Biserica fortificata din Felmer

Existența primei biserici din Felmer este menționată documentar din anul 1494, dar părți ale construcției de factură romanică datează din secolul al XIII-lea, construcția bisericii începând în 1250.

În sec. XV biserica este transformată în biserică fortificată (Kirchenkastell ), prin ridicarea unei incinte fortificate din ziduri de protecție, prevăzute cu două bastioane. Inițial, în bastioane se păstrau grânele satului. 

Orga bisericii din Felmer a fost construită în anul 1780 de constructorul de orgi Johannes Prause, venit din Silezia și stabilit la Brașov. Este prima orgă construită de el în Transilvania. La momentul inaugurării orgii, organist era Joannes Figuli.
În 1995, când parohia evanghelică din Felmer mai număra doar 16 enoriași, orga din Felmer a fost dusă la Făgăraș, unde trăiesc mulți enoriași plecați din Felmer. Aici a fost restaurată de Hermann Binder, constructor de orgi din Sibiu și de Michael Kessler. Orga a fost repusă în funcțiune în 8 decembrie 1996, orele 17:00 în Biserica evanghelică din Făgăraș.

Analoghionul (în germană Lesepult) bisericii din Felmer, un pupitru înalt, mobil, pe care se pun cărțile de cult în biserică, poartă inscripția zur Ehre Gottes und zu dem Gedächtniß hat diese machen laßen Andereas Binder ANO 1766 (spre slava lui Dumnezeu și spre aducere aminte, acesta a fost comandat de Andereas Binder în anul 1766). În anul 1997, specialiști de la Muzeul „Astra” Sibiu au restaurat analoghionul, care, ca și orga, se găsește în prezent în biserica evanghelică din Făgăraș.

Turla bisericii a fost terminată abia în anul 1795. Mai târziu, acolo s-a păstrat slănina locuitorilor satului.

În 1866 a fost renovată clopotnița. Ultima lucrare importantă de renovare a avut loc în 1909, când a fost ridicată și școala adiacentă incintei. Datorită molozului depozitat în jur, turnurile par, de atunci, mai mici. În jur s-a amenajat un șanț cu apă.  În clopotniță se află 3 clopote. Cel mare, datat 1614, cel mijlociu datat 1924, și cel mic, donat de asociația femeilor din Felmer, datat 1926.

Biserica fortificata din Cristian

Cristian (în dialectul săsesc Noscht, Nâeršt, în germană Neustadt, Neustadt in Burzenland, în maghiară Keresztényfalva) este o comună din județul Brașov, Transilvania, România, situată la 9 km de municipiul Brașov, în drum spre Bran (pe DN 73). Satul Cristian se învecinează cu orașul Ghimbav la nord, cu municipiul Brașov la est și cu orașul Râșnov la sud și vest. Este reședința comunei Cristian.

Î a secolului al XIII-lea de coloniștii germani (ulterior deveniți sași), în 1362 Cristianul este pentru prima oară menționat ca Krestyenfalu, într-o scrisoare a regelui Ludovic de Anjou, mai apoi în 1367 (Villa Cristiani), 1377 (Nova Civitas), și mai târziu, sub diverse denumiri care nu îi vor aminti însă statutul de oraș, ci, descendent, va fi numit în documente ca târg sau sat.

