Roman se pregateste de un export in Dubai

Urban Crostown

Uzina braşoveană Roman SA are solicitări de autobuze din partea unei companii din Dubai pentr 100 de unităţi produse sub marca Urban Crosstown. Discuţiile sunt într-un stadiu destul de avansat, spune managerul companiei, Carol Rugacs, dar contractul încă nu este semnat. Asta deoarece societatea va trebui să participe la o licitaţie. Valoarea totală a contractului ar fi de aproximativ 12 milioane de euro, având în vedere că preţul unui autobuz Urban Crosstown este de 120.000 de euro.
Autobuzul Urban Crosstown are motorizare Euro 5, podea total coborâtă, caroserie autoportantă, dispozitive tehnice destinate să faciliteze accesul persoanelor cu mobilitate redusă şi sistem de siguranţă care nu permite plecarea autobuzului cu uşile deschise. Are o capacitate totală de 91 de persoane, pe scaune şi în picioare şi atinge o viteză maximă de 80 de km/h. Autobuzul are şi o variantă cu podea joasă.
În august 2011, la un an de la lansarea producţiei autobuzelor la Roman Braşov, directorul societăţii anunţa că firma reuşise să vândă 60 de astfel de vehicule într-un an. La uzinele Roman Braşov se mai produc camioane, autovehicule speciale pentru diverse industrii şi tractoare.
Societatea braşoveană Roman SA a reuşit să vândă în primele şapte luni ale acestui an doar 12 autocamioane, se arată într-un raport al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme. Managerul general al companiei, Carol Rugacs, ne-a declarat că „noi am produs mai multe, dar am reuşit să vindem doar 12”. „Anul acesta ne facem vânzările din piese forjate, din piese de schimb pentru autocamioane şi tractoare, din arbori cotiţi, etc”, ne-a mai declarat sursa citată, precizând că „anul acesta vom încheia probabil cu rezultatele apropiate de cele realizate anul trecut”.
În ultimii doi ani, firma braşoveană a raportat pierderi de peste 41 milioane de lei. Ultimul an în care compania a înregistrat profit a fost în 2009, când anunţa un profit de aproximativ 120.000 de lei. Compania trece printr-o perioadă foarte grea, comenzile scăzând foarte mult, în condiţiile în care armata SUA, unul dintre principalii beneficiari ai societăţii braşovene, închide teatrele de operaţiuni. Compania braşoveană este controlată de societatea Pro Roman SA Braşov, care deţine 91,86% din titlurile uzinei de autocamioane.

Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir deschide porţile iernii

Sf Dumitru

Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici îl prăznuiesc astăzi pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir. Dimitrie a trăit în timpul împăraţilor Diocleţian (284-305) şi Maximian (286-305), care au condus împreună, o perioadă, Imperiul Roman, fiind fiul voievodului creştin al cetăţii Tesalonicului, botezat în taină de părinţii săi.
Vrând să reformeze viaţa religioasă, cei doi împăraţi au întărit cultul lui Jupiter şi al celorlalţi zei din panteonul roman, declanşând o cumplită prigoană la adresa creştinilor.
Sfântul Dimitrie a fost fiul guvernatorului Tesalonicului. După moartea tatălui, moştenitor nu numai al multor averi, a fost numit în locul acestuia, dovedind excelente calităţi de conducător. Dar, cum nu şi-a ascuns credinţa creştină şi nici nu a vrut să se lepede de ea, Dimitrie a fost întemniţat la scurt timp. În acele vremuri, creştinii erau ucişi în aşa-zisele „jocuri” romane, în fapt nişte spectacole sângeroase în care cei ce-l mărturiseau pe Hristos erau aruncaţi fiarelor sălbatice sau puşi să se lupte cu gladiatori profesionişti, bine antrenaţi. De obicei, creştinii erau victime sigure, spre distracţia crudă a romanilor.
Printre cei mai temuţi gladiatori ai vremii, se număra un oarecare Lie, din neamul vandalilor. Acesta ucisese mulţi creştini. În temniţă, Dimitrie s-a întânit cu un tânăr ostaş creştin, Nestor, care i-a cerut binecuvântarea de a-l înfrunta pe Lie, cu nădejdea că va pune capăt omorurilor. Dimitrie i-a făcut lui Nestor semnul crucii pe frunte şi l-a binecuvântat: „Du-te şi pe Lie îl vei birui, iar pe Hristos îl vei mărturisi!”
Într-adevăr, cu rugăciunile lui Dimitrie, Nestor săvârşeşte ceea ce părea imposibil: îl străpunge cu lancea pe uriaşul Lie şi îl omoară. Aflând despre binecuvântarea lui Dimitrie, împăratul Maximian a poruncit ca acesta şi Nestor să fie ucişi. Soldaţii îi taie mai întâi capul lui Nestor, apoi coboară în temniţă, după Dimitrie. Văzându-i pe atacatori, sfântul ridică mâna dreaptă, astfel că prima suliţă îl loveşte sub coaste, în acelaşi loc unde fusese străpuns şi Iisus pe cruce, de către sutaşul Longinus. În loc de sânge, din rănile sfântului a curs mir tămăduitor. Potrivit istoricilor, martiriul Sfântului Dimitrie a avut loc la Sirmium, pe teritoriul de astăzi al Serbiei. Moaştele sale au fost aduse pe 26 octombrie 413 la Tesalonic, unde au rămas până astăzi, săvârşind multe minuni şi miraculoase vindecări.

