Pentagonul va cumpăra maşini făcute la Braşov

Din luna noiembrie, Roman Braşov are mari şanse să înceapă să lucreze la autovehicule militare destinate armatei americane, anunţă www.money.ro. Pentagonul este un client vechi al fabricii braşovene care nu poate, în schimb, să-şi vândă marfa către Armata Română.

Uzina Roman Braşov va încheia, din toamnă, un contract cu armata americană pentru livrarea a circa 360 de autovehicule modificate pentru asalt ori transport trupe, a declarat pentru site-ul citat Carol Rugacs, directorul companiei braşovene. „În noiembrie semnăm un nou contract cu Pentagonul. Iniţial ar fi trebuit să fie pentru două loturi de câte 230 de autovehicule dar, acum, se pare că şi ei au constrângeri bugetare aşa că, cel mai probabil, vom semna pentru două loturi de câte 180 de maşini”, spune Rugacs.
Maşini pentru Afganistan şi Irak
Potrivit declaraţiilor lui Rugacs, autovehiculele Roman vor pleca către teatrele de operaţiuni americane din lume, în special Afganistan şi Irak. Directorul fabiricii braşovene nu a dorit să dea niciun detaliu privind dimensiunea financiară a contractului. A spus, însă, că este posibil să se semneze chiar şi pe un număr mai mic de autovehicule funcţie de banii pe care sunt dispuşi americanii să-i cheltuie. Roman Braşov produce, autobuze, autoutilitare, tractoare, autovehicule militare precum şi piese de schimb.
Produsele Roman nedorite de Armata şi primării
Printre rânduri, Rugacs a lăsat să se înţeleagă că, în timp ce americanii lucrează cu fabrica braşoveană, oficialii de vârf din Armata Română preferă tehnica străină atunci când vine vorba să se facă noi achiziţii. De fapt, Roman Braşov are un succes scăzut în a-şi vinde produsele în ţară. Nici modelul lor de autobuz, care se produce deja de un an, nu e pe placul primăriilor din marile oraşe care preferă să achiziţioneze modele străine, fabrica braşoveană vânzând doar câteva autobuze pentru firme de transport din ţară.
Al doilea contract cu americanii
Roman Braşov nu este la primul contact cu americanii. De fapt, în perioada 2004-2009 fabrica a fost susţinută, aproape în totalitate, de contractele de livrări de camioane şi autoşasiuri către Departamentul American al Apărării. În total mai mult  de 600 de autovehicule ale uzinei din Roman au ajuns, până acum, în dotarea armatei americane. În acelaşi timp Armata Română nu a făcut niciun fel de comandă către fabrica braşoveană.

Avem echipa, avem valoare!

Avem echipa, avem valoare! 

Avem 75.164 de sustinatori ai cauzei pe care ii asteptam pe 24 septembrie la curatenie in toata tara intr-o singura zi!

A mai ramas o luna (fara o zi!) pana la ziua cea mare si avem un singur tel: sa ne marim echipa!

Si, de ieri, avem si doua spoturi TV proaspat realizate pentru editia de anul acesta si pe care speram sa le vedem pe cat mai multe ecrane. Pentru efortul depus in producerea acestora vrem sa le multumim celor de la Friends Advertising, agentia care a fost in spatele intregului concept - "Echipa Nationala de Actiune" -, baietilor de la Commitet.com si regizorului Andrei Amarfoaie.

De vizionat puteti sa le vizionati accesand link-urile de mai jos si va incurajam, ca de fiecare data, sa nu fiti egoisti si sa le impartiti si cu prietenii! ;)
http://www.youtube.com/watch?v=6hAacH7OteA
http://www.youtube.com/watch?v=dkkHgJC0r54

Tot pentru voi (si pentru prietenii vostri, desigur!) am pregatit si anul acesta badge-uri de sustinere pentru Facebook. Se ataseaza automat la poza voastra si va face partasi la campania de promovare a proiectului: http://www.picbadges.com/lets-do-it-romania/

Nu uitati nici de bannere! :) http://www.letsdoitromania.ro/vreau-sa-sustin


In final, vrem sa mai adresam o serie de multumiri unor parteneri ce ne-au sprijinit anul acesta prin spatiul media oferit in publicatiile lor. Este vorba de Attica Media cu Men's Health, Press Works cu Autoshow, Cool Girl si Star si Burda Romania cu Ioana, Secretele Bucatariei si Practic in bucatarie.


Avem echipa, avem valoare, vrem sa avem si o tara curata!
Let's Do It, Romania! 

Posted By: Oana Raluca Brătilă

To: Members in Let's Do It, Romania!

Expozitia Ion Tuculescu – colectia Muzeului de Arta Craiova la Muzeul de Arta din Brasov

 

Muzeul de Artă din Braşov, în parteneriat cu Muzeul de Artă din Craiova, vă invită în perioada 14 iulie – 4 septembrie 2011 la expoziţia Ion Ţuculescu – colecţia Muzeului de Artă Craiova.
Vernisajul expoziţiei va avea loc joi, 14 iulie, ora 14.00, la sediul Muzeului de Artă din Braşov.
Invitat special este domnul Florin Rogneanu – directorul Muzeului de Artă Craiova.

