂNTUL NICOLAE  Deși este grăbit să alerge la copiii din lumea întreagă, Moș Nicolae are timp să plece urechea la dorințele fiecărui copil în parte.
SFÂNTUL NICOLAE În tradițiile românești, Moș Nicolae apare pe un cal alb, trimitere la prima zăpadă care cade la începutul iernii, păzește Soarele care încearcă să se strecoare pe lângă el spre tărâmurile de miazănoapte pentru a lăsa lumea fără lumină și căldură, ajută văduvele, orfanii și fetele sărace la măritat, este stăpânul apelor și salvează de la înec corăbierii, apără soldații pe timp de război, motiv pentru care este invocat în timpul luptelor.
SFÂNTUL NICOLAE De asemenea, există obiceiul să se pună în apă crenguțe de pomi fructiferi în casă, lângă icoane, care să înflorească de Anul Nou. În funcție de crenguța care a înflorit, se așteaptă recolta de fructe în noul an.
SFÂNTUL NICOLAE În nopțile sfinte de sărbători, când, preț de o secundă, se deschid cerurile și pentru noi, muritorii, se spune că Moș Nicolae poate fi văzut stând de-a dreapta lui Dumnezeu. Există obiceiul, la sate, ca în ziua de Sfântul Nicolae, feciorii să se organizeze în cete și să-și aleagă gazda unde vor merge pentru repetițiile colindelor de Crăciun și de Anul Nou.
SFÂNTUL NICOLAE Legenda lui Moș Nicolae s-a răspândit în toată lumea și a luat caracteristicile fiecărei țări. În Europa, în secolul al XII-lea, ziua Sfântului Nicolae a devenit ziua darurilor și a activităților caritabile.
SFÂNTUL NICOLAE este cunoscut drept ocrotitor al celor acuzaţi pe nedrept, al comercianţilor şi al călătorilor, al fetelor nemăritate şi al mireselor şi, în mod special, al copiilor mici. Acest mult-iubit sfânt a fost rânduit spre cinstire în ziua de 6 decembrie pentru că în această zi el i-a apărut în vis Sfântului Împărat Constantin cel Mare, cerându-i să-i ierte pe cei trei tineri nevinovaţi care urmau a fi omorâţi a două zi.

Deşi a fost cunoscut şi iubit încă din timpul vieţii sale, săvârşind nenumărate minuni, SFÂNTUL NICOLAE începe să fie cinstit mai ales începând cu secolul al VI-lea, la peste două sute de ani de la adormirea lui în Domnul, când numele sau apare menţionat într-un martirologiu român. În acelaşi secol, episcopul Nicolae din Pinara înalta o biserica închinată Sfântului Nicolae din Miră Lichiei.

Personalitati brasovene necunoscute

Autor: Camelia Onciu, 07.11.2014

• Comunitatea saşilor a contribuit la istoria Braşovului şi a Europei prin personalităţi de seamă în domeniile ştiinţelor, culturii şi politicii

De-a lungul a şapte secole, saşii au reprezentat o comunitate care s-a implicat crucial în destinul Braşovului. Au condus cetatea, au fost judecători, scriitori, preoţi, medici, pictori, istorici, luptători pentru dreptate şi libertate. Mulţi au emigrat înainte de 1989, mulţi au plecat şi după. Dar prezenţa lor la Braşov a lăsat urme în cultura şi istoria noastră, începînd chiar cu primii ani de existenţă ai cetăţii. Saşii au dat mulţi oameni de seamă. Iată cîţiva dintre aceşti înaintaşi braşoveni de origine germană care s-au născut la Braşov şi au scris istorie pentru întreaga Românie.

Sasul care a primit prima scrisoare în limba română

Cea mai impresionantă personalitate a saşilor transilvăneni este cu siguranţă braşoveanul Johannes Honterus (1498-1549). A fost un învăţat umanist, fondatorul gimnaziului săsesc din Braşov, primul din Sud-Estul Europei (1541), şi al primei biblioteci şcolare din această parte a Europei, tot la Braşov, în 1547. Honterus s-a născut într-o casă de pe Strada Neagră (actualmente, Str. Nicolae Bălcescu nr. 40), în 1498, şi a murit tot aici, în 1549. În 1522, a absolvit Universitatea din Viena, iar în anul 1525 a primit titlul de „magister artium“. A fost profesor la Universitatea din Cracovia. Cărţile lui erau atît de căutate încît au fost reeditate de circa 150 de ori în 100 de ani. „Rudimenta Cosmographica“ (1530) era manual de geografie de căpătîi în Germania şi în sud-estul Europei. În anul 1533 s-a întors la Braşov, s-a căsătorit, a fost ales în „Adunarea celor o sută“, apoi a devenit Consilier Comunal. A înfiinţat una dintre primele tipografii din Transilvania. Spiritul lui reformator se regăseşte în „Regulamentul bisericilor tuturor germanilor din Transilvania“ (1547), care cuprindea principalele teze ale reformei evanghelice a bisericii saşilor din Transilvania, de inspiraţie luterană. Umanistul s-a preocupat în mod deosebit de educaţia tineretului, tipărind manuale şi reorganizînd învăţămîntul. În 1543, a scris Constitutio Scholae Coronensis, care a rămas primul regulament şcolar din spaţiul românesc. Judele Braşovului, Johann Benkner, a fost destinatarul celebrei scrisori a lui Neacşu din Cîmpulung (29 iunie 1521), primul document cunoscut scris în limba română. Judele (primar) sas ocupa această funcţie încă din 1511 şi a fost cunoscut ca sprijinitor al scrierilor în limba română şi al diaconului Coresi. De la el ne-a rămas celebra frază: „mai bine a grăi cinci cuvinte cu înţeles decît o mie de cuvinte neînţelese în limbă străină“.

Casa de Soterius von Sachsenheim

Una dintre puţinele familii de nobili transilvăneni căreia i se ştiu cele mai îndepărtate origini este Casa de Soterius von Sachsenheim, din satul braşovean Dacia. Această familie a dat politicieni şi funcţionari din administraţia de stat a Transilvaniei, ofiţeri, cărturari, pastori şi artişti. Primul strămoş cunoscut, Valentinus Schöchtert (n. 1554), a fost fermier. Petrus Soterius, pastor luteran în Buneşti, a refuzat oferta lui Ali Paşa de a primi titlul de Principe al Transilvaniei. Fiul lui, Georg Soterius (Cel Bătrîn), a întîlnit-o în Letonia pe Marta Helena Skowronska, o fată orfană de 12 ani, care lucra ca servitoare în casa unui pastor. Sasul i-a oferit primele noţiuni de educaţie. Ulterior, fata a devenit ţarina Ecaterina I a Rusiei. În 1708, pe cînd era pastor luteran în Criţ, a primit o scrisoare de la ţarină, care i-a oferit o slujbă la curtea ţarului, dar sasul a refuzat. În „Historia Dacia Antiquae“, a susţinut continuitatea şi latinismul românilor de azi. Georg Soterius (Cel Tînăr) a urmat universităţi în Germania, obţinînd titlul de magister la Leipzig, unde a şi predat. În 1739 s-a căsătorit cu Anna Katherina Breckner von Brukenthal, sora baronului. Johann Michael (Cel Bătrîn) a primit de la împăratul Leopold al II-lea titlul nobiliar „von Sachsenheim“ (Casa Saşilor). Johann Michael a fost cunoscut ca un talent muzical, care cînta la pian şi compunea arii şi menuete. Fiul lui a fost inspector general al trezoreriei în guvernul Transilvaniei. Clara Adelheid a fost o pictoriţă foarte apreciată, zugrăvind în special portrete ale nobililor transilvăneni. Albert Conrad a avut o carieră militară de succes, dar a fost parlamentar şi în Dieta Ungariei. Fiul său, Arthur, ca medic şi explorator, a călătorit cu vaporul prin toate colţurile lumii, apoi s-a stabilit la Feldioara. Edith Jeanette a studiat la München, la Academia de Arte Frumoase. În 1911, Edith Soterius a avut prima ei expoziţie, la Galeria din Braşov. A semnat mai bine de 200 de picturi, desene şi litografii.