Sumedru, patronul oierilor
În calendarul românesc tradiţional, Sfântul Dumitru (Sumedru) este considerat patronul păstorilor şi este stăpân peste iarna care vine. La Moşii de toamnă (Ajunul lui Sumedru), în satele de munte se fac grămezi de vreascuri cărora li se dă foc, iar oamenii strigă: „Hai la focul lui Sumedru!”. Focul lui Sumedru, ca şi sărbătoarea creştină de a doua zi se ţin cu străşnicie, ca oamenii să fie feriţi de boli şi oile de lupi. Cine sare peste foc va fi sănătos şi se va căsători în acel an. Dacă este belşug de gutui şi nuci, iarna va fi grea. Tot acum, se fac pomeni pentru morţi. Pe 26 octombrie, dacă e lună nouă, va fi iarnă scurtă şi uşoară. Dacă e înnorat, vânt sau plouă, vor fi zăpezi mari, ger şi iarnă lungă. Pentru a afla cum va fi vremea, ciobanii pun dulama între oi. Dacă se culcă pe ea o oaie neagră, iarna va fi uşoară. Se termină semănatul usturoiului, se tund coamele cailor, ca să aibă păr frumos. Pe 27 octombrie, de Cuviosul Dimitrie cel Nou din Basarabi, se ţine Poitra lui Sumedru, când se desfac stânile

Snowtubing si Zorbing in Poiana Brasov

Snowtubing

Snowtubing consta intr-o partida de alunecare rapida pe zapada cu ajutorul unui colac de cauciuc. Totul se face pe partii special amenajate pentru asta.Snow tubingul este foarte popular în alte ţări, iar acum, Primăria Braşov vrea să investească într-o astfel de pârtie şi în Poiana Braşov. În prezent, specialiştii municipalităţii lucrează la studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic pentru amenajarea unei astfel de pârtii în staţiune, care să fie dedicată exclusiv celor care practică săniuşul, astfel ca numeroasele accidente care s-au petrecut iernile trecute, din cauza inexistenţei unuei astfel de amenajări să fie evitate. Pârtia se va amenaja în zona de derdeluş dinspre Pârtia Bradul, şi va fi delimitată, astfel ca săniile să nu mai ajungă în calea de acces spre Bradul. 

Gata iarna aceasta?!

Pârtii de snow tubing există în apropiere de Braşov doar la Azuga, iar cea mai lungă are 60 de metri, iar cea mai scurtă 30 de metri. Pârtiile din Poiană vor fi putea fi folosite şi pe timpul verii, fiindcă se va monta şi un soi de covor din cauciuc peste pământ, astfel ca săniile gonflabile să alunece chiar dacă nu mai este zăpadă. „În luna noiembrie, vom finaliza documentaţia urmând să scoatem la licitaţie execuţia. Vrem ca pârtia să devină funcţională din acest sezon rece. După ce vom ştii cu exactitate costurile investiţiei, vom căuta şi o soluţie de finanţare. Poate fi vorba de o finanţare de la bugetul local sau de o ascociere cu un partener privat”, a explicat Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov.
Pârtia va putea fi folosită şi pentru zorbing, atât pe timp de vară, cât şi pe timp de iarnă.

Zorbing

 Zorbing este un sport extrem nou extins cu succes in USA, Europa si Asia. Originar din Noua Zeelanda, Zorbing consta in rostogolirea unei persoane aflata intr-o sfera transparenta de mari dimensiuni (de la 2,6 pana la 3,8 m diametrul exterior) pe un teren in pantă (si nu numai). Zorbing-ul este un sport extrem pentru senzatiile de rotire si de aparenta imponderabilitate pe care le oferă.

Partizanii din munţii Fagaras: primul front anticomunist

Luptatorii din Muntii Fagaras

Între 1945 şi 1959, în munţii României se ascundeau aproape 1.200 de grupuri de luptători. Aceştia visau la răsturnarea orânduirii sovietice şi la revenirea trupelor anglo-americane.

Cu mult înaintea perioadei de disidenţă de la sfârşitul anilor 1970 şi ultimul deceniu al comunismului, regimul sovietic instaurat oficial în martie 1945 a avut de luptat cu un duşman poate mai puţin vizibil, însă cel puţin la fel de dedicat stopării totalitarismului impus. Imediat după 23 august 1944, o parte dintre cei care prevedeau dezastrul ce avea să urmeze s-au refugiat în ascunzişuri din munţi, complotând la adresa comuniştilor, visând la dispariţia acestora şi la revenirea în România a trupelor izbăvitoare anglo-saxone. 
Istoricii i-au numit „partizani" şi au reunit acţiunile lor sub numele generic de „Mişcarea de Rezistenţă". Printre oamenii simpli însă, luptătorii din munţi au rămas cunoscuţi sub numele pe care-l iubeau cel mai mult: "haiduci". În decursul celor 15 ani ce-au urmat venirii sovieticilor, aceştia s-au luptat cu regimul, cu trădătorii şi condiţiile vitrege. Apoi, cu temniţele grele şi cu umilinţa publică. O parte dintre ei mai trăiesc şi astăzi. De sub prelata amintirilor de atunci, aceştia reconstruiesc imaginea „Mişcării de Rezistenţă". 
De la idealismul începutului la greutăţile vieţii petrecute în ascunzişuri, neajunsurile, frica şi teroarea finalului. Toate aceste elemente compun o imagine prea rar amintită astăzi, sau chiar uitată sau ignorată cu desăvârşire din manualele de istorie a României. Imaginea primilor inamici publici ai unui sistem ce avea să arunce România în următoarele decade în teroare, frică şi întuneric.

„Partizanii îşi spuneau haiduci. Erau idealişti"

Din punct de vedere istoric, primele mişcări de rezistenţă anticomunistă au apărut imediat după 23 august 1944. Potrivit istoricului Florin Georgescu, de la Muzeul de Istorie a României, primele grupuri formate, şi cele care, de altfel, aveau să devină şi cele mai celebre, au luat fiinţă dintr-un idealism total al membrilor. „Teoretic, în programul lor apăreau obiective precum discreditarea acţiunilor Guvernului Groza, intervenţia armată, pregătirea acţiunilor partizanilor în vederea căderii regimului socialist şi răspândirea de manifeste. 
În fapt, cea mai mare parte a acţiunilor lor s-a rezumat la ultima componentă", explică Florin Georgescu. Între anii 1944 şi 1962 au existat 19 centre de rezistenţă, răspândite în mai toate zonele ţării. Perioada delimitată însă, în sens clasic, ca fiind cea a rezistenţei anticomuniste s-a întins în perioada 1945 - 1959, când au acţionat cel puţin 1.196 de grupuri, unele compuse chiar şi din 120 de luptători.

Prioritatea zero: manifestele

Cele mai cunoscute grupări sunt considerate a fi "Haiducii lui Avram Iancu", "Graiul Sângelui", "Sumanele Negre" şi "Mişcarea Naţională de Rezistenţă". 