Ion Ţuculescu, de profesie microbiolog şi medic, este una dintre cele mai nonconformiste personalităţi ale artei româneşti din secolul XX. Creaţia sa artistică, de o originalitate radicală în raport cu tradiţia picturii româneşti, a deschis noi orizonturi în arta românească. Muzeul de Artă Craiova deţine cea amplă şi valoroasă colecţie de pictură şi grafică Ion Ţuculescu, ilustrând toate perioadele de creaţie ale artistului, din anii studiilor liceale până în ultimul an de viaţă.

Ion Ţuculescu (1910-1962). Născut la Craiova, în familia învăţătorilor Ioan şi Vergenica Ţuculescu, urmează şcoala primară şi liceul în oraşul natal (1917-1927). În 1925 deschide o expoziţie împreună cu pictorul A. D. Hagiu şi fratele său, Şerban. În anul următor expune la expoziţia anuală a „Cercului artistic oltean". Abandonează pictura şi urmează la Bucureşti cursurile Facultăţii de Ştiinţe Naturale (1928-1936) şi ale Facultăţii de Medicină (1929-1939). Călătoreşte în Grecia, Turcia, Palestina şi Egipt (1930-1934). Reîncepe să picteze în 1935. Călătoreşte în Elveţia, nordul Italiei şi Franţa (1937. Vizitează expoziţia retrospectivă Van Gogh, deschisă în cadrul Expoziţiei Universale de la Paris, care-i lasă o puternică impresie. În anul 1938 deschide prima expoziţie personală la Ateneul Român. În 1939 realizează o scurtă călătorie în Grecia. În anii următori participă la Salonul Oficial, expoziţiile „Tinerimii Artistice" şi la alte expoziţii colective. În 1942 este prezent la Bienala internaţională de artă de la Veneţia. În perioada 1938-1947 deschide şapte expoziţii personale. Între anii 1947-1957 lucrările sale nu sunt admise în expoziţii. Lucrează ca cercetător la Academia Română şi şef de lucrări la Spitalul Brâncovenesc. În 1956 deschide o expoziţie în propria locuinţă. Din 1957 reîncepe să participe la expoziţiile colective de stat. În 1962 încetează din viaţă la Bucureşti. În 1965 se organizează la sala Dalles prima expoziţie retrospectivă Ion Ţuculescu. În anul următor România participă la Bienala de artă de la Veneţia cu 80 de lucrări Ion Ţuculescu. În anul 1967 apare prima monografie Ion Ţuculescu, semnată Petru Comarnescu. În 1973 se deschide Secţia Ion Ţuculescu a Muzeului de Artă Craiova.

Diletto Musicale-editia a XIII-a

Diletto Musicale-editia a XIII-a

Începând cu 7 august biserica cetăţii fortificate din Prejmer va găzdui cea de-a XIII-a ediţie a festivalului „Diletto Musicale”. În fiecare duminică, începând cu ora 17:00, Biserica Evanghelică C.A. din Prejmer, împreună cu Ambasada Germaniei la Bucureşti şi Fundaţia „Siebenbürgisch-Sächsische Stiftung“, îi aşteptă pe toţi cei doritori la concertele camerale.
Pe la 1211, Regele Ungariei Andrei al II-lea pomeneste intr-un document adresat teutonilor numele raului Tarlung, pe langa care va creste localitatea Prejmer. Cavalerii teutoni care primesc drepturi asupra acestui teritoriu sunt cei care vor ridica pana la un anumit nivel biserica din Tartlau (denumirea saseasca a localitatii). Lor li se datoreaza planul in cruce greaca, unic in Transilvania, dar avand corespondent in cateva biserici din nord-estul Germaniei.
Cea mai valoroasa piesa care poate fi gasita in biserica din Prejmer este altarul poliptic din jurul anului 1450, fiind astfel cel mai vechi din Transilvania. Altarul este format dintr-un triptic cu panou central si voleuri pictate pe ambele fete. De o parte si de alta a panoului central, care infatiseaza Rastignirea, sunt reprezentate alte scene din Patimile lui Iisus. Compozitiile au scheme iconografice simple si o stralucire particulara a tonurilor de rosu pusa in evidenta de fundalul aurit. Numele mesterului nu este cunoscut, dar se presupune ca s-a format in ambianta scolii vieneze.