Generaţiile Teutsch

Teutsch a fost o altă familie de notorietate în Ardeal, cu rădăcini pînă în secolul XVII. Andreas Teutsch a fost un medic sas, cu rang de conte. Braşoveanul Joseph Teutsch a fost un renumit pastor luteran din secolul XVIII, Traugott Teutsch, director de şcoală şi scriitor, Georg Daniel Teutsch, episcop evanghelic, Friedrich Teutsch, episcop şi istoric, Georg Teutsch, hidrolog, Eduard Teutsch, industriaş şi om politic, Gustav Hermann Teutsch, teolog şi om politic, Hannelore Teutsch, pictor, artist grafic şi ilustrator, Hildegard Teutsch, om politic, Jens Teutsch-Majowski, jurnalist şi scriitor, Leo Teutsch, arheolog.
Cel mai cunoscut braşovenilor este Hans Mattis-Teutsch (1884-1960), artist expresionist: pictor, sculptor, grafician de renume european. El a fondat Uniunea Artiştilor Plastici din Braşov, în 1944, şi a fost ales preşedinte de cîteva ori. În memoria sa, Liceul de Arte Plastice din Braşov a primit numele său. Fiul său, Waldemar Ioan Mattis-Teutsch (1913-1960), a pictat, lucrările sale încadrîndu-se în stilul avangardist. Cel de-al treilea Mattis-Teutsch, Waldemar, s-a născut la 20 mai 1950 şi este primul artist plastic din România care a înlocuit şevaletul şi penelul cu laserul. Operele lui sînt holograme. Un alt artist plastic important a fost baronul Friedrich Ritter von Boor Bomches, considerat cel mai bun grafician al lumii. Pictor, fotograf de război, armurier, braşoveanul a emigrat în Germania, ţară în care a fost declarat cel mai apreciat portretist. Printre chipurile pe care le-a zugrăvit, a fost şi cel al filosofului Martin Heidegger.

Paleontolog de notorietate internaţională

Erich Jekelius (1889-1970), născut la Satulung (astăzi Săcele), a fost un paleontolog recunoscut la nivel european. La vîrsta de 23 de ani, în 1913, a publicat primele date geologice despre Piatra Craiului. Lucrarea „Faunele mezozoice din munţii Braşov“ a fost prima lui monografie paleontologică în care a descris fauna preistorică din Munţii Braşovului, peste 200 de specii, din care 23 necunoscute la acea oră. Au urmat şi alte expediţii, care s-au finalizat cu noi monografii paleontologice, cotate la nivelul celor mai exigente lucrări de gen din lume. După Marea Unire din 1918, a lucrat la Institutul Geologic din Bucureşti. Forînd în Dealul Melcilor pentru fabrica de ciment din Răcădău, unde era coproprietar, Jekelius a extras circa 100 de specii de fosile (2.419 exemplare). Rezultatele au fost publicate într-o impunătoare lucrare ilustrată în Anuarul Institutului Geologic al României din 1935, studiu care i-a adus o faimă mondială. Colegii de breaslă îl considerau cel mai serios şi prolific cunoscător al faunelor mezozoice şi pliocene de la noi, un paleontolog de talie internaţională. A fost coautor la redactarea Hărţii geologice a României, realizată la scara 1:1.500.000, apărută în 1926 şi care va rămîne mult timp harta de referinţă pentru teritoriul ţării. A avut contribuţii importante şi în studiul zăcămintelor de gaze naturale pentru Societatea de gaz metan. S-a implicat în domeniul construcţiei de baraje. Muzeografia este un alt domeniu care l-a preocupat pe savant, contribuind la dezvoltarea „Muzeului Săsesc al Ţării Bîrsei“, înfiinţat în 1907.

Părintele briologiei moderne

Johann Hedwig (1730-799) este un nume care nu lipseşte din nicio enciclopedie mondială a ştiinţelor. În 1752, a intrat la Universitatea din Leipzig. A studiat filosofie şi matematică, dar şi ştiinţe medicale. După absolvire, a vrut să practice medicina în Braşov, dar a fost dezamăgit să constate că nu sînt primiţi decît cei cu diplomă de la Universitatea din Viena. S-a mutat în Chemnitz, apoi în Leipzig, unde s-a dedicat studiului plantelor. În 1782, a publicat „Fundamentum Historia Naturalis muscorum frondosorum“, cu care a obţinut recunoaşterea internaţională. În 1784 a preluat conducerea Spitalului Militar de la Leipzig. Faima lui Hedwig s-a răspîndit şi a fost ales membru în mai multe academii şi societăţi ştiinţifice, inclusiv Royal Society din Londra. Observaţiile lui asupra muşchilor (briofite) au condus la o mai bună înţelegere a mecanismului de reproducere a acestora, contrazicîndu-l pe celebrul Carl Linne. Cea mai importantă contribuţie a braşoveanului a fost în domeniul clasificării muşchilor, savantul descriind toate speciile cunoscute la acea oră. Clasificarea lui stă la baza nomenclatorului ştiinţific modern al muşchilor. Tot lui, botanica îi datorează tehnica de laborator prin care se disecă muşchii, tehnică folosită şi azi. Este recunoscut astăzi drept părintele briologiei moderne (ramura botanicii care se ocupă de studiul muşchilor de pămînt). Numele sasului a fost dat unei familii de muşchi, Hedwigiaceae, care cuprinde 10 subspecii. În 1852, a apărut Hedwigia Journal, iar din 1959 există o publicaţie ştiinţifică cu numele Nova Hedwigia (apare anual şi are 550 de pagini). Orice referire la clasificarea braşoveanului foloseşte abrevierea Hedw.

Naşul statisticii şi medicul sultanului

Martin Schmeitzel (1679-1747), profesor la Universitatea din Halle, are meritul de a fi botezat statistica. El îşi numea prelegerile „Collegium politico-statisticum“. Din ianuarie 1700, a început să predea la Universitatea din Jena. Începînd cu 1702, a fost titular la catedrele de drept constituţional, geografie, heraldică şi istorie de la universităţile din Wittenberg, Greifswald, Halle, Copenhaga, Lund. În 1712 a primit titlul de Maestru în Filosofie. Cu toate că Schmeitzel a creat termenul „statistik“, părintele statisticii este considerat Gotffried Achenwall, studentul lui, care nu a făcut altceva decît să pună în circulaţie acest cuvînt. Johann Martin Honigberger (1795-1869) a fost un medic şi farmacist sas din Braşov. Timp de jumătate de secol, Honigberger a întreprins cinci călătorii în India, trei în Europa şi una în Asia, trăind o viaţă plină de aventuri şi cu multe acţiuni de pionierat. În 1815 a plecat spre Constantinopol, unde a devenit medicul personal a sultanului. Timp de patru ani, a fost medic de curte al maharajahului Ranjit Singh. A practicat atît medicina alopată, cît şi cea homeopată în Transilvania, Bulgaria, Turcia, India şi Pakistan. A introdus în Asia noi metode de vaccinare antivariolică. S-a îmbolnăvit de holeră şi a reuşit să se vindece singur, cu ajutorul homeopatiei. El a fondat în Lahore şi Calcutta primele spitale unde oamenii săraci erau îngrijiţi fără să li se ceară bani. Sasul braşovean cunoştea 17 limbi. A fost un reputat orientalist, arheolog, botanist şi numismat, însă numele lui e pomenit mai ales ca fondator al homeopatiei.