Sigla gruparii Sumanele Negre

Unul dintre punctele nevralgice ale organizării anticomuniste a fost lipsa de unitate. Deşi, respectând acest principiu, grupurile separate au fost mai greu de distrus, lipsa unui plan comun de acţiuni avea să ducă şi la sfârşitul mişcărilor. Taberele luptătorilor anticomunişti erau în general localizate în zone muntoase, retrase, pentru a face tot mai dificilă identificarea şi prinderea partizanilor. 
Aceştia îşi procurau hrana cu ajutorul sătenilor, cei care cunoşteau până în cel mai mic detaliu activitatea "haiducilor". De altfel, deşi în majoritatea cazurilor, oamenii din zonă susţineau necondiţionat acţiunile partizanilor, au fost şi situaţii în care câte o grupare a fost localizată şi atacată de forţele de ordine ale vremii, chiar după "un pont" al unui sătean.

"Acţiunile grupărilor aveau loc la intervale destul de mari de timp. Existau situaţii în care aceştia îşi procurau arme prin atacarea vreunei fabrici de armament sau unui convoi de soldaţi aflaţi în tranzit, În general însă, partizanii erau mai preocupaţi cu redactarea, tipărirea şi împărţirea unor manifeste cu nume precum "Cuvânt înainte", "Naţiunea şi Statul" sau "Naţionalismul", povesteşte istoricul Florin Georgescu. Deşi este delimitată istoric ca având loc până în 1958, şi chiar şi mai târziu, perioada de glorie a mişcării de rezistenţă a avut loc în primii ani după momentul 23 august 1944.

"Pe măsură ce comuniştii se integrau tot mai bine, puneau încet-încet mâna pe instituţiile statului, mişcările de partizani se dizolvau. Speranţa mai renăştea ocazional, cum a fost la moartea lui Stalin, sau la revoltele anticomuniste din Polonia şi Ungaria, din 1953 şi 1956, dar efectul mişcării de rezistenţa era deja, la acest moment, unul destul de şubrezit.

Una dintre cauzele cele mai importante ce au dus la desfiinţarea mişcării de rezistenţă a fost pusă la punct chiar de către Teohari Georgescu, instalat în funcţia de ministru de Interne la 6 martie 1945. Sub atenta îndrumare a unor spioni ruşi, acesta a pus la punct un sistem de infiltrare a unor informatori în interiorul grupărilor de partizani. Mişcarea a fost posibilă şi datorită slabei organizări administrative a partizanilor, cei care introduceau noii membri printr-o simplă recomandare a unor cunoscuţi sau simpatizanţi. 
Potrivit lui Florin Georgescu, la nivelul anului 1948, autorităţile comuniste cunoşteau cu precizie unde se află partizanii, care sunt dotările acestora, numărul de membri, activităţi, dar şi gradul de pericol pe care-l reprezenta fiecare grupare.

„M-au anchetat aşa, împuşcat" 
Cândva a fost un munte de bărbat care cunoştea ca-n palmă toate cărările ascunse ale Făgăraşului. Acum nu mai e decât o umbră ce recunoaşte, pe pipăite, simplul drum dintre pat şi canapeaua din bucătărie. Condamnat de către comunişti la zece ani de închisoare, bătut, interogat, vlăguit de munca silnică, se mişcă greu prin casă întrebându-se care-i mai e rostul. Acesta este Ion Ilioiu, ultimul partizan în viaţă din zona Făgăraşului, care a luptat activ cu arma în mână.

Racolarea: „Eram mai bun"

Avea 18 ani când a intrat în vârtejul unor evenimente ce aveau să-i marcheze definitiv viaţa. În 1948 terminase şcoala primară în sat (Sâmbăta de Jos) şi ajunsese în anul I la Liceul „Radu Negru" din Făgăraş. În vremea aceea, nimeni din familia sa nu făcea politică. Avusese o rudă, profesorul Pătraşcu, care fusese ministru legionar, dar nu acesta îi influenţase viitoarea hotărâre de-a intra în rândul partizanilor. În general, opinia oamenilor simpli l-a determinat să facă acest pas, iar un fost coleg de liceu, Gojaru (devenit preot peste ani în comuna Ucea), l-a racolat. 
„Toţi oamenii erau atunci împotriva Guvernului. Le era frică să nu vină comuniştii să le ia pământurile şi să-i lase săraci. Grupul care se formase m-a ales pe mine, că eu eram mai bun decât alţii", povesteşte Ilioiu.

Fuga în munţi

La puţin timp după ce a fost racolat s-a auzit că o maşină a Securităţii a venit în oraş şi că s-au făcut câteva arestări. S-au ascuns la nişte rude din Sâmbăta de Sus. „Am luat ceva brânză de la ciobani, ne mai dădeau şi oamenii, dar după aceea lucrurile s-au tot înăsprit. 
Atunci ne-am hotărât să ne ducem să stam în pădure, că n-or să vină după noi. Câţiva ajunseseră în munţi şi erau comandaţi de Ioan Gavrilă. În anii cât am stat în pădure ne-am întâlnit de mai multe ori cu ei şi pe unii dintre colegi i-au prins şi i-au împuşcat. Sora unui băiat era economistă, căsătorită, a născut chiar în puşcărie, iar când i-au dat drumul a paralizat şi a murit".

Dulce ca mierea e glonţul patriei

Şase ani a stat ascuns în munţi împreună cu alţi 20 de camarazi. Mergeau pe la stânele ciobăneşti după brânză şi lapte sau coborau cu precauţie şi teamă în satele unde ştiau că-i mai ajută oamenii. În rest, se hrăneau cu ce le dădea pădurea. Adunau fructe, culegeau ciuperci sau vânau. Treptat însă se strângea cercul. 
Într-un schimb de focuri, în pădurea de la Avrig, Ilioiu a fost împuşcat în piept. Confundându-l cu comandantul Gavrilă (acesta îi lăsase lui binoclul) intenţionat a fost numai rănit, căci securiştii aveau ordin să-l prindă viu pe acesta. L-au lovit cu cizmele, chiar împuşcat fiind, şi l-au dus la sediul lor din Făgăraş. „M-au anchetat aşa, împuşcat, nu m-au lăsat să mă vindec, decât mă pansau. Când într-un târziu m-au operat, m-au lăsat mult timp deschis ca să arate la toţi că sunt bandit...".