Ediţia din acest an este inclusă în cadrul festivalului „Musica Barcensis” şi completează manifestările dedicate împlinirii a 800 de ani de la atestarea documentară a Ţării Bârsei. Continuând tradiţia ultimilor ani, concertele de la Prejmer includ premiere muzicale şi noutăţi privind repertoriul şi instrumentele folosite. Astfel, în acest an publicul va putea asculta în premieră pentru ţara noastră un concert de acordeon şi virginal (clavecin englezesc) şi va putea descoperi repertorii rar interpretate în această regiune, cum ar fi muzica latino-americană a epocii coloniale.
„Diletto Musicale este unul dintre festivalurile consacrate de muzică de cameră din zona rurală din România. Ideea atragerii publicului spre astfel de zone cu patrimoniu istoric a condus la realizarea unui proiect mai amplu în acest an: festivalul Musica Barcensis. Restaurarea orgilor din Ţara Bârsei a făcut posibil ca bisericile evanghelice din diferitele sate să poată găzdui concerte de un înalt nivel muzical, care să pună în valoare aceste instrumente istorice”, a declarat Steffen Schlandt, coordonatorul festivalului „Diletto Musicale”.
Concertul de deschidere va fi susţinut de către soprana Cristina Radu şi ansamblul „Quartetto Brassovia”compus din Roxana Curtgeafar (vioară), Emin Curtgeafar (oboi), Paul Cristian (clavecin) şi Alexandra Enache (violoncel). Programul include lucrări de Gabriel Reilich, un reprezentant al barocului transilvănian din secolul XVII.
Intrarea la concerte este liberă, participanţii având posibilitatea de a face o donaţie benevolă ce va contribui la activitatea de restaurare a orgilor.
Program „Diletto Musicale” 2011:
7 august, ora 17:00 – Quartetto Brassovia
14 august, ora 17:00 – Jugendbachchor (Braşov) şi orchestră baroc, dirijor: Steffen Schlandt
21 august, ora 17: 00 – Acordeon şi virginal, Tomaž Marčič (Slovenia) şi Steffen Schlandt
28 august, ora 17:00 – Trio baroc „Fonte di Gioia” (Cluj)

Cetăţuia, un nou punct de atracţie al Braşovului

Deşi este unul din cele mai reprezentative obiective ale Braşovului, în ultimii 20 de ani
Cetăţuia a fost valorificată doar ca locaţie pentru desfăşurarea activităţii de alimentaţie publică,fără nici un alt rol din punct de vedere turistic.
La sfârşitul anului trecut Municipalitatea a demarat un proiect amplu de readucere a Cetăţuii în lista obiectivelor care trebuie vizitate în Braşov şi, în acelaşi timp, revenirea acesteia
la rolul de simbol al Braşovului. Într-o primă etapă s-au început lucrările de modernizare a străzilor adiacente acestui obiectiv, pentru a asigura un acces facil turiştilor, şi de toaletare a vegetaţiei crescute necontrolat care ascundeau această fortăreaţă de privirile turiştilor, dar şi de ale braşovenilor.Primarul George Scripcaru a declarat că este necesar ca în perioada următoare să fie demarate lucrări ample, în parteneriat cu societatea comercială care deţine acest obiectiv, de reabilitare a zonei din jurul Cetăţuii, dar şi a construcţiei, exprimându-şi speranţa ca din acest an să putem organiza, cu sprijinul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Crăciunul la Cetate.Suprafaţa propusă pentru a fi amenajată este de 22.000 m.p., cu o valoare estimativă de 3 milioane de lei. Se vor executa următoarele lucrări: amenajări alei pietonale cu piatră naturală,consolidare versant cu geogril înierbat, sistem de irigaţii, amenajare a trei puncte de Belvedere,amenajare două zone pentru recreere, amenajări peisagistice, iluminat arhitectural, amenajări locuri de parcare, montat mobilier urban.În ceea ce priveşte lucrările la străzi, acestea au avansat foarte mult, astfel că până la începutul sezonului rece toate străzile din această zonă (str. Colonel Buzoianu, Aleea Lupeni, str. Lupeni, str. Maior Cranţa, str. Dr. Marinescu, str. Cetăţuia, str. Colinei, str. Aninoasa) vor fi modernizate.
S-au executat următoarele lucrări:
- înlocuire şi pozare subterană reţele edilitare (electrica, gaz, apa, fibra optica);
- înlocuire iluminat public, modernizat prin înlocuirea stâlpilor şi corpurilor de iluminat cu un
design ce se încadrează în arhitectura zonei;
- refacerea infrastructurii sistemului rutier;
- refacerea şi reconfigurarea trotuarelor (asfalt şi pavare);
- reamenajarea şi suplimentarea locurilor de parcare;
- consolidarea platformei drumului (ziduri de sprijin);
- refacerea şi amenajarea aleilor pietonale;
- amenajarea şi toaletarea zonelor verzi;
- plantarea unor puieţi (554 buc. din care: scoruşi 50 buc., jneapăn 150 buc., ienupăr 60 buc.,platan 270 buc, tei 24 buc.).

„Bătrânul Carpaţilor“ din Braşov, favorit în competiţia „Arborele anului“

Stejarul a participat la naşterea Transilvaniei, a „ţării de dincolo de păduri". Un gorun din Braşov, a cărui vârstă a fost estimată la 900 de ani, este cel mai bătrân arbore înscris în competiţia „Arborele anului".