Hensel, eroul de la Malborghetto

Friedrich Hensel (1781-1809) a fost un ofiţer din armata Imperiului Austriac, care a ţinut piept armatei lui Napoleon la Malborghetto, Italia. Abia la capătul a patru zile de lupte crîncene, francezii au reuşit să treacă de el, spre disperarea lui Napoleon care aştepta întăriri la Aspern-Essling. Hensel a absolvit Academia de Geniu din Viena, a fost avansat locotenent major, apoi căpitan. La Malborghetto, situat la graniţa de sud a imperiului austriac, a construit un fort după propriile planuri. Comandînd numai 290 de infanterişti şi artilerişti, a înfruntat o armată de 170 de ori mai numeroasă, condusă de Eugene de Beauharnais, fiul adoptiv al lui Napoleon. Francezii n-au reuşit să treacă de Hensel decît luînd cu asalt cetatea din două părţi. În ultima zi de lupte la Malborghetto, braşoveanul a pierit. Pînă şi inamicul i-a recunoscut geniul militar. Generalul de divizie Jean-Jacques Germain Pelet-Clozeau scria în lucrarea sa despre campania franceză din 1809: „Îi cinstesc pe austriecii curajoşi, căpitanul Hensel şi ofiţerii săi, care s-au acoperit de glorie, cu o defensivă genială. Învinşii au cîştigat admiraţia învingătorilor!“. O jumătate de secol mai tîrziu, Împăratul Ferdinand I al Austriei i-a dedicat acestui erou o placă comemorativă pe care scrie: „În memoria morţii eroice a căpitanului de geniu cezaro-crăiesc Friedrich Hensel, în 17 mai 1809, şi a tovarăşilor lui de luptă, care au căzut cu el.“ Începînd cu 1866, construcţia militară poartă numele Fortul Hensel, în onoarea celui ce l-a apărat cu preţul vieţii. O cazarmă italiană e numită F. Hensel. La Academia Militară Tereziană din Viena, căpitanul braşovean a fost declarat „Naşul“ promoţiei din 1970.

Hans Bergel, cetăţean de onoare al Braşovului

Scriitorul braşovean Hans Bergel (n. 1925) s-a născut într-o familie de învăţători saşi din Rîşnov. În ianuarie 1945, a fost arestat la Sibiu pentru a fi deportat în URSS. Dar, înainte ca trenul să plece, a reusit să fugă. Pînă în octombrie 1945 a stat ascuns la un cioban român. Bergel a intrat în contact cu Rezistenţa Anticomunistă. La 22 de ani, a încercat să fugă din România, dar a fost prins la Budapesta şi condamnat la 14 luni de închisoare. După 10 luni, a evadat. Fiind sportiv de performanţă, a făcut armata la Clubul Central al Armatei. La Cluj, a fost din nou arestat, în 1954, pentru „incitare la rebeliune“. A primit un an de închisoare. Deşi a fost eliberat mai devreme, nu i s-a permis să-şi reia studiile de filosofie. În 1959, a fost arestat pentru a treia oară şi condamnat la 15 ani de muncă silnică, în cadrul procesului „grupului de scriitori germani“. În cinci ani, a trecut prin 18 temniţe. Pînă în 1964, a avut domiciliu forţat în Bărăgan. După eliberare, s-a angajat ca muzician la orchestra din Braşov. A depus cerere de emigrare în RFG. A fost refuzat. L-a ajutat Günter Grass, laureatul de mai tîrziu al Premiului Nobel pentru literatură, intervenind pe lîngă ministrul german de externe Willy Brandt. S-a stabilit la Gröbenzell, lîngă München, şi şi-a reluat activitatea de scriitor. A preluat redacţia ziarului Siebenburgische Zeitung (Ziarul Transilvănean) de la München. În paralel, aproape în fiecare an, a publicat cîte o carte. Tot ceea ce a scris, adică 30 de cărţi, de la nuvele, schiţe, eseuri şi romane, la versuri şi articole politice, toate fac referinţă la locurile natale. În 2012, a primit titlul de cetăţean de onoare al Braşovului.

Sasi de vază ai cetătii

În cele şapte secole de existenţă, Braşovul a avut la conducerea cetăţii 142 de primari, juzi primari şi juzi superiori de origine germană. Printre aceştia s-au numărat şi binecunoscuţii Lucas Hirscher (1482-1541) şi Valentin Hirscher (1559 -1603). Ultimul primar sas a fost dr. Karl Ernst Schnell, în perioada 1916-1926. Comunitatea saşilor din Braşov a dat numeroase personalităţi de marcă în artă, politică, ştiinţe. Iată cîţiva dintre aceşti saşi născuţi la Braşov şi remarcaţi la nivel naţional şi european.

Oameni de ştiinţă

- Julius Paul Römer (1848-1926) - botanist, doctor honoris causa al Universităţii din Wroclaw
- Petrus Sigerus (1759-1831) - farmacist şi botanist, întemeietorul botanicii farmaceutice din Transilvania
- August Fabritius (1857-1945) - oculist, organizator al Spitalului de boli de ochi din Braşov, autorul unui procedeu original de operare a cataractei
- Oswald Thomas (1882-1963) - profesor universitar de astronomie şi conducătorul Observatorului astronomic din Viena. E recunoscut pentru calcularea traiectoriilor meteorilor.
- Wilhelm Depner (1873-1950) - medic, membru al Societăţii Germane de Chirurgie. A introdus în România metoda tratării cancerului cu radiu.
- Klaus Popa (n. 1951) - istoric, specializat în istoria germanilor din România
- Maja Philippi-Depner (1914-1993) - istoric
- Gernot Nussbächer (n. 1939) - istoric, arhivar, scriitor
- Hermann Armeniu Fabini (n. 1938) - istoric de artă, arhitect şi politician

Muzicieni

- Valentin Bakfark (1507-1576) - maestrul lăutei medievale
- Paul Richter (1875-1950) - compozitor, pianist, organist şi pedagog, capel-maistru al orchestrei oraşului şi dirijor al Societăţii Filarmonice
- Hans Eckart Schlandt (n. 1940) - interpret organist şi profesor, cantor şi organist la Biserica Neagră
- Peter Maffay (n. 1949) - cantautor german, unul dintre cei mai de succes cîntăreţi de muzică rock din Germania din toate timpurile, cu peste 40 de milioane de albume vîndute
- Erich Bergel (1930-1998) - dirijor
- Wilhelm Georg Berger (1929-1993) - compozitor, muzicolog, violist şi dirijor, membru corespondent al Academiei Române

Teologi

- Petrus Petri de Corona - licenţiat în teologie, Artium Magister şi primul rector al Universităţii din Viena (1473)
- Harald Siegmund (1930-2012) - pastor evanghelic şi scriitor
- Paul Philippi (n. 1923) - teolog, profesor universitar şi politician, membru fondator al Forumului Democrat al Germanilor din România
Scriitori, filosofi, publicişti
- Georg Scherg (1917-2002) - pedagog, prozator, poet, dramaturg şi traducător de limbă germană
- Walter Biemel (n. 1918) - filosof, doctor docent în filosofie, profesor universitar la Düsseldorf şi Aachen, preşedintele de onoare al Societăţii