Eliberarea: drumul pe jos

A fost eliberat în 1964, odată cu majoritatea deţinuţilor politic. Soţia sa, doamna Iosefina, povestea că, atunci când i-au dat drumul, de bucuria eliberării, a mers pe jos tot drumul din Voila până în Sâmbăta de Jos. Mamă-sa păştea nişte purcei la capul satului. Nu l-a recunoscut, dar nici el n-a recunoscut-o. 
A muncit câţiva ani la cooperativa agricolă din sat, la scos cartofi şi la secerat. Ultimii 15 ani, până când a început să orbească, i-a petrecut ca muncitor la Întreprinderea de Mecanică Fină „Economica" din Făgăraş. A fost pensionat pe caz de boală. Astăzi, bătrânul vorbeşte rar. Are în schimb buzele strânse şi fruntea încruntată, chinuită mereu de fantoma halucinantă a aducerilor aminte.
sursa :historia.ro

Castrul roman Cumidava

material intocmit de  Pintilie Alin-Sebastian

Colegiul "Unirea" Brasov 

    După transformarea Daciei în provincie romană, când Imperiul roman a cunoscut apogeul puterii militare şi al extinderii sale teritoriale, trupele aduse pentru supravegherea drumului ce traversa munţii prin actuala trecătoare a Branului au ridicat un castru lângă râul Bârsa (drumul antic trecea pe lângă castru). Castrul a fost ridicat, probabil, chiar în vremea împăratului Traian (98–117 d.H.) - monedele gasite incep cu domnia lui Domitian - si isi continua existenta 150 de ani, până la retragerea armatei şi administraţiei romane ordonată de împăratul Aurelian (270–275 d.H.).

    Castrul roman este situat în punctul „Grădişte”, la circa 500 m în dreapta pârâului Bârsa şi la 4 km nord de oraşul Râşnov. „Cetatea de pământ”, Erdenburg, Eulenburg, Orlenburg, cum o numeau saşii încă din secolul al XVII-lea, a fost vizată de savanţi de la jumătatea secolului al XIX-lea. Semnalarea şi descrierea relativ precisă a unei fortificaţii romane la Râşnov a fost făcută încă din 1857 de M. J. Ackner (Die Colonien und militärischen Standlager der Römer in Dacien, Viena, 1857). Primele cercetări arheologice sistematice au fost realizate de saşii din asociaţia Muzeului Ţării Bârsei, în anii 1904–1905. 

După săpăturile arheologice din anul 1939, conducătorul şantierului, Mihail Macrea, în urma descoperirii pe un câmp aflat în apropierea gării din Râşnov a unei plăci votive inscripţionată in piatra, din timpul imparatului roman Alexander Severus (222–235 d. H.), identifică unitatea militară dislocată aici, şi după numele acesteia dă numele castrului cercetat: Cumidava. 

Pentru localizare:

Castrul Cumidava

    Inscripţia din sec. III e.n.:

Iuliae Mameae augustae matri Domini nostri sanctissimi Imperatoris Caesaris Severi Alexandi augusti et castrorum senatusque cohors Vindelicorum Piae fidelis Cumidavensis Alexandrianae ex quaestura sua dedicante la sdio Dominatio legato augusti III Daciarum

    Inscripţia era fragmentară, iar din tot ansamblul creat cu aproape 2.000 de ani în urmă se păstrează şi astăzi la Muzeul Judeţean de Istorie din Braşov două fragmente. Monumentul a fost ridicat în cinstea Iuliei Mamea, mama Împăratului Severus Alexandru, cea care până în anul 235 a condus destinele statului roman, alături de fiul ei. Ctitorii edificiului au fost soldaţii de origine dacică ce locuiau în acest loc. Textul inscripţionat pe monument a fost citit şi interpretat pentru prima dată de profesorul Macrea, atestând existenţa fostei aşezări dacice Comidava şi pe timpul stăpânirii romane.

Întâlnită iniţial cu numele dacic „Comidava”, asezarea şi-a schimbat uşor denumirea în timpul stăpânirii romane în „Cumidava” si „... poate fi considerată cea mai veche localitate atestată documentar de pe teritoriul judeţului Braşov”

conform domnului Stelian Coşuleţ - Şeful secţiei de istorie din cadrul Muzeului Judeţean Braşov.

După Macrea, castrul a fost garnizoana unei cohorte numite: „Cohorta a VI-a, cea nouă cumidavensă şi alexandrină”.

COH(ORS) VI NO-[VA

C] UMIDAVENSI- [UM

AL]EXANDRIANA

Inscripţia a fost însă interpretată şi sub forma:

COH(ORS) VIND(ELICORUM) [C] UMIDAVENSI [UM] (Alföldi 1942), 

cohorta putând fi formată din vindelici, o populaţie ce trăia în nord-estul actualei Elveţii şi 

COHORS VI NO(RICUM) CUMIDAVENSIUM (Szilagyi 1946), 

soldaţii cantonaţi în castrul Cumidava fiind recrutaţi dintre norici, o populaţie ce trăia pe teritoriul actual al Austriei.

In sprijinul acestor interpretari vine si politica romana de a nu permite trupelor native sa serveasca in provincia lor de origine, politica introdusa de Roma dupa anul 69, an in care mai multe unitati auxiliare, formate din soldati recrutati pe plan local s-au rasculat impotriva imparatului. Astfel, corhote formate din soldati recrutati din Dacia au aparat granita de nord-vest a imperiului, in castrul roman Vindolanda, Britania. Un alt exemplu a fost descoperit in urma sapaturilor din anii 1994-1997 si ulterior in Desertul Oriental egiptean aflat la inceput de mileniu sub stapanire romana, sapaturi efectuate de-a lungul drumului roman ce lega Coptos (Quft) si respectiv Nilul de Marea Rosie si porturile Berenice si Myos-Hormos (situat probabil la 5 km nord de orasul modern sub ruinele lui Qusayr-al-Qadam) si in zonele de depozitare ale deseurilor din circa trei “praesidia” (popasuri fortificate) denumite Maximianon (modern Al-Zarqa 2), Krokodilô (modern Al-Muwayh) si Didymoi (modern Khashm al-Mynaih). Cu aceasta ocazie s-au descoperit mai multe texte grecesti (mai rar latina, foarte putine in nabateeana si in demotica) scrise pe ostraca (ostrakon/ostraca <plural> = piese de ceramica sau bucati de piatra pe care erau scrijelite sau inscrise texte transmise intre diferite praesidia sau isi prefectura sau notatii care aveau rol pur administrativ). Pe unele ostraca sunt evidentiate nume cu rezonanta geto-daca, traca sau bessa, iar pe ostrakonul O.Krok. 1.98 datat 109 e.n. este inscris un mesaj de la cavalerul dac Dekinais catre Kaikeisa/Kaigiza.