În jurul anului 1270 este construită biserica Sf. Nicolae, mai târziu, biserica evanghelică. De-a lungul timpului, 
aceasta a suferit numeroase modificări.
         Indeobste asezarile cresc de la mic la mare, de la sat la oras ori la capitala. Cristianul a mers in sens invers spre contemporaneitate. Daca la 1367 era numit Villa Cristiani, iar la 1377 Nova Civitas, in prezent nu are decat statutul de sediu al comunei. Inconjurat altadata de padurile vaste ale Tarii Barsei, Noscht, Neustadt sau Keresztyenfalu, cum mai este cunoscuta, asezarea trebuie sa fi fost vizitata in prima jumatate a secolului al XIV-lea de calugarii cistercieni bine stabiliti in Transilvania inca de la inceputul secolului al XIII-lea. Caci doar asa s-ar putea explica putinele elemente romanice si gotice ale bisericii dedicate Sf. Nicolae: portalul de vest, o rozasa si cateva chei de bolta. Portalul are luneta incadrata de arhivolte romanice semicirculare, unele dintre capiteluri fiind impodobite cu frunze de stejar. Rozasa e decorata cu muluri in forma de patrulobi specifici santierului de la Carta, iar cheile de bolta pe care sunt figurate Iisus, Agnus Dei (Mielul Domnului) si o floare de cires amintesc de cele de la biserica Bartolomeu din Brasov. Aceste fragmente au fost integrate noii biserici-sala reconstruita in prima jumatate a secolului al XIX-lea. Daca vechea bazilica avea trei nave separate de stalpi, actuala constructie are un cor pentagonal boltit cu penetratii despartit de nava de un inalt arc triumfal. O alta piesa din vechea biserica ce a fost pastrata in spatele altarului este curioasa piatra de mormant a preotesei Anna May, datata 1631, pe care este sculptat Mielul cu labarum (monograma lui Hristos, care a fost reprezentata pe stidardul lui Constantin cel Mare ).
Clopotnita este flancata de trei turnuri cu scari spiralate care fac posibil accesul in tribuna de la al doilea cat al turnului. La inceputul secolului al XX-lea i-a mai fost adaugat un nivel renuntandu-se astfel la acoperisul cu galerie de lemn in favoarea coifului flancat de patru turnulete.
Inca inainte de jumatatea secolului al XV-lea a fost ridicata fortificatia. Curtinele sunt dublate de alte ziduri mai joase si sunt intarite cu opt turnuri de diverse planuri. Cu nivelurile despartite de plansee de lemn, acestea se incheie in partea superioara cu creneluri si guri de aruncare scoase in consola. La turnurile semicirculare acoperisurile sunt in pupitru, la cele cu sectiunea patrata sunt in patru ape, avand in varf steaguri de vant metalice. Turnurile erau legate intre ele de un drum de straja. Centura de curtine mai joase care pleaca de la turnul portii inchis cu hersa delimiteaza un Zwinger. In secolul al XVII-lea s-a adosat bastionului de intrare din incinta exterioara un turn pentagonal pe care a fost inscris urmatorul text: Ist angefangen in Gottes namen das werk be 1654, ce vorbeste despre anul cand a fost inaltat in numele Domnului turnul.
Asemeni multor altor cetati sasesti si aceasta a avut adosate zidurilor de incinta camari de provizii fiind daramate la sfarsitul secolului al XIX-lea impreuna cu drumul de straja.

sursa: http://www.biserici-fortificate.com

EARN CASH FROM YOUR WEBSITE

Turn your valuable web site traffic into profit. Work online and join our free money making affiliate program. We offer the most pay-per-click rate to help increase your revenue stream.
Join our cash making program absolutely free and 100% risk free.
Sign Up...

Establish a steady stream of cash

Our free money system enables you to generate a constant stream of income, 24 hours a day, 7 days a week, 365 days a year. Allowing you more time to focus on other tasks.
You'll even receive money while you not working!

0 (ZERO) INVESTMENT PROGRAM

We created this earning money program specially for NO SETUP FEE methods, to make thousands, if not millions of dollars, without spending something.

Start collecting serious partner commissions

Our money making program really can give you profit on the same day. Start receiving serious partner commissions with almost no effort at all. This is a serious revenue opportunity, the chance for you to build a steady, trustworthy, long-time profitable business.
Lotta Rewards Lotta Rewards

Biserica fortificata din Cata

Cața (în germană: Katzendorf, în maghiară: Kaca) este o comună în județul Brașov, Transilvania, România. Are în componență satele: Cața (reședință), Beia, Drăușeni, Ionești și Paloș

 Cand Johann porni din Katzenloch in abia deztelenita primavara se gandii multa vreme la ce lasa in urma. Nu mult, dar totusi locul nasterii lui si al celor trei mutre blonde, ce stateau acum sub paturi groase, in carul ce abia se tara prin vagaunile astea. Seara sirul de care si vite si alte umblatoare domestice se oprea pentru popas mai vorbea cu semenii lui despre locul in care se vor opri. Nimeni nu il stia, dar erau siguri ce cautau. Plecasera aproape toti din satul lui si se mai alaturasera si altii plini de speranta traiului daca nu mai bun, cel putin diferit. Cand la 1488 Honterus inregistra comunitatea din Katzendorf cu 92 de gospodarii, 5 pastori, o scoala, o moara si doi saraci, vatra satului dura de mai bine de doua secole, iar urmasii celor trei mogaldete blonde ce descalecasera catre sfarsitul primaverii ridicasera case multe si trudisera din zor la inima asezarii lor, biserica fortificata.