Române de Fenomenologie

- Edda Dora Essigmann-Fântânar (n. 1922) - scriitor
- Franz Rehter (1640-1679) - poet şi editor
- Claus Stephani (n. 1938) - scriitor, istoric de artă, etnolog şi folclorist
- Frieder Schuller (n. 1942) - poet, libretist, scenarist şi regizor
- Bettina Schuller (n. 1929) - scriitor şi traducător
- Damasus Dürr (1535-1585) - preot, scriitor
- Johann Gorgias (1640-1684) - scriitor
- Egon Hajek (1888-1963) - scriitor, istoric literar şi muzicolog
- Hans Hartl (1913-1990) - scriitor şi publicist
- Klaus Hensel (n. 14 mai 1954) - scriitor
- Bernd Kolf (n. 1944) - prozator, editor şi poet
- Rolf-Frieder Marmont (n. 1944) - poet, traducător şi scriitor
- Adolf Meschendörfer (1877-1963) - scriitor
- Erwin Neustädter (1897-1992) - scriitor
- Alwin Zweyer (n. 1933) - poet şi jurnalist
- Heinrich Zillich (1898-1988) - scriitor
- Willi Zeidner (n. 1927) - scriitor
- Emil Witting (1880-1952) - scriitor
- Simon Christophori (1670-1726) - scriitor
- Karl-Rudolf Brandsch (n. 1931) - scriitor. În 2006 a publicat „Fuga din imperiul lui Ceauşescu. 40 km pe rîul Timiş“.
- Andreas Birkner (1911-1998) - prozator şi poet

Artişti plastici

- Gregorius (1490-1553)
- Johann Ölhan senior (?-1763)
- Joseph Mohr (1713-1784)
- Wilhelm Fabini (n. 1936) - artist plastic
- Eduard Morres (1884-1980) - pictor, topograf artistic
- Harald Meschendörfer (1909-1984) - pictor şi grafician
- Hans Eder (n. 1883-1955) - pictor
- Fritz Schullerus (1866-1898) - pictor. Sora lui, Anna Schuller-Schullerus, a fost povestitoare şi scriitoare, iar fratele lui, Adolf Schullerus, a fost lingvist, istoric, etnolog, folclorist, scriitor şi teolog.

Sportivi

- Liviu-Dieter Nisipeanu (n. 1976) - şahist
- Walter Ziegler (n. 1938) - ciclist de performanţă, maestru al sportului
- Ioan Kramer (n. 1962) - fotbalist la F.C.M. Braşov şi F.C. Steaua
- Albert Ziegler (1888-1946) - primul pilot sas din Ardeal, constructor şi instructor aviatic
- Günther Bosch (n. 1937) - antrenorul de tenis al lui Boris Becker la turneul de la Wimblendon (1985)

De ce se ingalbenesc frunzele toamna?

In fiecare toamna vedem cum frunzele copacilor se transforma din verzi in galbene, portocalii si apoi in diferite nuante de rosu. Acest incantator spectacol de culori poate fi explicat foarte usor prin cateva notiuni de chimie.
Profesorul de chimie Andy Brunning, autorul blogului de specialitate Compound Interest, a realizat un infografic in care prezinta aceasta transformare a frunzelor.
Anumiti compusi chimici sunt prezenti in frunze tot timpul anului, dar cantitatea lor creste sau scade in functie de anotimp, de aceea culoarea frunzelor se schimba.
Clorofila, care da culoarea verde, este mai prezenta vara, iar toamna frunza produce mai putina clorofila, de aceea frunzele nu mai sunt verzi.

In schimb, luteina, un tip de carotenoide, care confera culoarea galbuie, devine mai intensa pe masura ce clorofila este distrusa, astfel ca frunzele isi vor schimba culoarea in galben.
Beta-carotenul este o alta substanta prezenta in plante. Ea absoarde culorile verde si albastru si reflecta rosul si galbenul, de aceea frunzele vor parea portocalii. De asemenea, aceasta substanta da culoarea specifica morcovilor.
Desi productia de beta-caroten scade toamna, la fel ca in cazul clorofilei, rimtul este mult mai lent si chiar si frunzele moarte au in ele o cantitate destul de mare de carotenoide.

Totodata, la inceputul toamnei frunzele cresc sinteza de antocianina, un flavonoid care produce culorile rosu si magenta. Nu se stie exact rolul acestui pigment, dar probabil ca are menirea sa apere frunza de productia excesiva de lumina, prelungindu-i astfel viata.

5 mituri si legende – adevarat sau fals?

Descopera 5 mituri si legende. Exista doi fulgi de zapada la fel? Soarele se roteste? Este adevarat sau fals ca statul prea aproape de TV iti poate cauza probleme …

1. Mituri si legende – Nu exista doi fulgi de zapada la fel.


Mituri si legende - fulgi de zapada

Acesta legenda este adevarata doar pe jumatate si se bazeaza pe definitia fulgului de zapada. Fulgii mari traditionali – cum ar fi cei ce sunt produsi de oameni sunt intr-adevar intotdeauna diferiti unii fata de ceilalti avand structura uluitor de complexa. Cu toate acestea cristalele de zapada din care sunt formati fulgii de zapada sunt vizibile doar cu ajutorul microscoapelor optice foarte puternice avand forma prismelor hexagonale lucru ce nu ofera o varietate asa mare incat doi fulgi de zapada sa nu fie asemanatori.

Fals

2. Mituri si legende – Soarele nu se roteste.


Mituri si legende - soarele nu se roteste

Soarelui ii trebuie aproximativ 27 de zile pentru a face o rotatie completa in jurul propriului ecuator si cu patru zile mai putin la polii acestuia .

Fals

3. Mituri si legende – Pestisorii aurii au o memorie de trei secunde.


Mituri si legende - pestisorul auriu

Aceasta legenda este falsa si a fost demonstrata in multe teste de memorie de cercetatori din toata lumea.

Fals

4. Mituri si legende – Daca stai prea aproape de TV poti avea probleme de vedere.


Mituri si legende - prea aproape de televizon

Aceasta legenda a aparut in anii ’60, cand Compania General Electric a recunoscut ca exista o eroare in procesul de fabricare al televizoarelor si acestea emiteau raze x in exces ce puteau fi daunatoare vederii daca stateai prea aproape de televizor.

Televizoarele moderne nu emit o asemenea radiatie. Nu iti pui in pericol vederea mai mult ca atunci cand citesti pe lumina slaba. Singurele probleme ar fi oboseala ochilor ca stai concentrat in acelasi punct pentru un timp indelungat, dar aceasta nu este permanenta.

Fals

5. Mituri si legende – Pentru a scrie in spatiu NASA a facut un pix de 1 miliard de dolari in timp ce Rusia a folosit un creion.


Mituri si legende - pix NASA gravitatie 0

Alan Fisher a cercetat si a inventat un pix ce poate scrie in conditii de gravitatie zero independent de NASA. Acum, acea inventie este folosita atat de USA cat si de Rusia .

Vioara Guarneri del Gesu,în concert extraordinar la Braşov

Până în acest moment cea de-a treia ediţie a turneului naţional „Vioara lui George Enescu”, organizat de Radio România prin Centrul Cultural Media Radio România împreună cu Asociaţia Culturală Accendo, a stat sub semnul neconvenţionalului şi al generozităţii artistice, cei doi protagonişti, violonistul Gabriel Croitoru şi pianistul Horia Mihail, cântând în parcurile bucureştene sau în localităţi rurale.
Finalul turneului va avea loc în Sala Patria din Braşov, pe 13 octombrie, de la ora 19.00.
Aceste concerte vor sta insă tot sub semnul moştenirii enesciene. Cei doi muzicieni vor interpreta trei sonate de Mozart, Beethoven şi Lekeu, programul fiind acelaşi cu cel al recitalului de la Ateneu, din 1919, susținut de George Enescu și Alfred Alessandrescu.
Vioara Guarneri del Gesu, ce i-a aparţinut lui George Enescu, aflată în patrimoniul Muzeului Naţional George Enescu, va răsuna încântând un public meloman, obişnuit cu atmosfera sălilor de concert. Înainte însă, urmând exemplul lui George Enescu, care a înţeles întotdeauna să ducă muzica acolo unde oamenii aveau cea mai mare nevoie de ea, în sate, pe front, în spital, cei doi muzicieni au mers în localităţi în care muzica clasică de aude foarte rar sau niciodată “live”.
Acolo, sute de copii, ei fiind publicul ţintă al turneului, au văzut, mulţi dintre ei pentru prima dată o vioară sau un pian şi au ascultat muzica clasică. Reacţiile lor entuziaste au meritat însă întreg efortul muzicienilor.