Aceste trupe auxiliare au fost utilizate pentru doua scopuri: pentru a acorda ajutor legiunilor si, mai presus de toate, pentru apararea frontierelor. Recrutii serveau sub arme o perioada de pana la 25 de ani, departe de locul de nastere al acestora, in schimbul cetateniei romane pentru el insusi si pentru copii sai. Auxiliarii au avut un statut inferior legionarilor, primind doar 1/3 din salariul unui legionar.

    În timpul cercetărilor arheologice din anii 1969–1974 au fost descoperite parţial zidurile castrului,  cele patru porţi şi cele patru turnuri de pe colţurile castrului. În faţa zidurilor se află câte unul sau două  şanţuri de apărare. Suprafaţa castrului, împreună cu şanţurile din faţa zidurilor, este de circa 2,10 ha.  Săpăturile arheologice, care continuă şi în prezent, au scos la iveală o mare diversitate de materiale  romane provenite din centrele italice, dar şi o mare cantitate de ceramică aparţinând dacilor. Prezenţa  pieselor de origine dacică demonstrează că în (sau foarte aproape de) castru locuiau daci. Pe lângă  piesele din ceramică, au fost descoperite şi unelte (din piatră – gresii pentru ascuţit obiecte din metal şi  râşniţă/catillus pentru măcinat cereale, din fier – cuie, piroane, scoabe, balamale, lame de cuţit), arme  (din fier, bronz, plumb), podoabe (din bronz – fibule, din sticlă – mărgele, din os – ace şi pieptene pentru  păr), monede (denari de argint, care poartă imaginile împăraţilor romani Galba şi Alexander Severus)  şi recipiente din sticlă.  Demantelarea zidurilor castrului în anumite locuri, iar în alte locuri lipsa prăbuşirilor, demonstrează  că romanii, la părăsirea castrului, nu au distrus în întregime zidurile, dar şi că fortificaţia militară  antică a fost sursă de materie primă în epoca medievală şi modernă pentru construcţiile aşezărilor din  apropierea castrului, precum Vulcan, Râşnov şi Cristian.

    În Imperiul Roman, castra (forma de plural pentru castrum, castri, o fortificatie) au fost taberele militare tipice romanilor. Aceste tabere erau construite întotdeauna după niște tipare stricte, având două alei principale: "Cardus Maximus", care străbătea tabăra de la nord la sud, și "Decumanus Maximus", orientată de la est la vest, ele împărțind perimetrul în patru sferturi (cvartale). Cele două alei principale se terminau în dreptul a patru porți. Restul aleilor secundare și construcțiile erau paralele cu aleile principale, modelul patrulaterelor fiind folosit și în construcția orașelor romane.

Orice se poate recicla. La Braşov sunt peste 300 de puncte de colectare

Harta Reciclarii

“Dacă în 2011 am lansat Harta Reciclării pentru Ploieşti şi Bucureşti, anul acesta extindem harta și pentru Municipiul Brașov. Am identificat peste 300 de puncte de colectare la nivelul Brașovului, majoritatea fiind pubele stradale (aproape 250), restul reprezentând 44 de magazine și 18 centre specialializate care și-au dat acordul de apariție pe această Hartă. În 2012 s-au reciclat în pubele stradale 1.105 tone de deșeuri (hârtie și carton, plastic și PET, sticlă și metal), dar până în 2020 locuitorii Brașovului ar trebui să ajungă să recicleze aproximativ 40.000 tone deșeuri municipale, iar noi ne dorim ca prin intermediul Hărții să le facem cunoscută infrastructura pe care o pot folosi și regulile reciclării corecte.”, a declarat Lia Bolte, Coordonatorul proiectului Harta Reciclării. 

“GDF SUEZ Energy România susţine şi anul acesta proiectul Harta Reciclării, fiind un proiect care se încadrează în axele de acţiune a companiei. Am decis sa sprijinim dezvoltarea proiectului şi la nivelul municipiului Braşov deoarece, pe de o parte acesta se află în zona noastră de activitate, iar pe de altă parte dorim să punem la dispoziţia clienţilor noştri şi a publicului larg acest instrument util şi simplu de utilizat pentru identificarea punctelor de colectare din proximitate.”, a declarat Eric Stab, Preşedinte Director General GDF SUEZ Energy România. 
Pe lângă evenimentul oficial de lansare de weekendul acesta, echipa proiectului Harta Reciclării va reveni în Municipiul Brașov în perioada 26-28 octombrie 2012, în Unirea Shopping Center Brașov.
De ce să participați?
-pentru că o să oferim informații despre colectarea selectivă corectă a deșeurilor reciclabile,
-vă vom arăta cum să găsiți cel mai aprociat punct unde puteți duce reciclabilele,
-vă vom oferi Harta Reciclării Brașov,
-veți putea participa la diferite ateliere de transformare a reciclabilelor în obiecte utile sau de artă,
-vă veţi putea înscrie la tombola cu premii în valoare de 1.000 de lei, condiția de participare fiind aducerea a cel puțin unui deșeu reciclabil.

Harta Reciclării beneficiază şi de ajutorul partenerilor locali: Primăria Municipiului Brașov și Unirea Shopping Center Brașov.

HARTA RECICLARII BRASOV

Semnul de Bun Venit la Olimpiada de la Rio din 2016

"Turnul Orasului Solar", construit pe varful insulei Cotonduba,

Turnul Orasului solar

va fi simbolul de bun venit la Jocurile Olimpice de la Rio din 2016.
El va putea fi vazut de vizitatorii si participantii la jocuri cand vor sosi pe calea aerului sau a apei.
Turnul capteaza energia solara. El va furniza energie pentru intreg orasul olimpic, precum si unei parti din Rio.
Apa este pompata din ocean pentru a crea un fel de cascada, iar aceasta cascada actioneaza turbine care produc energie in timpul noptii.

Tot aici se va afla si flacara olimpica.

Turnul Orasului solar

Turnul dispune de un amfiteatru, o sala de teatru, un restaurant si magazine. Lifturile vor conduce catre diferite locuri de observare.

Exista, de asemenea, o platforma retractabila pentru practicarea bungee jumping-ului.

Turnul Orasului solar

La varf, exista un punct de observare de unde se va putea aprecia privelistea uscatului si a marii, precum si cascada.
Turnul Orasului Solar va fi punctul de atractie al Jocurilor Olimpice de la Rio din 2016.