Biserica
Apartinand intinsului pamant craiesc si scaunului de Rupea, biserica din Cata a fost construita candva la mijlocul secolului al XIII-lea dupa un plan bazilical cu trei nave, fizionomia ei schimbandu-se dramatic dupa prabusirea turnului de vest la sfarsitul secolului al XIX-lea. Atunci a fost distrus portalul romanic si acoperisul navei centrale. Fragmentele care au putut fi recuperate au fost integrate in noua fatada a bisericii.
Bazilica cu cor patrat si absida semicirculara avea nava centrala despartita de cele laterale prin arcade semicirculare. Spre vest bazilica se incheia cu un masiv turn-cloptnita, flancat la randu-i de colaterale. Fazei romanice ii apartin atat configuratia corului cat si ferestrele laterale aflate in partea superioara a zidurilor precum si intrarea de pe latura sudica rezervata preotului. Ulterior, in secolul al XIX-lea, pe aici se va face accesul in sacristie. La inceputul veacului al XV-lea, probabil in vremea in care s-a fortificat biserica, corului i-a fost modificat traseul semicircular intr-unul pentagonal, ceea ce a dus si la aparitia unei bolti in cruce cu cinci penetratii, nervurile acestora fiind spijinite pe colonete semicirculare. Ferestrele peretelui sudic au fost taiate in arc frant cea din ax pastrand o forma circulara. Printr-o fereastra transformata in usa pe latura de nord-est se face accesul la tribuna orgii aflata deasupra altarului. Corul se deschide catre nava centrala printr-un arc triumfal semicircular.
Nava centrala are trei ferestrele romanice geminate cu arhivolte in trei retrageri pe fiecare latura. Prefacerile amintite mai sus au adus modificari si navei careia i-a fost inlocuit tavanul initial cu o bolta gotica cu nervuri sprijinite pe console, ea dainuind pana la prabusirea turnului-clopotnita din 1894, cand s-a revenit la un tavan plat. Parte din cheile de bolta gotice au fost integrate in fatada de vest, care a primit cu aceasta ocazie un portal simplu cu portic acoperit in forma de sa. Nemaiconstruindu-se clopotnita, deasupra parterului acesteia s-a amenajat o mica tribuna, la care se urca pe scarile aflate la capatul colateralelor, tot ele facilitand accesul si catre galeriile de lemn laterale, construite in 1711. Mobilierul apartine secolului al XIX-lea, astfel altarul dateaza din 1813, amvonul din 1864, iar orga din 1803. Probabil ca urmele de cruci inscrise in cercuri recognoscibile pe latura de nord se datoraza unei sfintiri a bisericii de catre un episcop. Colaterale se deschid spre exterior prin doua portaluri semicirculare simetrice.



Fortificatia
Fortificarea bisericii s-a produs in secolul al XV-lea, o a doua incinta construindu-se doua secole mai tarziu. Ambele au un traseu poligonal neregulat si formeaza in dreptul turnului de poarta un zid de piatra si caramida de inaltime redusa, care avea rolul de a proteja centrul fortificatiei de tirul artileriei, asa numitul Zwinger. Incinta initiala avea patru turnuri devansate, iar zidurile dintre ele, acoperite cu tigla, se ridicau la aproximativ opt metri inaltime. Deasupra portii turnul a pastrat drumul de straja din lemn iesit in consola. La nivelurile superioare accesul se facea in vechime prin intermediul scarilor mobile. Din curte se intra in turnuri la nivelul al doilea, cel din est avand deasupra un ancadrament gotic din piatra. Fiecare cat a fost prevazut cu guri de tragere inalte, inguste la exterior si evazate a interior. Impresionant este coridorul de aparare iesit in consola deasupra celor patru nivele ale turnului nordic. Turnul sudic fiind daramat, singurul care are guri de turnare este cel din est.