Programul concertului de la Sala Patria din Braşov şi Sala Radio din Bucureşti

W.A. Mozart – Sonata nr. 5 în mi bemol major pentru vioară şi pian
L. van Beethoven – Sonata nr. 6 în La major pentru vioară şi pian
G. Lekeu – Sonata în Sol Major pentru vioară şi pian

TRANSPORTUL PUBLIC ÎN BRAŞOV - scurt istoric

1830 – 1840 Apar primele mijloace de transport public în interiorul oraşului Braşov (birje,trăsuri);

1925 Se introduce în Braşov transportul urban de călători cu autobuze. Primul concesionar al Primăriei Braşov a fost firma Decei-Blaga din Cluj, care a pus în circulaţie patru autobuze pe două linii: Piaţa Unirii – Gara Braşov (14 staţii) şi Piaţa Unirii – Gara Bartolomeu (9 staţii).

1926 Existau nouă proprietari de autobuze, care au obţinut concesiunea pentru circulaţie şi transport public. Consiliul Municipal a limitat numărul de autobuze la numai 30, pentru evitarea accidentelor de circulaţie.

1927 Primăria Municipiului Braşov elaborează primul Regulament pentru circulaţia autobuzelor în localitate.

1 Iulie 1930 Primăria Municipiului Braşov concesionează toate autobuzele, în încercarea de a înfiinţa o regie proprie de exploatare a autobuzelor, însă în 1931, Primăria Braşov renunţă la exploatarea în regie proprie a autobuzelor din cauza sumei de 25 milioane lei ce trebuia asigurată pentru organizarea societăţii.

1938 Primăria Oraşului Braşov, înfiinţează "Regia Întreprinderilor din Municipiul Braşov” cunoscută sub denumirea R.I.M.B. În cadrul întreprinderii funcţiona şi secţia de transport în comun care avea în dotare un număr de 35 autobuze ce deserveau trei trasee în lungime totală de 17 km: Prund-Astra; Prund-Gară (gara veche) şi Prund-Bartolomeu. Se transportau anual 5,4 milioane de călători.





Autobuz Ford - 1940

1959 Întreprinderea număra 85 autobuze cu 17 trasee, în lungime totală de 112 km şi tot în anul 1959 s-a dat în funcţiune prima linie de troleibuz (Nr.1), care lega cartierul Şchei cu zona Triaj având în dotare un număr de 18 troleibuze.



Autobuze Skoda - 1950

1961 Se înfiinţează Întreprinderea de Transporturi Braşov prin reorganizarea Întreprinderii de Gospodărie Orăşenească Braşov (I.G.O.). La această dată se înregistrau: 163 autobuze din care 83 pentru trasee interne şi 80 pentru cele externe; 47 troleibuze TV.2.E; 45 taximetre şi 47 autocamioane.



Troleibuz TV.2.E – 1969

1 Decembrie 1979 Se infiinţează Întreprinderea Judeţeană de Transport Local Braşov, în baza Decretului Consiliului de Stat nr.337/1 noiembrie 1979, având gradul I de organizare. În baza Deciziei nr.924/30 noiembrie 1979 a Consiliului Popular Judeţean Braşov a fost preluat întreg activul şi pasivul, inclusiv indicatorii de plan de la fosta Întreprindere de Transporturi Braşov, precum şi cele aferente transportului de marfă de la Trustul de Construcţii Braşov, Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri Braşov şi de la serviciile bugetare de pe lângă Comitetele executive ale consiliilor populare municipale şi orăşeneşti şi avea în exploatare317 autobuze cu 36.584 locuri capacitate, 190 troleibuze cu 17.189 locuri capacitate şi 20 taximetre.Personalul aflat în evidenţa întreprinderii la 1 ianuarie 1980 a fost de 2.575 salariaţi. Fondurile fixe totale aflate în evidenţa I.J.T.L. la 1 ianuarie 1980 au fost de 489 milioane lei.

2013 Regia Autonomă de Transport Braşov deţine un parc auto compus din 183 de autobuze de 12 m lungime şi articulate de 16 m lungime, 28 de autobuze de capacitate mică şi 30 de troleibuze. Operează pe un parcurs ce se compune din 46 trasee, însumând un număr total de 671,80 km, cu lungimea medie a interstaţiei între 533 m şi 644 m.

Datorită unui plan de dezvoltare şi reînoire a parcului auto al Regiei Autonome de Transport Braşov începând cu anul 2005 au fost achiziţionate prin licitaţie publică transparentă, în mai multe tranşe, din fonduri proprii, subvenţii, leasing financiar şi cu fonduri BERD, autobuze noi, moderne, cu un grad de confort sporit, satisfăcând şi condiţia de acces neîngrădit al persoanelor cu dizabilităţi locomotorii.

Grădina zoologică după modernizare

După mai multe amânări, Grădina Zoologică din Noua s-a redeschis pentru public începând de ieri. Aceasta şi-a schimbat cu totul aspectul ţinând cont că vechile adăposturi au fost demolate aproape în totalitate, iar în locul lor au fost construite unele noi, mult mai spaţioase şi care respectă întru totul normativele în domeniu ţinând cont că parcul zoologic se întinde acum pe zece hectare, faţă de patru, cât avea până în noiembrie 2010, când a început procesul de modernizare.

„Mă bucur că în sfârşit am reuşit să finalizăm acest proiect început în urmă cu patru ani şi care nu a fost deloc uşor. Este un proiect important atât pentru noi, cât şi pentru braşoveni şi turişti, pentru că vorbim în primul rând de o schimbare de concept, de la o simplă grădină zoologică unde poţi vedea nişte animale, la un spaţiu de agrement şi instruire. Cred că Grădina Zoologică Braşov este cea mai modernă grădină zoologică din România şi va deveni şi cea mai vizitată grădină zoologică din România. Ne-am propus să atragem foarte mulţi copii, iar cu dotările pe care le avem şi pe care le vom mai avea, ei pot să petreacă aici chiar şi o zi întreagă, împreună cu părinţii sau cu colegii de clasă şi profesorii“, a declarat primarul George Scripcaru.

Ca un cadou pentru cei mici, reprezentanţii Primăriei Braşov au decis ca pe parcursul acestei săptămâni toţi copiii care vin la zoo, fie în grup organizat, fie însoţiţi de părinţi, să nu achite taxa de intrare, astfel ca să se poată bucura de tot ceea ce s-a făcut în noul parc zoologic.

Unele atracţii au lacătul pe ușă

Zoo Braşov are şi câteva atracţii unice în România, cum ar fi casa cu ocol, un planetariu, dar şi un observator special de unde pot fi văzuţi leii şi tigrii. Casa cu Ocol este o clădire nouă, construită în specificul arhitecturii rurale din zona Rucăr – Bran, foarte asemănătoare cu o gospodărie ţărănească şi unde se vor putea fi văzute animale şi păsări domestice (găini, raţe, curci, gâşte, prepeliţe, bibilici, iepuri, nutrii, ovine, cornute şi porcine). Cei mici vor putea vedea exact cum trăiesc animalele de curte la ţară, cum se hrănesc şi cum se îngrijesc ele.