Pe „Bătrânul Carpaţilor", aşa cum l-au numit cei din Asociaţia Geopark Perşani, care l-au şi înscris în concurs, îl veţi găsi peste dealuri, pe un drum pe care nu orice maşină îl poate parcurge.

Ascuns după alţi stejari seculari, „Bătrânul Carpaţilor" are o vârstă de circa 900 de ani şi este martor al naşterii Transilvaniei. Odată ajunşi lângă stejarul bătrân, timpul stă în loc. Stejarul se găseşte mai sus de satul Mercheaşa, aparţinător de comuna Homorod, din judeţul Braşov, pe o păşune cu stejari seculari, la aproximativ 1,7 kilometri est - nord est de localitate.

Minune maiestuoasă a naturii

Minunea maiestuoasă, pe care o veţi vedea vă va răvăşi, la propriu. Specia stejatului este Quercus robur şi are o circumferinţă, măsurată la înălţimea de 1,3 metri de la pământ, de 9,3 metri; are o înălțime de 21,3 metri şi are o coroană aproape întreagă, frumos rotunjită. În plus, până la înălţimea de trei metri de la pământ, are cinci cioturi, urme ale unor ramuri rupte de-a lungul vieţii sale.

Copacul este sănătos şi nu a fost afectat de insecte dăunătoare, iar în partea de jos are patru zone cu scoarţă arsă superficial, probabil urme ale focurilor făcute de ciobanii care au grijă de vitele satului. Procedura de declarare a „Bătrânului Carpaţilor" ca monument al naturii a fost declanşată de Asociaţia Geopark Perşani.

În cea de-a doua ediţie a concursului, care are ca scop atragerea atenţiei asupra patrimoniului natural local şi necesitatea protejării mediului, au fost înscrişi 27 de arbori, din 16 judeţe ale ţării, Braşovul fiind reprezentat în compeţie de Stejarul din Mercheaşa.

În perioada 15 - 30 august 2011, dintre aceştia se vor alege 12 finalişti de către un juriu naţional, iar în perioada 10 septembrie - 31 octombrie se va vota online pentru desemnarea câştigătorului ediţiei 2011, stejarul putând fi votat pe website-ul www.arboreleanului.ro. Până atunci, stejarul trebuie să adune cât mai multe like-uri pe Facebook, pe contrul „Bătrânul Carpaţilor“.



Copacul câştigăror va fi desemnat în luna noiembrie a acestui an, iar dacă „Bătrânul Carpaţilor" va fi câştigător, o să ne reprezinte în etapa europeană a concursului. „În 2009, copiii satului Dana şi Sebastian Pelei au participat la concursul «Cel mai bătrân arbore din România» al Fundaţiei Mihai Eminescu, câştigând concursul. Au găsit un stejar care la nivelul pieptului avea o circumferinţă de 9,3 m. Pe internet am aflat de «isprava» lor şi a fost o bucurie pentru noi, cei care inventariem patrimoniul natural al Perşanilor pentru a declara Geoparcul Carpatic Perşani", a declarat Mihai Iacomir, preşedintele Asociaţiei Geopark Perşani.

Studiind legătura vârstei cu circumferinţa unui stejar s-a ajuns la concluzia că Stejarul din Mercheaşa are o vârstă de cca 900 de ani, rămânând sub semnul întrebării care sunt amintirile acestuia? Firul istoriei arată că sigur a privit la ridicarea satului Mercheaşa (atestat în 1448, potrivit Enciclopediei Geografice a României). Ani la rând, stejarul a scăpat de fierul toporului. Devenea tot mai falnic, mai greu de doborât. Pe lângă el, au trecut spre răsărit saşii protejaţi de cavalerii teutoni în migraţia lor. Au ridicat aşezări, cetăţi, au întărit fortificaţii precum: Hoghiz, Şoarş, Ungra, Micloşoara, Cetatea Brasovia întărită de teutoni între 1212-1218 şi altele, iar în anul 1241, bătrânul stejar a simţit iureşul tătarilor în timpul Marii Invazii pustiitoare.

În Harghita se află arborele anului 2010



La ediţia de anul trecut a competiţiei „Arborele anului" a fost desemnat câştigător un tei din Liliceni, judeţul Harghita. După ce a fost numit „Arborele anului în România", în luna martie a acestui an, acelaşi tei a câştigat şi titlul de „Arborele anului în Europa", după ce a primit cele mai multe voturi în cadrul competiţiei organizate de Fundaţia Cehă pentru Parteneriat de Mediu, în parteneriat cu Fondul de Mediu al Ministerului Mediului din Republica Cehă. Teiul din Leliceni are 500 de ani, măsoară 20 de metri înălţime şi are 390 de centimetri circumferinţa trunchiului.