Cea de-a doua curtina se datoreaza dezastrului produs de o incursiune a tatarilor din anul 1658, cand satul a fost aproape ars din temelii. Incinta avea catre nord si sud-est cate un turn, azi pastrandu-se doar cel din urma, cunoscut sub numele de turnul preotului, probabil loc de retragere a familiei pastorului Andreas Lang, asa cum reiese din inscriptia latina pictata cu rosu si albastru de-a lungul turnului in 1676. Incaperile sale puteau fi incalzite de un horn care le strabate. Spre exterior turnul se deschidea prin metereze, ce puteau fi inchise, nivelul al patrulea fiind prevazut cu guri de turnare si drum de straja sub acoperisul piramidal. Una din nisele exterioare ale turnului poarta o a doua inscriptie scrisa in germana si latina care cere Domnului milostenie fata de slugile sale si ii fericeste pe cei care in timp de pace se gandesc la razboi si in timp de razboi la pace. Din ampla curtina exterioara nu s-a mai pastrat in prezent decat partea din sud-vest.
sursa:http://www.biserici-fortificate.com

Biserica fortificata din Bunesti

 
Bunesti (Brasov), vechea denumire românească Bundorf, (în dialectul săsesc Bondorf, Bondref, Bodndref, în germană Bodendorf, Budendorf, în maghiară Szászbuda) este o localitate în judetul Brasov, Transilvania, România. Este resedinta comunei Bunesti.
Un document din 1337 il mentioneaza pe Petrus fiul lui Stephan de Boda drept membru al Sfatului Batranilor din Scaunul Sighisoarei. La aceasta data Bunesti era localitate libera apartinatoare a acestui Scaun, fiind a treia ca importanta dupa Saschiz si Archita.

Biserica ne este mentionata intaia oara in 1356, insa fusese construita la sfarsitul veacului anterior. Aspectul sa initial era acela al unei bazilici cu trei nave, cor si un altar slab profilat. Nava centrala era delimitata de colaterale prin cinci perechi de arcade frante, iar de cor printr-un arc triumfal in arc frant. Pe latura de nord a corului exista o sacristie, iar in capatul vestic al corpului bisericii se afla un portal. Nava principala era tavanita, colateralele aveau bolti in cruce asemenea corului, iar altarul purta o bolta cu penetratii. Sacristia avea la randul ei o bolta semicilindrica. Bazilica se remarca prin lipsa vreunei clopotnite prevazuta in planul initial de constructie. In anii 1505 – 08 in Registrul de cheltuieli al Sighisoarei se mentioneaza scutiri de impozite pentru lucrari la Bodendorff in valoare de 21 florini si 12 dinari. Este foarte probabil ca acesti bani sa fi fost folositi pentru fortificarea bisericii. Probabil ca in aceasta perioada s-a inceput constructia turnului din extremitatea vestica a navei centrale, pastrat astazi doar la nivelul primelor trei caturi. Nu se poate aprecia daca a fost terminat vreodata sau daca lucrarea a fost sistata la un moment dat. In cursul acestor lucrari s-au daramat colateralele si scristia pentru fortificarea navei centrale. Cele cinci perechi de arcade au fost astupate, iar la exterior s-au ridicat contraforturi pe intreaga lungime a navei si a turnului pe care s-a sprijinit nivelul de aparare. Tot acum a fost acoperit poratlul vestic si s-a deschis cate o intrare pe laturile de nord si sud, Contraforturile au fost unite la capetele superioare prin arcaturi de zidarie ce au format astfel un masiculiu. Deasupra a fost construita o galerie de paianta deschisa. Accesul catre acest etaj defensiv se realiza printr-o scara spiralata inchisa ridicata in coltul de sud-vest al navei.