Low Deep T concertează în Kasho Club din Braşov

Low Deep T

Începând cu 19 octombrie celebrul Low Deep T ajunge într-un mini-turneu prin România.
Low Deep T poate parea un nume nou, la inceput de drum, pe scena internationala a muzicii house, insa, in realitate acesta este un producator si compozitor prolific in Marea Britanie.
Cu ceva vreme in urma, peste patru milioane de copii ale numeroaselor sale productii au fost vandute, acesta avand ocazia sa colaboreze cu cele mai mari label-uri din lume.
Stilul Low Deep T reprezinta deja un trademark in lumea muzicii house, combinand piese de dragoste cu beat-uri Afro.
Cu numeroase single-uri in spate, dar si cu un album lansat in 2011, anul acesta Low Deep T revine cu o noua piesa, numita “Casablanca”. Single-ul se bucura déjà de succes pe posturile de radio main stream de la noi.
Cu prilejul „CASABLANCA TOUR“ producătorul şi interpretul britanic va concerta la Timişoara, Oradea, Iaşi şi bineînţeles Braşov.
În oraşul nostru, Low Deep T va ajunge pe 27 actombrie, când va oferi tuturor braşovenilor un concert incendiar în Kasho Club.
Artistul care a spart toate topurile cu melodia „Casablanca“ s-a declarat foarte încântat de viaţa de noapte din România şi plăcut surprins de aspectul interior al cluburilor de la noi.
Detalii despre biletele la concert se pot obţine de la Kasho Club.

Festivalul Musica Coronensis, editia a X-a,Brasov-2012

Afisul Musica Coronensis

Începând cu 10 octombire şi până în 14 octombrie 2012 se va desfăşura la Braşov cea de-a X-a ediţie a festivalului Musica Coronensis - www.musica.coronensis.ro, organizat de Biserica Evanghelică C.A. din România - Parohia Braşov şi Ambasada Germaniei la Bucureşti. 
Ediţia din acest an va sta sub semnul aniversării a 100 de ani de la naşterea compozitorului Norbert Petri, a cărui Simfonie nr. 1, compusă în anul 1951, va fi interpretată în primă audiţie absolută de către orchestra Filarmonicii Braşov. În cele cinci zile ale festivalului, publicul va putea participa la concerte camerale, un concert simfonic, un matineu cu sopran şi orgă şi un concert vocal-simfonic festiv, care se vor desfăşura în locaţii precum Casa Mureşenilor, Cercul Militar, Centrul Cultural Reduta sau Biserica Neagră. 
Ca în fiecare an organizatorii au pregătit o ofertă culturală diversă. Pe lângă vernisajul expoziţiei „Norbert Petri - 100 de ani de la naştere” sau concertul cameral cu 12 violoncele, un moment special îl va reprezenta concertul de inaugurare a proaspăt restauratei orgi de la Rupea. Momentul va fi precedat de proiecţia filmului „Orgile din Transilvania”, în Biserica Neagră. 
Detalii despre concerte se vor găsi pe pagina oficială a festivalului: www.musica.coronensis.ro, iar caietul festivalului va putea fi procurat gratuit la fiecare concert programat.
http://musica.coronensis.ro/fileadmin/user_upload/Documente/Caietul_festivalului_2012.pdf

Parteneri: Primăria Braşov, Consiliul Judeţean Braşov, Fundaţia Forum ARTE, Filarmonica Braşov, Opera Braşov, Muzeul Casa Mureşenilor, Centrul Cultural Reduta.
Programul festivalului:
Miercuri, 10 octombrie în Casa Mureşenilor, de la ora 17
Inaugurarea expoziţiei “Norbert Petri - 100 de ani de la naştere” în cadrul proiectului “Casa muzicii”.
Recital cu lucrări ale compozitorului aniversat, susţinut de solişti ai Operei Braşov
Intrare liberă
Joi, 11 octombrie, în Cercul Militar, de la ora 19
Ludwig van Beethoven – Concertul nr. 3 pentru pian şi orchestră
Primă audiţie absolută a Simfoniei I de Norbert Petri
Orchestra Filarmonicii Braşov
Dirijor: Valentin Doni, Solist: Horia Mihail
Preţ bilet intrare: 20 lei; 10 lei cu reducere
Vineri, 12 octombrie, în Biserica Negră, de la ora 19
Proiecţia filmului “Orgile din Transilvania”
Concert de inaugurare a orgii restaurate din Rupea - cel mai important instrument de secol XVII din România
Preţ bilet intrare: 10 lei
Sâmbătă, 13 octombrie, în Centrul Cultural Reduta, de la ora 19
Recital cameral cu 12 violoncele - Ansamblul “Napocelli” (Cluj-Napoca)
Intrare liberă
Duminică, 14 octombrie la Biserica Negră de la ora 12
Matineu cu sopran şi orgă
Rosana Târziu (Franţa) şi Klaus-C. van den Kerkhoff (Germania)
Preţ bilet intrare: 10 lei
Duminică, 14 octombrie, în Biserica Negră, de la ora 18
Concert vocal-simfonic - Lucrări ale compozitorilor transilvăneni: J. Knall, B. Weiß, V.A. Müller. Misa în Re major de Antonin Dvořák
Corul “Laudate”, Corul Bach al Bisericii Negre. Orchestra de cameră din Miercurea Ciuc.
La orgă: Eckart Schlandt
Dirijori: Christiane Neubert, Edith Toth şi Steffen Schlandt
Preţ bilet intrare: 10 lei

Primă audiţie absolută a Simfoniei nr.1 de Norbert Petri

Filarmonica Brasov

Orchestra Filarmonicii Braşov va interpreta joi, 11 octombrie de la ora 19:00, la Cercul Militar, în primă audiţie absolută, Simfonia nr.1, op.14, de Norbert Petri, compusă în anul 1951,in cadrul Festivalului Musica Coronensis.
Programul serii este completat de Concertul pentru pian nr.3 în Do minor de Ludwig van Beethoven, în interpretarea solistului braşovean Horia Mihail. Manuscrisul simfoniei compuse de compozitorul aniversat anul acesta a fost descoperită în anul 2011 la Muzeul Casa Mureşenilor şi a fost trimisă de reprezentanţii Bisericii Evanghelice C.A. din România – Parohia Braşov în Germania pentru a fi editată şi tipărită. Astfel, în cadrul concertului de joi, publicul are ocazia de a asista la un moment special pentru viaţa muzicală  braşoveană.