COMPANIA APA BRASOV

COMPANIA APA BRASOV

In aprilie 1892 Primaria Brasov avizeaza proiectul de executie al alimentarii cu apa, proiect intocmit de ing. Cristian KERTSCH avand ca obiective: captarea izvoarelor din Valea Racadaului, aductiune pana la rezervorul de 2000 mc Tampa, captarea izvoarelor din Valea Solomon (Schei), conducta de aductiune si rezervor de 600 mc amplasat in zona, conducte de distributie pe strazi si caminele de vizitare si racordarea imobilelor orasului cu bransamente executate din tevi de plumb. In urma licitatiei desfasurate, lucrarea este contractata de firma Pumpel si Nicolas, valoarea ei ridicandu-se la suma de 400 mii florini, iar lucrarile incep in 5 aprilie 1893. Betonarea rezervorului Tampa a fost inceputa in 12 septembrie 1893, in 27 noiembrie 1893 se incheie lucrarile de captare a izvorului din Schei, iar in 11 decembrie 1893 este racordata prima cladire din Brasov la noua retea de apa, aceasta fiind: „Casa de pensii” actuala cladire a Universitatii Transilvania. Lucrarile la rezervoarele din Schei si Tampa au fost incheiate in luna ianuarie 1894.

In perioada 1928-1937 s-au executat lucrari de captare a izvoarelor de la poalele masivului Ciucas si s-au realizat aductiuni din tuburi de fonta. Valoarea lucrarii s-a ridicat la 25,1 milioane lei. Reteaua de canalizare executata concomitent a insemnat cheltuirea sumei de 23,3 milioane lei. Pentru captarea de noi izvoare, construirea unor noi apeducte si montarea unor cismele stradale se cheltuie 5,3 milioane lei.

In 1956 intreprinderea comunala preia sursa Tarlung in vederea dezvoltarii (dublarea desnisipatorului existent, construirea a doua decantoare orizontale, construirea a 4 filtre din beton).
O noua dezvoltare in perioada 1961–1965 duce la marirea capacitatii Uzinei de Apa prin construirea unor noi obiective (hala, doua decantoare orizontale, statia de clorinare, statia de sulfatare, laborator analize fizico-chimice).

Perioada 1968-1974 aduce extinderea arterelor de apa din oras si realizarea Acumularii Tarlung - Sacele.

In 1980-1982 se mareste volumul acumularilor cu 2,5 mil. mc, se trece la alimentarea Uzinei de Apa din acumularea nou construita, se realizeaza alimentarea cu apa industriala din sursa Olt zona Prejmer.

In 1985 se trece la exploatarea surselor subterane. Aferent acestui sistem nou de alimentare cu apa se construiesc 2 statii de pompare si 8 rezervoare. Se imbunatateste alimentarea cu apa in zona Schei prin construirea unei statii de pompare in Poiana lui Lupan.

Reutilarea frontului de captare Harman-Prejmer cu pompe de mare randament s-a realizat in perioada 1993-1996 aducandu-se prin aceasta un aport de debit. Adiacent acestei reutilari s-au realizat doua noi statii de pompare la Harman si in zona Zizin-Brasov, asigurandu-se alimentarea zonelor Noua si Astra. De asemenea s-au demarat lucrarile la suprainaltarea barajului Tarlung Sacele, suprainaltare care a dus la marirea capacitatii cu inca 10 milioane mc, asigurand alimentarea cu apa a localitatilor Sacele si Brasov. In august 1995 Compania isi extinde activitatea preluand retelele de alimentare cu apa din localitatile: Ghimbav, Sanpetru, Harman, Halchiu, Poiana Brasov.

In 1997 au inceput lucrarile la rezervoarele: Warthe, Palatul Scolarilor, Pajistei, Dealul Melcilor. Tot in acea perioada se aflau in constructie statia de pompare Lupan, statia de pompare Tampa si se reabilita statia de pompare Dealul Melcilor.
In cursul anului 1998 s-au demarat lucrarile de modernizare si retehnologizare a Statiei de Epurare si Uzinei de apa, lucrari care s-au finalizat la sfarsitul anului 1999.

In 1999 au inceput lucrarile de dezvoltare si reabilitate a sistemului de canalizare, lucrari realizate in cadrul programului PHARE - „Facilitati pe scara larga pentru infrastructura”, ceea ce a dus la rezolvarea problemei apelor uzate din localitatile Harman si Sanpetru.

Din 2002 Compania Apa Brasov beneficiaza de programele ISPA. Unul dintre aceste programe implementate se numeste „Tratarea apei potabile si a apelor uzate in municipiul Brasov si localitatile invecinate” si urmareste tratarea si distibutia apei potabile, precum si colectarea apelor uzate.

Coloanele bazaltice de la Racos

Coloanele bazaltice

Comuna Racos este situata in extremitatea nordica a judetului Brasov, la 60 km de Brasov si la 20 - 30 km de orasele Rupea si Baraolt. Aflata la o altitudine de 465m si ocupand o suprafata de aprox. 78kmp, comuna Racos este asezata la poalele muntilor Persani, in defileul raului Olt, defileu ce separa muntii Baraolt de muntii Persani. La iesirea Oltului din stramtoarea muntilor Persani, se ridica si in stanga si in dreapta raului cate o culme calcaroasa, ambele purtand numele de Tipia: Tipia Racosului in dreapta si Tipia Ormenisului in stanga. Aceasta parte a comunei este considerata un adevarat muzeu petrografic. Este o rezervatie petrografica cu roci vechi, foarte vechi.