Corul si altarul au primit o galerie zidita in consola, cu cate trei guri de turnare pe cele doua laturi ale corului si, respectiv, cate o gura de turnare pe fiecare dintre cele trei laturi ale altarului poligonal. In peretele galeriei se deschid sapte ambrazuri, inguste la exterior si evazate la interior. Dinspre podul navei se putea ajunge spre etajul defensiv al corului prin intermediul unei usi, flancata de cate o ambrazura.
Tot acum a fost ridicata si incinta poligonala cu cinci turnuri acoperite in pupitru, fiecare cu catre tri niveluri. Curtina inalta de patru metri avea creneluri, iar drumul de straja era realizat in grosimea zidului, la aproximativ doi meri de la sol. Masivul turn de nord-vest a fost amenajat pentru locuire, asa cum ne lasa sa intelegem ferestrele cturilor superioare si hornul din coltul de sud-est. Etajele sunt despartite prin plansee de lemn, accesul efectuandu-se separat prin intrari pe latura de est. Parterul are ambrazuri cu cadre de lemn si butuci turnanti meniti sa acopere golul deschizaturii. La interiorul turnului se regasesc mai multe inscriptii in rosu si negru. Una dintre ele retine anul 1545, iar celelalte sunt texte in latina ce pot fi traduse prin: „Amin, amin zic voua, dupa acestea veti vedea cerul deschis..anul 1644”; „biciul raneste, dar o singura gura rea raneste pe toti”; „Nu gresesc cei ce merg pe calea virtutii”.
Turnul portii de pe latura de sud-vest avea o galerie boltita semicilindric pe duoua treimi si un planseu detasabil in ultima treime, folosit pentru apararea culoarului. Intrarea era prevazuta si cu o hersa. Nivelul superior purta ambrazuri cu cadru de lemn si butuci turnanti, iar deasupra lui exista initial o galerie defensiva din lemn. Dupa inlaturarea acesteia acoperisul a fost asezat pe consolele galeriei. Cele doua turnuri de nord sunt accesibile la nivelele superioare prin intermeiul intrarilor dinspre interiorul incintei, iar la parter prin intermediul scarilor mobile dinspre etajul unu. Urnul de pe latura estica s-a daramat in decursul timpului.
In 1519, asa cum aflam dintr-o inscriptie de pe arcul trimfal, a fost terminata bolta semicilindrica de caramida a navei. Aceasta a fost asezata pe doi pereti de zidarie ce dubleaza la interior laturile de nord si sud ale navei. Avand in vedere ingustarea considerabila a spatiului interior s-au realizat nise in arc frant pe fiecare dintre cele doua laturi. Bolta a fost decorata cu nervuri de teracota si, probabil tot acum, s-a realizat reteaua stelata de nervuri din cor si altar.
La 1538 Sibiul ofera 16 florini pentru sustinerea bisericii, iar in 1544 – 45 25 de florini pentru constructia unui turn, ori cel al portii ori cel de pe latura vestica a navei. La 1680 este relizata tribuna sudica din interiorul bisericii asa cum ne transmite o inscriptie: „Mesterul lucrarii a fost Johann Roftler in anul 1680.” Dubla tribuna de vest a fost construita in anul 1775.
In decursul aceluiasi secol XVIII s-au ridicat la interiorul incintei, pe intreaga lungime a curtinei, soproane pentru depozitarea granelor si s-a adaugat o a doua incinta la sud-est. Aceasta era folosita pentru adapostira animalelor si avea o fantana.
In 1804 a fost demolat catl de aparare de deasupra navei, iar acoperisul acesteia a fost asezat direct pe consolele de lemn ale galeriei. Altarul pastrat astazi dateaza din 1805 si a fost montat in cor, iar deasupra se afla prospectul orgii care acopera partial o friza cu apostoli de stil bizantin acoperita dupa Reforma cu tencuiala. La interior o noua tribuna a fost montata in 1808 deasupra celei de pe latura nordica. Aceasta poarta o inscriptie care poate fi tradusa asa: „Ca monument al recunostintei sale fata de Dumnezeu si aceasta comunitate, donat de strainul Johann Ludwig 1808.”. Cele tri caturi ale turnului din capatul vestic al navei sunt surmontate in 1847 de un mic turn clopotnita, iar pe latura nordica a corului este ridicata o noua sacristie pe locul celei demolate la inceputul secolului XVI. In anii 1856 si 1964-66 biserica este renovata.
Din biserica de la Bunesti ni se pastreaza un pretios potir de argint realizat intr-un atelier brasovean in prima jumatate a secolului XV.




sursa :http://www.biserici-fortificate.com

Festival de Artă Creştină la Teliu

Asociaţia „Sinapsa XXI”, Asociaţia Social-Culturală „Suflet Transilvan”, Parohia Ortodoxă Teliu-Vale şi Primăria comunei Teliu, jud. Braşov, vă invită la:

Festivalul de Artă Creştină „Sinapsa”

Dedicat canonizării sfântului Andrei Şaguna, Mitropolitul Ardealului, şi memoriei părintelui Ghelasie Gheorghe de la Frăsinei.

Va cuprinde câteva conferinţe pe tema artei creştine, lansări de carte, precum şi reprezentaţii de poezie, teatru, muzică, pictură (artă iconografică) şi film.

Se va desfăşura în intervalul 28-29 Octombrie

în comuna Teliu, judeţul Braşov , sala Căminului Cultural.