O noutate absolută este şi adăpostul leilor şi al tigrilor, deasupra căruia au fost amenajate trei foişoare speciale de unde pot fi observate de la înălţime aceste feline, dar se poate ajunge şi în interiorul adăpostului printr-un tunel de unde prin geamuri speciale, le poţi privi pe acestea de la doar câţiva centimetri distanţă. Şi planetariul este gata, dar mai este nevoie de amenajări la interior, respectivi achiziţia şi montarea echipamentelor specifice, care se va face în perioada următoare. „Vor urma şi alte etape în modernizarea acestui obiectiv. Am finalizat proiectul derulat împreună cu Ministerul Mediului, însă mai trebuie să dotăm planetariul cu aparatură, mai sunt lucruri de făcut în următoarea perioadă în interiorul clădirii pentru păsări exotice şi reptile, trebuie să aducem mai multe animale, şi toate acestea se vor derula în viitor”, a spus primarul Braşovului. Investiţia de la zoo s-a ridicat la suma de 31.124.621,70 de lei, din care finanţarea Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice a fost de75%, 22.237.484 de lei.

20 de specii noi de șerpi


Un alt punct de atracţie va fi şi o clădire specială în care se vor afla specii de păsări exotice şi reptile de pe cinci continente ale globului. Aceasta va fi deschisă peste două săptămâni deoarece încă se mai lucrează la instalaţiile speciale care creează condiţii termice apropiate de mediul natural al păsărilor şi reptilelor. Dumitru Daneş, directorul Zoo Braşov, a precizat că în prezent aici sunt găzduite 54 de specii de animale, dar în următoarea perioadă numărul lor va creşte. „Ca noutate, am adus 20 de specii noi de şerpi, dar la corpul în care vor fi găzduiţi aceştia se mai lucrează şi vor putea fi vizitaţi în aproximativ două săptămâni, alături de alte specii de reptile, dar şi specii exotice, care sunt împărţite pe cinci categorii, în funcţie de continentul de origine. Avem intenţia de a adus şi un crocodil mai mic”, a explicat Daneş.



Nu în ultimul rând, în incinta zoo a fost amenajat şi un loc de joacă special, unde se vor putea organiza şi lecţii tematice cu cei mici. „Am decis să înfiinţăm şi o Asociaţie a Prietenilor Animalelor, iar cei de la Şcoala 9 din acest cartier şi-au manifestat intenţia de a colabora în acest sens, respectiv o asociaţie prin intermediul căreia fiecare copil va putea să adopte câte un animal, să treacă periodic pe la el şi să vadă ce mai face”, a precizat George Scripcaru.

Program de vizitare şi tarife

Programul de vizitare al grădinii este din octombrie până la finele lui februarie, zilnic, între orele 9.00 – 18.00, iar de la 1 martie la 30 septembrie se va trece la programul de vară, iar publicul va avea acces tot în fiecare zi, dar între orele 9.00 şi 20.00. Biletul de intrare pentru copii, elevi, studenţi costă 5 lei, iar tarifele care se percep pentru adulţi sunt de 10 lei de persoană, iar în cazul grupurilor organizate formate din copii, tariful de intrare a fost stabilit la 4 lei de persoană, iar adulţii care vor face parte dintr-un grup organizat vor achita câte 8 lei de persoană.

Se deschide la Brasov Scoala Primară Liberă Waldorf Sophia

Școala Primară Liberă Waldorf Sophia se bazează pe principiile pedagogiei Waldorf. Printr-un curriculum testat de aprope o sută de ani şi recunoscut de Ministrul Educaţiei, pedagogia Waldorf echilibrează disciplinele academice cu activităţile artistice şi practice, toate fiind bazate pe cunoaşterea şi respectarea etapelor de dezvoltare ale copilului.
Valorile cultivate în școala noastră sunt: creativitatea, căldura sufletească, responsabilitatea, respectul, integritatea, inițiativa, libertatea.

Școala Primară Liberă Waldorf Sophia pune la dispozitie brasovenilor un sistem educational pentru gradinita, scoala primara si after-school.
Pentru copilul de 6 ani, contactul cu școala poate fi obositor. Cele patru ore de stat pe scaun în spatele unei bănci sunt o mare provocare.
La școala Waldorf, copii se simt foarte bine. Abia așteaptă să primească strângerea caldă de mână a învățătorului la sosire, să descopere împreună tainele lumii în care au intrat și cu fiecare moment activ sau pasiv au parte de o respirație firească a zilei, astfel încât la final să pășească zâmbitori și plini de viață după așa o fascinantă “călătorie”.


Variante de program
PROGRAM ȘCOALĂ: 08:00 - 12:00
- Activități curriculare de bază:
* cuprind oferta educațională valabila la nivel
național aprobată de MCTS (ore de Limba română,
Matematica, Educație fizică și sport, Abilități
fizice, Muzică, Religie, una sau doua Limbi străine,
Cunoștințe despre mediul înconjurător, Istorie și
Geografie, Educație civică)
*materii specifice pentru pedagogia Waldorf:
Euritmie, Gimnastica Bothmer, Modelaj, Desenul
Formelor, Instrument Muzical
- Micul dejun
- Gustarea de dimineață (la pauza mare)
AFTER SCHOOL: 12:00 - 17:00
* doar pentru elevii școlii
- Recreerea și refacerea copiilor după orele de
curs (somn pentru copiii care au nevoie sau
odihnă), cât și supravegherea și sprijinul pentru
efectuarea temelor
- Programul de după-amiază include zilnic timp
petrecut în aer liber, cât și anumite activități
extracurriculare, care pot fi schimbate/alternate,
precum ateliere de pictură, creație manuală, artă
dramatică, muzică, vizite la muzee/teatre, înot.
- Gustare de după-amiază

Mai multe detalii despre inscriere : Tel: 0741 201 840; waldorfbrasov@gmail.com

Maratonul „Piatra Craiului”

Sâmbătă, 4 octombrie 2014, va avea loc Ediţia a IX-a Maratonului Piatra Craiului Salomon, o competiţie din seria CarpathianMan®, un eveniment născut la Zărneşti. Evenimentele din seria CarpathianMan® sunt competiţii outdoor, cu un puternic caracter montan. 
Traseele folosesc drumuri publice şi forestiere, poteci marcate şi nemarcate, pante cu înclinaţie mare şi zone accidentate. Diferite segmente ale traseelor trec prin localităţi, pajişti, zone împădurite şi tăieturi, gol alpin (creste, culoare, abrupturi, văi, grohotişuri, păşuni alpine, jnepenişuri). Toate acestea necesită din partea participanţilor experienţă şi cunoştinţe speciale.
Ca şi în anii precedenţi, evenimentul sportiv a avut un mare succes, fapt dovedit atât prin participarea multor sportivi cu experienţă vastă în domeniu, cât şi a copiilor înscrişi la maratonul juniorilor. Anul acesta şi-au anunţat intenţia de a participa peste 650 de alergători din ţară şi străinătate. Acum, vor fi premiate câteva persoane care au făcut din promovarea meleagurilor carpatine una din pasiunile lor. 
Printre invitaţi se numără Dinu şi Marlene Mititeanu din Cluj, Marianne Larsson din Stockholm - Suedia, Rozalia Coman - Zărneşti, Cristian Chiurlea - Bucureşti, Corin Zinz - Mediaş.  
Alte două momente importante sunt prilejuite de lansarea a două cărţi dedicate muntelui şi activităţilor în natură:
„Ultima lungime” de Ioan Săcărea, din Zărneşti, care aduce în atenţia publicului o pagină nescrisă până acum din alpinismul zărneştean şi naţional şi „Frontiera invizibilă” de Kilian Jornet, unul dintre cei mai valoroşi şi cunoscuţi alergători montani din lume.