    Cele mai vechi urme ale prezentei umane in judetul Brasov dateaza de acum 60.000 ani. Locuitorii acestor meleaguri au parcurs toate etapele specifice vechilor civilizatii europene. Dintre monumentele antichitatii, cel mai spectaculos este Sanctuarul dac de la Racos. Numele comunei se trage de la paraul "Soskut", care mai inainte era numit paraul Racos, datorita faptului ca in parau se gaseau raci.

    Primul document scris dateaza din anul 1421. Acest document relateaza si faptul ca aici exista cu mult timp inainte o asezare intemeiata de pecenegi, care a fost distrusa de invazia tatarilor din 1241. Rolul militar, de aparare a asezarii este dovedit de existenta urmelor mai multor fortificatii de piatra, pe ambii versanti ai vaii, ridicate probabil la sfarsitul sec. al XI-lea, inc. sec al XII-lea.(Cetatile Kustaly si Rika).

    Unul din punctele de atractie ale Racosului este castelul Bethlen, resedinta nobiliara fortificata, de mica amploare, construita in stilul Renasterii transilvanene, in anul 1664. Incinta fortificata de plan patrat, cu bastioane circulare la colturi si turn patrat de intrare, tipica arhitecturii militare medievale tarzii, anterioara castelului de pe latura de sud. O inscriptie de pe la 1700, incrustata pe fatada principala a turnului de poarta al castelului, arata ca, in acel an, edificiul apartinea contelui Samuel Bethlen si marca sfarsitul "lucrarilor de extindere si infrumusetare" a castelului racosian. De acest castel a fost legat un episod interesant din viata unei familii domnitoare din Tara Romaneasca: in razboiul crancen dintre turci si austrieci, din 1664, Grigore Ghica Voda se afla de partea austriecilor, dar, dupa razboi, domnitorul a fost silit sa fuga in Polonia. Sotia lui, Doamna Maria a trecut, la indemnul lui Grigore, in Transilvania, unde intrand sub protectia principelui Transilvaniei, Mihail Apafi, a fost adapostita o perioada mai indelungata in castelul Sukosd - Bethlen, unde l-a nascut pe fiul ei, Matei. Cererea "Sublimei Porti" otomane de a o expedia pe d-na Maria cu tot cu comorile ei la Stambul a fost respinsa de Apafi. In zilele Revolutiei de la 1848, Castelul Sukosd-Bethlen a fost ars in mare parte. Dupa 1873, castelul a devenit proprietatea contelui Samuel Teleki. Acesta a oferit castelul spre vanzare "composesoratului local", care a sarbatorit intrarea in posesiune abia in 1903. Lasat in paragina, in 1992, cand au inceput lucrarile de restaurare, castelul era in ruina.

Daca vizitati Racosul, nu uitati sa va opriti la Coloanele de bazalt. Situata in partea de vest a Munilor Persani, in apropierea "carierei de exploatare a bazaltelor" din comuna Racos, rezervatia naturala a "Bazaltelor de la Racos" este o rezervatie geologica, intinsa pe o suprafata de 1,05ha. Coloanele de bazalt au o inaltime cuprinsa intre 10 si 15m si au aparut datorita "racirii rapide a lavei vulcanice". Ele impresioneaza nu numai prin dimensiune, ci si prin forma neobisnuita, caracterizandu-se din punct de vedere geologic prin "curgerile de lava provenite de la un centru de eruptie local (Dealul Capela)", curgeri care au format, in timp, "coloane scurte la baza" si apoi, in sectiunea de mijloc, "coloane lungi si groase", iar deasupra, "scorii bazaltice"

Asociaţia Geopark Perşani a început lucrările la proiectul „Ecologizarea şi renaturarea zonei Coloanelor de Bazalt şi iniţierea Geodromului Racoş”. Finanţarea proiectului este asigurată în parte de către Fundaţia pentru Parteneriat în cadrul programului Parteneriat pentru Mediu.