Participanţi (în ordine alfabetică):

Paul Aretzu, Luigi Bambulea, Virgil Borcan, pr. Costin Butnar, Alice Butnar, Ana Atena Butnar, Cătălina Cadinoiu, Florin Caragiu, pr. Ioan Chirilă, Daniel Drăgan, Marian Drăghici, Elena Dulgheru, Aida Hancer, Cristi Iacob, Gabriela Iacob, pr. Nicolae Jinga, Adriana Lisandru, pr. Ioan Mărginean, Adrian Munteanu, Monica Patriche, Cristina Petruţ, Nicoleta Popa, Adrian Popescu, Eugen Serea, Octavian Soviany, Aleksandar Stoicovici, Laurenţiu Ciprian Tudor, Sarah Tîlvăr, Eugenia Ţarălungă, Liliana Ursu, Miruna Vlada.

Moderator: Florin Caragiu

Program:

Vineri 28 Noiembrie

13.30 Deschidere

14.00-15.00 Prelegeri despre arta creştină

15.00-17.00 Poezie şi Muzică

17.00- 17.45 Teatru

17.45-18.30 Lansări de carte

18.30-19.15 Masa

19.15- 21.00 Film, Masă Rotundă

Sâmbătă 29 Noiembrie

8.00-10.00 Sfânta Liturghie

10.00-10.30 Expoziţie de artă iconografică

10.30-11.00 Teatru

11.00-13.00 Poezie şi Muzică

13.00-14.00 Masa

14.00-14.30 Teatru

14.30-16.30 Poezie şi Muzică

 Teliu (în dialectul săsesc Kretzbrich, Kretsbrich, în germană Kreuzburg, Thell, în maghiară Keresztvár, Nyén, Nyény) este o localitate în județul Brașov, Transilvania, România. Este reședința comunei Teliu. În documentele vechi comuna apare sub numele de Leelfalua si Lylendorf, apoi sub numele de Nyen. Această denumire este probabil de origine slavă, forma sa inițială derivând de la „Lel"(consoana 'l' s-a schimbat în "n"), Denumirea de Nyen este folosită până în ianuarie 1906. De aici înainte, în limba maghiară s-a folosit denumirea de Kerestvâr. În protocolul botezaților de la Parohia Ortodoxă se găsește numele Tel din anul 1795 până în anul 1830. După aceea se întâlnește denumirea Teliu, în protocolul cununaților. Această denumire provine de la un nobil feudal Tyil, care a stăpânit aici înaintea grofilor Beldy. In decursul timpului comuna a primit numele Thiel, Tel , Teliu. Kreuzburg sau Kerestvar (Cetatea Crucii), este o denumire greșită dată comunei Teliu în mod impropriu de către sașii din Prejmer. 

Crăciun în Piaţa Sfatului, Piaţa Unirii şi Cetăţuie

Trei locaţii speciale vor fi amenajate pentru sărbătorile de iarnă.

Piaţa Sfatului nu va mai fi singurul punct central al sărbătorilor de iarnă. Este foarte posibil ca şi Piaţa Unirii şi Cetăţuia să devină atracţii ale acestui sezon. Primarul George Scripcaru ne-a declarat că dacă vremea va fi ca şi până acum, este posibil să fie finalizate lucrările atât în Piaţa Unirii, cât şi pe Cetăţuie. „Pe Cetăţuie se lucrează intens la taluzare şi la montarea instalaţiei de iluminat arhitectural. Dacă aceste lucrări vor fi gata, atunci Cetăţuia va fi un punct de atracţie al sărbătorilor de iarnă. Şi în Piaţa Unirii depindem tot de vreme, pentru a finaliza cea mai mare parte a lucrărilor de reabilitare. Dacă treaba merge bine, atunci alături de Piaţa Sfatului, vom avea evenimente şi în Piaţa Unirii, şi la Cetăţuie. Vrem să aprindem luminile pe 6 decembrie de la Cetăţuie odată cu pomul de Crăciun”, ne-a declarat primarul George Scripcaru. La Cetăţuie s-a promis că în această iarnă va fi organizat un eveniment special: „Crăciun la Cetate”. În vara acestui an primarul George Scripcaru a spus că va propune Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului să devină partener în realizarea acestui eveniment. „Cred că vom organiza «Crăciun pe Cetate» chiar şi singuri. Vor exista momente speciale care ţin de tradiţiile culinare în mare parte pe care le avem în zonă”, a adăugat primarul Scripcaru. Iar în Piaţa Sfatului va fi montat un brad înalt de peste 20 de metri. Acesta a fost deja ales din pădurile municipiului de specialiştii Regiei Pădurilor Kronstadt.
Lucrările de reamenajare a Pieţei Unirii sunt aproape finalizate. Mai sunt câteva puncte în care se realizează pavajul, trebuie montat mobilierul urban şi bradul pentru Crăciun poate fi montat. Ultimele lucrări de finisaje vor fi realizate în primăvara anului viitor.
În ceea ce priveşte Cetăţuia, municipalitatea a realizat în această toamnă lucrări de reabilitare a tuturor străzilor de acces, a pietonalelor din jurul cetăţii şi iluminatul public. Iar SIF Transilvania a trebuie să pună în valoare Cetatea, prin montarea unui sistem de iluminat arhitectural, care se pare că este pe punctul de a fi realizat.
Sursa: www.bzb.ro