Program 
07.00 - Validare înscrieri
08.30 - Deschidere zona Start
08,50 - Prezentare câştigători 2013
09,00 - START MPC Salomon 2014
16.00 - Înscrieri la MPC junior
Categorii Maraton Junior: 3-5 ani (200 metri), 6-8 ani (400 metri), 9-11 ani (800 metri), 12-14 ani (1,6 km), 15-17 ani (2,4 km).
17.00 - START MPC Junior
18.00 - Lansări de carte
19.00 - Festivitatea de premiere
Ca în fiecare an, acest eveniment este sprijinit de Primăria oraşului Zărneşti, Echipa Salvamont Zărneşti, Poliţia Locală Zărneşti, Poliţia oraşului Zărneşti, Jandarmeria şi Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei”.

Fii eroul Colors! Susține Jocurile lui Hippo la Brașov Heroes, cursa cu obstacole a comunității!

De patru ani Hippo și prietenii săi de la Colors se joacă în fiecare vară în parcul Tractorul din Brașov cu toți cei dornici să petreacă câteva ore în aer liber, participând la activități cultural-educaționale nonformale. Ajută-ne să realizăm Jocurile lui Hippo și în vara lui 2015 și să extindem proiectul și în alte 5 locații din oraș. 

O poți face alergând în numele cauzei noastre la Brașov Heroes, prima cursă cu obstacole din Brașov organizată în 19 octombrie de către grupul de inițiativă al viitoarei Fundații Comunitare din Brașov! Sau susținând cu donații în bani pe unul din ambasadorii Colors!

Fii eroul Colors!! Intră pe http://brasovheroes.fundatiacomunitarabrasov.ro/ și donează sau aleargă pentru Colors!

---------------------------------------------------- 

Eu voluntar, tu? la ediția a II-a



Evenimentul “Eu voluntar, tu ?” va avea loc în 4 octombrie, între orele 10-16, la Biblioteca Jud. G. Barițiu din Brașov și se află la ediția a doua, urmărind promovarea voluntariatului comunitar și dezvoltarea cunoștințelor în domeniu. Pentru al doilea an consecutiv, Asociația Colors și partenerii săi, oferă un spațiu deschis, nonformal și interactiv tuturor celor care sunt interesați de voluntariat în județul Brașov, organizând un eveniment unic și colorat. Persoanelor interesate de voluntariat, fără experiență evenimentul le va oferi informații despre drepturile și obligațiile lor ca voluntari, despre beneficiile implicării ca voluntar și le va facilita contactul cu organizațiile locale și cu voluntari cu experiență. Reprezentanții instituțiilor școlare vor avea ocazia să primească răspunsuri legate de prevederile noii legi a voluntariatului, care a intrat în vigoare din această toamnă și să își actualizeze oferta oportunităților de voluntariat comunitar și a evenimentelor care urmează. Voluntarilor cu experiență și coordonatorilor de voluntari li s-au pregătit câteva traininguri speciale, legate de documentele folosite în munca cu voluntarii și de promovarea cauzelor (în special în social media) ; de asemenea tinerii interesați să devină peer-educatori (educatori de la egal la egal) vor avea parte de o sesiune dedicată – în cazul lor organizatorii solicită experiență relevantă de voluntariat de cel puțin jumătate de an. Programul detaliat va fi disponibil pe plinideidei.ro și www.facebook.com/asociatiacolors. “Eu voluntar, tu ?” ediția a II-a este un eveniment organizat de Asociația Colors în parteneriat cu Biblioteca Județeană G. Barițiu, Rețeaua CAN, Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Brașov, Inspectoratul Școlar Județean Brașov. Parteneri media: Newsbv.ro, 24 FUN Brașov.

----------------------------------------------------

Mission Colors: Fast Edition

Te așteptăm la cea mai rapidă Misiune Colors, sâmbătă, 4 octombrie, începând cu ora 16.30 în clădirea centrală a bibliotecii. Cele mai rapide personaje din istoria omenirii se strâng la convenția nocturnă din Brașov. Road Runner, Fulger McQueen, Flash, Speedy Gonzales, Sonic și Tinker Bell vă dau întâlnire pentru a vă testa rapiditatea, creativitatea și lucrul în echipă. Se pot înscrie la această ediție echipe de minim 4 - maxim 6 persoane (liderul să aibă vârsta minimă de 12 ani); înscrierea se poate face pe site - click aici - sau la bibliotecă, cu cel mult o oră înainte de misiune. Fie ca cei mai rapizi să câștige! Dacă vrei să vezi poze de la ediția de anul trecut, intitulată Ghost Hunt, click aici!

---------------------------------------------------

Creativitate pentru seniori, 7 octombrie, ora 10

Din septembrie reîncepem atelierele lunare de creativitate destinate seniorilor din Brașov. Astfel marti, 7 octombrie, de la ora 10 îi așteptăm pe toți cei dornici să-și exerseze creativitatea și să socializeze cu persoane de vârstă apropiată în Mansarda Baiulescu. Tema atelierului este pictura pe sticlă. Întrucât activitățile din acest an ale Asociației Colors nu sunt finanțate, o donație de 10 lei pe atelier este binevenită. 

-----------------------------



Poți să ne ajuți ca ideile noastre să devină realitate direcționând 2% către Asociația Colors, făcând o sponsorizare sau achiziționând produse sau servicii. De asemenea, te poți înscrie ca voluntar.

-----------------
Pentru mai multe informații despre Asociația Colors și ideile sale, te așteptăm să ne vizitezi pe plinideidei.ro sau pe facebook.com/asociatiacolors sau să ne contactezi direct pe telefon 0745-052151 și as_colors@yahoo.com.

Cea mai modernă peşteră din România

Peştera Valea Cetăţii se află la doar 3 kilometri de oraşul Râşnov. Grota din masivul Postăvaru se află la o altitudine de 790 de metri şi este deschisă turiştilor între orele 10 şi 20 (în perioada 1 mai - 22 octombrie) şi între 10 şi 18 (în perioada 23 octombrie - 30 aprilie).
Peştera Valea Cetatii este localizată pe povârnişul vestic al Masivului Postăvaru, în bazinul Ţării Bârsei, la 3,5 km distanţă de Râşnov, la 1,5 km distanţă de Cetatea Râşnov şi la o altitudine de 790 m (intrarea principală). Peştera face parte din aria naturală protejată Peştera Valea Cetăţii, care a fost desemnată arie naturală protejată pentru protecţia şi conservarea elementelor naturale cu valoare şi semnificaţie ecologică, ştiinţifică, peisagistică deosebite, reprezentate de fenomene carstice (Peştera Valea Cetatii, stâncăriile şi lapiezurile din Poiana Dracului), arborii seculari, flora, pierderile de apă în ponorul Fundăţica.Peştera, decoperită în 1949, a fost explorată pentru prima dată în 1954. Cei care au cercetat-o au descoperit că ea are o lungime totală de 958 de metri. Amenajarea modernă a peşterii, realizată după 2010, a vizat construcţia infrastructurii turistice pentru vizitarea în siguranţă a unei porţiuni de 330 de metri din peşteră. A fost introdus iluminat cu leduri pentru a nu deranja liliecii, au fost construite poduri din fibră de sticlă, trotuare, balustrade, pasarele, bare de protecţie, scări şi un pasaj subteran.