Proiectul îşi propune ecologizarea a 3 ha din Complexul Geologic Racoş (arie protejată de interes naţional) şi transformarea ei în nucleul viitorului Geodromului Racoş. Se vor colecta deşeurile industriale rezultate din procesul exploatării bazaltului, deşeurile din construcţii şi demolări, se vor ingusta drumurile de exploatare aflate în carieră urmărindu-se transformarea lor în alei ale habitatului renaturat şi se vor nivela depozitele minerale rezultate din decopertarea bazaltului pentru exploatare. Vegetaţia zonei afectată atropic negativ, va fi refăcută prin plantări de arbori şi arbuşti într-o amenajare peisagistică adecvată. În acest nou habitat creat, vor fi expuse diferite tipuri de roci specifice României (inclusiv Coloanele de bazalt de la Racoş), alcătuind nucleul unui viitor parc tematic educativ a cărui temă principală este conservarea şi protejarea patrimoniului natural (geodiversitatea & biodiversitatea) naţional. De asemenea, proiectul va avea şi o componentă educaţională în colaborare cu şcoala locală din Racoş. O altă direcţie a proiectului este organizarea unui workshop pe tema Artei Pământului (Earth’s Art & Earthworks) care îşi propune schimbul de idei şi de experienţă între artişti. Astfel, Geodromul Racoş poate să devină un model de succes, prin care un sit natural contaminat istoric este renaturat şi reintrodus în circuitul socio – economic, într-o ţară ca România în care există peste 1000 de asemenea situri care aşteaptă intervenţia ecologică a omului.

Proiectul se bucură de un parteneriat fromat din 8 ong-uri, instituţii şi societăţi: ApIS PM „Feed-Back, Asociaţia 34Life, Prăvălia de Net SRL, Primăria Racoş, Carb SA, Olhib SRL, Grup Şcolar Industrial Racoş şi Asociaţia Geopark Perşani.

Perioada de desfăşurare a proiectului este din 1 martie până în 1 octombrie 2011.

TELECABINA TAMPA

TELECABINA TÂMPA 

Date tehnice
- Capacitatea unei cabine: 20 de persoane
- Capacitatea orară de transport: 440 de persoane
- Viteza de deplasare: 6m/s
- Durata unei curse: 2 minute şi 20 de secunde
- Lungimea traseului: 573 m
- Altitudinea staţiei inferioare faţă de nivelul mării: 640 m
- Altitudinea staţiei superioare faţă de nivelul mării: 960 m
Telecabina, construită (ca mai toate sistemele de acest fel din epoca comunistă) de firma italiană Ceretti Tanfani, în 1971, este aşa cum o ştiam, nimic nu s-a modificat.
Tarife:
5 RON (1.4 €) - dus (adulţi)
8 RON (2.3 €) - dus-întors (adulţi)
3 RON (0.85 €) - dus (copii)
5 RON (1.4 €) - dus-întors (copii)

Program:
Marţi-Duminică: 09.30 - 17.45
Luni: 12.00 - 17.45
Tel.: 0268.478 657

HOTEL ARO PALACE

HOTEL ARO PALACE

-->

Cazare

Camerele sunt elegante, spatioase si confortabile.

Camere de 5 Stele

Capacitate totala cazare:
- 106 camere cu 2 paturi
- 76 camere cu pat matrimonial
- 6 apartamente
- 7 suite (comunicante)
- 1 apartament prezidential de 200 mp
- 1 camera pentru persoane cu handicap
Camere de 4 Stele

Capacitate totala cazare:
- 80 camere duble
- 30 camere single
- 7 garsoniere

Facilitati: TV satelit, circuit video, telefon international, internet, seif, room-service, minibar, parcare, inchirieri auto, taxi, ziare, curierat, rezervari bilete, schimb valutar, bilete avion.

Servicii cu plata: room service, telefon, fax, spalatorie, curatatorie, calcatorie. 
REZERVARI 

Conferinte

Centrul de conferinte Europa

Centrul de conferinte "EUROPA" va ofera posibilitatea de a organiza cu succes orice tip de eveniment: conferinte, prezentari, workshop-uri, simpozioane, seminarii, programe de team building, scolarizari, evenimente sociale si receptii, punandu-va la dispozitie 3 sali de conferinta cu o capacitate totala de 700 de locuri. Modularea spatiului in trei sali permite satisfacerea celor mai exigente solicitari.

Dotari tehnice: videoproiectoare, ecrane, flipchart, instalatie sonorizare, microfoane, instalatie de traducere simultana in trei limbi, dotata cu 3 cabine de traducatori cu dubla consola, receptoare si casti, instalatia de conferinte: unitati de presedinte si unitati pentru delegati si microfoane libere.

Fie ca se pregateste o sesiune de business, un training sau un seminar, cele trei sali de conferinta, pot gazdui de la intalniri mici, pana la intalniri la scara mare.

Orice conferinta, sedinta, curs sau intalnire de afaceri devine mai familiara atunci cand este insotita de o pauza de cafea in lobby-ul centrului.

Alte alternative de servicii sunt disponibile in functie de specificul evenimentului si optiunea organizatorilor.