În trecut, Norbert Petri a scris pentru cvintetul Filarmonicii Braşov suita „Braşovul de altădată” şi pentru octetul Filarmonicii „Divertiment pe teme populare româneşti”.

Liviu Butnariu, preşedintele fundaţiei „Norbert Petri”, declara într-un interviu cu Camelia Chicomban în Bună ziua Braşov (1999): „Este emoţionant să-ţi aminteşti de un om de valoarea sa. A fost de o modestie de multe ori enervantă în comparaţie cu calităţiile pe care le avea. Eu nu aş putea să îi găsesc nicin un cusur. A fost un compozitor foarte prolific. Talentul său fantastic îi dădea posibilitatea să compună practic la orice oră. Norbert Petri a fost un om generos, care s-a dăruit complet acestui oraş. […] Eu cred că opera lui de căpătâi este „Idolul sfărâmat“.
Întrebat ce se poate face pentru ca Norbert Petri să fie mai bine cunoscut publicului braşovean, el a răspuns: „Petri a fost fără îndoială, un mare compozitor. Însă prin modestia lui a rămas un om necunoscut. Acum opera lui ar trebui redecoperită şi, în acest sens, foarte mult ar putea să ne ajute studenţii Facultăţii de Muzică, dacă ar fi interesaţi să interpreteze lucrări din creaţia sa.“

BRASOV ORAS CU ILUMINAT PUBLIC INTELIGENT

Piata Sfatului

Două oraşe româneşti au decis să apeleze la noile soluţii de iluminare, care ajută municipalitatea să facă economii semnificative la factura la energie electrică. Un al treilea oraş vrea să devină primul SMART CITY al ţării.

Braşovul este unul dintre oraşele care foloseşte sistemul de telemanagement al iluminatului public. Sistemul a fost deja testat pe patru dintre străzile oraşului. Pe corpurile de iluminat din zonele străzilor Apollo, Neptun, Crinului şi Avram Iancu au fost instalate 97 de dispozitive InteliLight, pentru optimizarea iluminatului public. Aprinderea şi stingerea corpurilor de iluminat public se realizează cu ajutorul senzorilor.

Viceprimarul Miklos Gantz spune că întreg iluminatul public din municipiu va fi unul inteligent în maximum doi ani. "Este foarte important să scădem costurile cu iluminatul public. Cu acest sistem, reducerile ajung la 30% - 35%, ceea ce în sume efective ar însemna cam 250.000- 300.000 de lei lunar", spune viceprimarul Miklos Gantz, citat de Bună Ziua Braşov.
Implementarea sistemului InteliLight în întreg municipiu ar ajunge la 1,2 milioane de euro, sumă care poate fi amortizată în maxim trei ani doar din economiile făcute la energia electrică.

În cazul Braşovului, cea mai mare parte din costul necesar proiectului este acoperită din fonduri europene. Astfel, primăria va contribui cu doar 200.000 de lei la proiectul ale cărui costuri totale se ridică la 10 milioane de lei.

În vestul ţării, în oraşul Timişoara, primăria a început să privească înainte şi să se gândească la metode pentru a reduce consumul public de energie electrică.

Drept urmare, câteva zeci de becuri de pe stâlpii de iluminat au fost înlocuite cu lămpi cu LED (diodă emiţătoare de lumină), mult mai economice. Cu banii economisiţi într-un an de noile lămpi – adică în jur de 130 de milioane de lei vechi – primăria ar putea, spre exemplu, să instaleze zece cişmele stradale în parcuri sau în zonele aglomerate.

Schimbarea a început în luna februarie 2011, când primăria a acceptat un experiment: o firmă din oraş a montat gratuit 54 de lămpi cu LED: clasicele becuri cu vapori de sodiu de 250 de waţi au fost înlocuite cu noile lămpi de 119 waţi.

Deoarece are un consum cu 60% mai scăzut, o lampă cu LED de 119 waţi economiseşte 248 de lei pe an faţă de un bec obişnuit de 250 de waţi, a explicat pentru greatnews.ro Dănuţ Pobega, şeful Biroului Iluminat Public de la Primăria Timişoara. La un preţ de 0,4 lei pe KWh, cele 54 de lămpi economisesc în total 13.392 de lei pe an (133 de milioane de lei vechi), a continuat el.Un calcul simplu arată că, dacă oraşul cu 318.000 de locuitori şi-ar înlocui toate cele 20.000 de becuri obişnuite cu lămpi cu LED, s-ar putea economisi pe an 4,96 milioane de lei (49 de miliarde de lei vechi sau 1,1 milioane de euro).Un proiect de acest fel a fost propus şi oraşului Sibiu, care ar putea deveni primul SMART CITY din România.Potrivit Orei de Sibiu, oraşul ar putea ajunge un oraş inteligent prin folosirea energiilor regenerabile (spre ex: panouri solare, energia eoliană, etc), prin modificări aduse clădirilor care să conducă la o mai mare eficienţă energetică (izolarea pereţilor, utilizarea unei mai bune tâmplării, etc), prin utilizarea celulelor fotovoltaice în generarea de energie termică sau electricitate, prin integrarea în comunitate a autovehiculelor electrice, prin modernizarea iluminatului public şi prin încurajarea folosirii transportului în comun sau a bicicletei în defavoarea autovehicului propriu.