Deschisă publicului larg în 2011, peştera poate fi vizitată pornind de la intrarea din Poieniţa Dracului. O galerie lungă de 16 metri duce vizitatorul într-o mică sală, în care apare cursul de apă. Apoi, se poate porni pe două galerii, care se întâlnesc după 45 de metri. Se continuă prin galerie încă 170 de metri şi se ajunge în Sala Mare a peşterii (înaltă de până la 20 de metri şi cu o suprafaţă de 2.500 de metri pătraţi). Acustica fantastică a acestui spaţiu a încurajat un cvintet format din instrumentişti ai Filarmonicii din Braşov să vină aici în fiecare sâmbătă, pentru a susţine un concert de jazz.

Potrivit siteului cesavezi.ro, accesul la peşteră se poare face cu maşina, dinspre şoseaua DN1E Braşov-Poiana Braşov-Râşnov, urmând Valea Cetăţii, până la confluenţa ei cu Valea Fundata, unde, la kilometrul 19,4, există o parcare modernă special amenajată pentru deservirea ariei naturale protejate. Din parcare, se poate ajunge cu bicicleta sau pe jos, urmând drumul sau poteca de acces amenajată în lungul văii Fundata sau pe traseele turistice sau tematice.

Preţul de vizitare este de 15 lei pentru adulţi şi 10 lei pentru copii. Pentru grupuri, tarifele sunt mai mici (12 lei pentru adulţi, 7 lei pentru copii). Preţul de intrare la concertul de jazz organizat în fiecare sâmbătă costă 40 de lei.

Rezervari cazare pe linkul de mai jos:

CAZARE IN RASNOV

Heraldic Club,Poiana Brasov

Oferind vedere frumoasă la vârful Postăvaru şi la munţii Piatra Craiului, pensiunea Heraldic Club se află în inima staţiunii Poiana Braşov, la numai 20 de minute de mers cu maşina de centrul istoric al oraşului Braşov. 
Administrată de o familie, pensiunea Heraldic Club îmbină facilităţile moderne cu atmosfera medievală, fiind decorată cu blazoane, halebarde, armuri, scuturi, săbii şi picturi originale. 
În fiecare dimineaţă se serveşte micul dejun, care sâmbăta şi duminica este disponibil până la ora 11:00. 
La un cost suplimentar, oaspeţii se pot bucura de momente de relaxare în saună şi în cada cu hidromasaj a proprietăţii. 
Evadaţi din rutina vieţii cotidiene la Heraldic Club şi începeţi ziua admirând vederea minunată de la balcon. Dimineaţa, proprietatea oferă un mic dejun bogat tip bufet într-o ambianţă înconjurată de opere de artă medievală, alături de cavalerul în armură numit Ivanhoe, după care oaspeţii sunt invitaţi să păşească în mijlocul naturii, unde pot încerca o serie de activităţi aventuroase şi de relaxare.

Toate camerele sunt ȋncăpătoare şi includ televiziune prin cablu/satelit, uscător de păr şi mini bar. Toate camerele pun la dispoziție un DVD player, un CD player şi un televizor. Fiecare baie este prevăzută cu un duş.
Heraldic Club oferă un mic dejun zilnic, iar restaurantul de la locație servește specialități culinare cu caracter internaţional.
Oaspeții care călătoresc cu mașina pot vizita atât Râşnov cât și Pârâul Rece, care se situează numai la 30 de minute de condus de proprietate. Recepţia este deschisă nonstop, iar personalul amabil vă poate recomanda obiective turistice care merită vizitate. De asemenea, puteţi cere personalului să vă furnizeze şi alte informaţii turistice. 
Situată la intersecţia drumurilor principale care duc către Poiana Braşov, pensiunea Heraldic Club oferă o locaţie centrală pentru toate destinaţiile turistice din zona Braşovului. Istoria plină de culoare a oraşului Braşov începe odată cu atestarea sa în anii 1234. În apropiere puteţi găsi numeroase castele şi cetăţi frumoase care datează din Evul Mediu. 
Mai multe informatii si rezervari pa linkul de mai jos:

Heraldic Club

Începe Tabăra Medievală pentru Copii!

     În curând bravii cavaleri și gingaşele domnițe vor pleca la aer curat în tărâmul de poveste din Tabăra Medievală pentru Copii.
     Unde? În Țara Bârsei (Fundata – satul Şirnea).
     Când? 6-12 iulie, 13-19 iulie, 10-16 august, 31 august- 6 septembrie.

     Copiii își închid pentru câteva zile telefoanele, învață să mănânce şi să trăiască sănătos și leagă prietenii ce se formează într-o săptămână şi durează o viaţă întreagă!
     Prin ateliere de tir cu arcul, scrimă cu spadă medievală, pictură și heraldică medievală, improvizație și teatru medieval, prin drumeții, cunoașterea naturii și jocuri medievale, copilul dumneavoastră va fi transpus în lumea fascinantă a cavalerismului medieval.     

     Codul Cavalerului nu are vârstă iar noi o dovedim de 6 ani prin Tabăra Medievală pentru Copii!
     Principiile calaverismului medieval sunt o alternativă la lipsa de repere a vremurilor pe care le trăim! Pentru detalii şi înscrieri vizitaţi site-ul Taberei Medievale pentru Copii.

     Prinde unul din ultimele locuri în Tabăra Medievală pentru Copii.

Informaţii utile

În 2014, Tabăra Medievală pentru Copii se desfăşoară în serii de câte o săptămână, după cum urmează:

Seriile de vară: Seria 1: 6 – 12 iulie Seria 2: 13 – 19 iulie Seria 3: 27 iulie – 2 august - SERIE INCHISA PENTRU INSCRIERI
(serie de limba engleză organizată în parteneriat cu English Kids Academy) Seria 4: 3 – 9 august Seria 5: 10 – 16 august Seria 6: 31 august – 6 septembrie

Instructori

Instructorii sunt profesionişti în domeniile în care lucrează şi au experienţă în lucrul cu copiii. Grupele sunt alcătuite din 6 – 8 copii care lucrează pe parcursul atelierului sub supravegherea atentă a instructorului.

Vârsta participanţilor

Tabăra este dedicată copiilor cu vârste cuprinse între 5 şi 16 ani. Pe parcursul desfășurării activităților, copiii sunt împărțiți în grupe de copii cu vârste foarte apropiate.

Cost

Costul de participare pentru fiecare copil este de 1.550 RON. Această sumă se reflectă în calitatea taberei și acoperă costurile de transport (din și către Bucureşti), cazare, masă, materiale, activităţile din tabără, consumabile, folosirea costumelor. Plata se poate face în numerar sau prin virament bancar.

Bagaj

Copiii trebuie sa fie pregatiti cu haine suficiente pentru o saptamana la munte:

• medicamentele pe care le iau în mod obişnuit, dacă este cazul
• încălţăminte impermeabilă (două perechi)
• o haină groasă pentru temperaturi mai scăzute
• pelerină de ploaie
• prosop, săpun şi periuţă de dinţi
• şosete (cel puţin câte o pereche pentru fiecare zi)

• un rucsac mic pentru excursii în care să poată încăpea cel puţin o pelerină de ploaie, o sticlă cu apă şi o gustare
• adeverinţă medicală eliberată de medicul de familie în care să fie menţionate: copilul este apt pentru a participa în tabără şi menţiuni speciale (afecţiuni, tratamente, alergii specifice etc. - dacă este cazul)

Telefoane mobile și aparatură electronică

Tabăra medievală creează și menține o atmosferă specifică, lucru care ar fi îngreunat de zgomotul, nepotrivit cu epoca, al telefoanelor mobile. De aceea vă recomandăm să nu dați copiilor în tabără telefoane mobile. Vă puteți suna copiii la numărul de telefon al coordonatorului taberei în fiecare zi, dimineața și seara.

http://www.tabara-medievala.ro