Suprafetele si capacitatea salilor de conferinte:

• EUROPA I - 156 mp, capacitate 180 persoane
• EUROPA II - 213 mp, capacitate 250 persoane
• FOYER - 235 mp - capacitate 700 persoane

Restaurante

	- Salonul Albastru - 80 de locuri - Salonul Central / Bar de zi - 250 de locuri - Sala Mare - 450 de locuri - Sala Coloanelor - 100 de locuri - Barul de Noapte - 220 locuri - Restaurant Belvedere - 80 de locuri Restaurant "Belvedere" Restaurantul Belvedere va propune o ambianta reconfortanta de zi cu zi, un meniu divers si bogat, precum si un deosebit rafinament estetic atat in prezentare cat si servire. Restaurantul Belvedere va pune la dispozitie un spatiu cochet cu o capacitate de 80 de locuri, o bucatarie moderna atent supravegheata de maestrii nostri bucatari, precum si barul locatiei cu o servire ireprosabila. Barul de Noapte "Aro-Palace" Barul de noapte este un local de referinta al orasului Brasov si recunoscut ca unul dintre cele mai deosebite din tara. Capacitatea localului este de 250 de locuri. Modernizarile aduse in ultimii ani, dau un aspect modern si proaspat clasicului Bar de Noapte "Aro-Palace".  Barul de Zi Barul a fost reconfigurat si dotat, de asemenea, cu echipamente de ultima generatie.

STATUIA LUI ARPAD

STATUIA LUI ARPAD

 

Statuia lui Arpad

Aceasta statuie facea parte dintr-un ansamblu statuar extins pe teritoriile mai multor tari (Ungaria, Croatia, Italia, Slovacia, Romania si Ucraina) proiectat si realizat de Gyorgy Zala si Albert Schikedanz. 

Statuia, considerata ca fiind a lui Arpad il reprezenta de fapt pe Tuhutum (Teteny), unul dintre voievozii lui Arpad, cel care a cucerit ducatul lui Gelu Romanul si a devenit primul voievod maghiar al Transilvaniei.

Unul dintre cele şapte oraşe alese a fost Braşovul, astfel, „în anul 1896, pe Tâmpa s-a ridicat o coloană având aşezat pe capitel un personaj înfăţişând un arcaş din timpul dinastiei arpadiene. Pentru majoritatea cetăţenilor Braşovului, această statuie de 20 metri a rămas ca fiind statuia lui Arpad, ducele care a condus triburile maghiare în Pannonia”. De fapt, statuia îl reprezenta pe Tuhutum (Teteny), unul dintre voievozii lui Arpad, cel care a cucerit ducatul lui Gelu Românul şi a devenit primul voievod maghiar al Transilvaniei.

Piatra folosită la construcţia monumentului a fost transportată cu ajutorul unor funiculare din Valea Cetăţii

În septembrie 1913, Ilie Cătărău împreună cu Timotei Kirilov au dinamitat baza, reuşind să-l deterioreze.

Ruine ale acestui monument au rămas pe munte până în 1966, când au fost îndepărtate de autorităţi. Capul statuii a fost recuperat şi se află în posesia Parohiei Evanghelice din Braşov, iar pe Tâmpa mai există doar fundaţia soclului.

EXPOZITIE TIMBRE RARE

Până sâmbătă, 13 august, braşovenii pot vizita, în sala publicului a Oficiului Poştal Braşov 1, situat pe Str. Nicolae Iorga nr. 1, o expoziţie filatelică.

În cadrul expoziţiei sunt prezentate două colecţii intitulate „Personalităţi ale culturii, artei şi ştiinţei româneşti” şi „Autoportretul în pictura universală”.
Prima colecţie cuprinde 148 de piese filatelice, montate pe 75 foi de expunere, reprezentând savanţi, scriitori şi pictori care, prin creaţia lor, au adus o contribuţie remarcabilă la îmbogăţirea patrimoniului cultural naţional. Colecţia a fost organizată din punct de vedere cronologic, fiind întâlnite personalităţi din toate perioadele istorice. Printre personalităţile expuse Mitropolitul Dosoftei, Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Dimitrie Cantemir, Gheorghe Lazăr, Anton Pann, pe cei patru clasici ai literaturii româneşti: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale şi Ion Slavici, dar şi pe Tudor Arghezi, George Bacovia, Liviu Rebreanu, Mircea Eliade sau Marta Bibescu.
110 de ilustrate. Cea de-a doua colecţie este compusă din 110 ilustrate maxime, care redă cele mai importante figuri ale pictorilor şi sculptorilor universali din Renaştere, Baroc, Romantism, Neoclasicism şi Realism, precum: Alberti Leon Battista, Leonardo Da Vinci, Sandro Boticelli, Michelangelo Buonarroti, Tiziano Vecellio, Albrecht Dürer, Diego Velazquez, Peter Paul Rubens, Rembrandt Hermensz van Rijn şi Lorenzo Berninni, Francisco de Goya, Ion Negulici, Gheorghe Tattarescu, Theodor Amann, Nicolae Grigorescu şi Ion Andreescu.  Expoziţia poate fi vizitată în programul de lucru cu publicul al oficiului, adică de luni până vineri, între orele 7.30-19.30 şi sâmbăta, între orele 8 şi 13.00.

Sursa: www.brasovultau.ro

Cetatea Brasov

DUMINICA 07.08.2011

CETATEA BRASOV-fara cuvinte....