Caravana Kia ajunge la Braşov

kia ceed sport

La sfârşitul acestei săptămâni, 12 – 14 octombrie a.c. intre orele 10.00 – 18.00 (in ziua deschiderii programul este intre orele 14.00 – 18.00), dealerul KIA, SC MARTAX GROUP SRL, împreună cu importatorul pentru România, SC KIAROMAUTO SRL, organizează în Centrul Civic al municipiului Braşov, vis-a-vis de Camera de Comert, o expoziţie care va cuprinde cele mai noi modele de autoturisme, comercializate atât în România cât şi în întreaga Europă, denumită simbolic “Caravana Kia”.Pentru cei interesaţi de fiabilitatea produselor producătorului coreean de automobile, sunt puse la dispoziţie pentru drive test cele mai bine vândute, dar şi cele mai noi modele, şi anume noul Kia Optima şi noul Kia Rio. Alaturi de cele doua modele cei care vor poposi la standurile la se vor desfata cu noul Kia Cee’d, Kia Venga, Kia Soul, Kia Picanto sau modelele Kia Sorento si Kia Sportage.
Pentru cei interesati de un SUV elegant, puternic cu un consum agreabil la performante de invidiat, dealer-ul local, SC MARTAX GROUP SRL vine cu o oferta irezistibila: un discount de 5.000 de euro.
Sloganul companiei, „The power to surprise”, reprezintă angajamentul de a depăşi aşteptările clienţilor din lumea întreagă prin inovaţii în materie de design, tehnologie şi comunicare.
“Suntem incantati sa ne prezentam cu oferte de ultima generatie ale acestei marci de succes. In cadrul acestui eveniment, pe langa posibilitatea de a testa modelele acestui brand, venim pentru cei interesati cu date importante, cu informatii noi care vor contura distinct imaginea Kia. Avem oferte pentru toate varstele. Pentru cei interesati sa achizitioneze un model Kia exista alternative facile ce vor fi explicate de consultantii nostri. Avem si varianta buy back. Si nu in ultimul rand, toti cei care vor trece pe la Caravana Kia vor participa la o tombola cu un premiu surpriza. Va asteptam cu drag sa admirati si sa testati modelele Kia de ultima generatie.” ne-a declarat Razvan Salcau, director de vanzari SC MARTAX GROUP SRL.

Partener media al Caravanei Kia in Brasov: Autostiri.ro

World of TUI este si lumea ta

TUI Travel s-a format in 2007, cand  s-au alaturat sub aceeasi umbrela mai multe agentii de turism, touroperatori, linii aeriene si First Choice Holidays PLC ce au format actualul TUI Group.

TUI opereaza in peste 180 de tari, printre care si Romania si ofera servicii de calitate pentru mai mult de 30 de milioane de clienti.

Brandul TUI simbolizeaza incredere, siguranta, inspiratie, inovatie, varientate si, nu in ultimul rand, responsabilitate.

Portofoliul de produse TUI este foarte mare si diversificat, iar astazi vreau sa-ti prezint numai cateva dintre brandurile din World of TUI.

TUI este cel mai mare hotelier al Europei, iar sectiunea TUI Hotels & Resorts este responsabila de toate brandurile hoteliere ce apartin de World of TUI. Toate hotelurile ce apartin de brandurile TUI se afla in locatii premium si ofera perfomanta, calitate, respectarea standardelor de mediu si o gama larga de tipuri de hoteluri.

Sa le luam pe rand 

Putem imparti hotelurile TUI astfel:

1. Hoteluri pentru familii cu copii

TUI Best Family sunt acele hoteluri in care gasesti game variate de divertisment, multe facilitati pentru familii cu copii, ghizi specializati in programe pentru familii. Totodata, toate hotelurile TUI Best Family respecta standardele internationale de siguranta pentru familii.

Club Magic Life: hotelurile “club”ofera o intimidate aparte familiilor cu copii. In plus, conceptul “all inclusive” este la el acasa la aceste hoteluri: printre cele peste 170 de servicii incluse se numara restaurantele de prima clasa, divertismentul zilnic, echipamentul sportiv si multe altele. La Club Magic Life nu ai costuri aditionale! Este totul inclus iar personalul hotelurilor este la dispozitia ta pentru a-ti face vacanta cat mai frumoasa!

2. Hotelurile pentru cupluri

Sensimar: aceste hoteluri ofera intimidate, eleganta, servicii high class si sunt destinate cuplurilor. Serviciile premium si serviciile wellness de la hotelurile Sensimar sunt recunoscute in intreaga lume. Totodata, pozitia privilegiata a hotelurilor este un plus pentru cei ce cauta vacante relaxante, linistite, alaturi de persoana iubita.

Robinson: hotelurile Robinson sunt definite de inalta calitate a serviciilor, atmosfera pe care o ofera si de programele de divertisment bogate si foarte diversificate. Sloganul acestul lant hotelier este definitoriu pentru serviciile oferite: “timp pentru sentimente”

3. Hoteluri potrivite atat pentru familii, cat si pentru cupluri si persoane singure

Hotelurile RIU sunt cunoscute pentru serviciile calde si atmosfera familiala pe care o ofera. Cuvantul definitoriu pentru conceptual RIU este “libertate” pentru ca in oricare hotel RIU poti alege oricand ceea ce vrei sa faci, indiferent daca esti in vacanta cu familia, cu persoana iubita sau daca ai venit singur in vacanta. Multitudinea de activitati potrivite pentru toate varstele iti dau aceasta libertate!

Puravida este un lant hotelier axat pe sanatate si wellness. Pe langa facilitatile SPA deosebite pe care Puravida le pune la dispozitie, ai aici parte de o multime de programe sportive cu trainer dedicati si de mancare sanatoasa si echilibrata.

Acestea sunt numai o mica parte din multitudinea de hoteluri TUI existente in lume, insa sunt cele mai cunoscute si mai frecventate de turistii din intreaga lume!

TUI face ca vacanta ta sa fie un moment special prin pachetele customizate, pregatite dupa dorinta ta. Alege un hotel din brandul TUI pentru a avea siguranta unei vacante de calitate!

Scris de: Carmina Nitescu

Cel mai puternic bărbat din România,jandarm in Brasov

foto: emaramures.ro

Brasoveanul Dan Lacanu, care este in viata de zi cu zi jandarm,  a castigat competitia Strongest Man 2012, scrie emaramures.ro. Cei mai puternici 11 barbati din Romania s-au intrecut in probe de forta: ridicarea masinilor de o tona si a unor greutati de peste doua sute de kilograme.

Competitia din acest an a fost organizata in memoria fostului Strongest Man, Alin Popa, care si-a pierdut viata la inceputul lunii septembrie, înecat într-o balastiera din județul Satu Mare.

Toți concurentii au purtat tricouri imprimate cu fotografia fostului campion, Alin Popa. Fiecare concurent a donat, dupa festivitatea de premiere, premiile in bani familiei lui Alin Popa, care a asistat la competitie.

Clasament Strongest Man 2012:

• Locul 1: Dan Lacanu – Brasov
• Locul 2: Vladimir Comoronschi – Bucuresti
• Locul 3: Razvan Breslasu – Bucuresti
• Locul 4: Norocel Constantin – Brasov
• Locul 5: Gabriel Chis – Seini
• Locul 6: Marian Lighean – Brasov