Festivalul "Zilele JAZZ-ului Romanesc", 25-27 noiembrie 2011

Festivalul "Zilele JAZZ-ului Românesc" are loc în perioada 25-27 noiembrie 2011 la Centrul Cultural REDUTA din Brașov. Evenimentul este organizat de Asociaţia Culturală AS CULT Braşov în parteneriat cu Centrul Cultural Reduta şi Zile şi Nopţi.


Ideea acestui festival a plecat de la promisiunea unui concert aniversar Johnny Răducanu la Braşov şi din dorinţa de a îi avea pe scena de la REDUTA pe unii dintre reprezentanţii celor trei generaţii de muzicieni români de jazz. Din păcate maestrul Johnny Răducanu nu a mai găsit puterea de a fi printre noi. Şi cum ”the show must go on”, programul a fost regândit.


Ca atare vineri, 25 noiembrie, vom avea cu toţii ocazia de a îl revedea şi auzi pe maestrul Marius Popp şi pe mult mai tânărul chitarist Marius Pop împreună cu formaţia sa. Sâmbătă vor evolua cu programe inedite Mike Godoroja&The Blue Spirit şi Pedro Negrescu ”The Bridge of Friendship”. Ultima seară va fi deschisă de o formaţie care va reprezenta Braşovul, Vega Band, ultimul ”cuvânt” avându-l Mircea Tiberian care îi va avea alături pe braşoveanul Michael Acker la bas, Laurenţiu Zmău la tobe şi tânăra solistă Nadia Trohin. Prezentatorii acestui eveniment vor fi cunoscuţii Florian Lungu şi Jenny Brăescu.


Abonamentele se pot procura exclusiv pe www.dealmania.ro la preţul promoţional de 60 de lei. Biletele se pot achiziţiona de la Cafeteca si Centrul Cultural REDUTA la preţul de 30 de lei/seară.
Programul festivalului:
Vineri, 25 noiembrie
ora 19 – MARIUS POPP - AMPLITUDE
Mariu Popp – pian, Mihai Sebastian - saxofon
ora 20,15 – MARIUS POP ELECTRIC PROJECT
Marius Pop –chitară el., Alex Racoviță – claviaturi, Vlady Săteanu – chitară bas, Marcel Moldovan - tobe
Sâmbătă, 26 noiembrie
ora 19 – MIKE GODOROJA& BLUES SPIRIT
Mike Godoroja – voce, Alex Vișan – chitară el., ac., buzuki, Luca Marius – chitară el., ac., mandolină, dulcimer, banjo, claviaturi, Sabin Țăranu – chitară bas, Vali Vătuiu -tobe
ora 20,15 – PEDRO NEGRESCU - THE BRIDGE OF FRIENDSHIP
Mihail Yosifov – trompetă, Vasili Spassov – pian, Pedro Negrescu – contrabas, Hristo Yotsov - tobe
Duminică, 27 noiembrie
ora 19 – VEGA BAND
George Șomu - saxofon, Leo Ion – chitară el., Florin Bălan – claviaturi, Tiberiu Back – chitară bas, George Tohat - tobe
ora 20 – MIRCEA TIBERIAN TRIO
Mircea Tiberian –pian, Michael Acker – contrabas, Laurențiu Zmău – tobe, Nadia - voce


Prezintă: FLORIAN LUNGU si JENNY BRĂESCU


Jazzul (cuvânt de origină engleză, scris uneori jaz, pronunțat în română gez sau ğaz) este un stil de muzică apărut la începutul secolului al XX-lea în statele sudice ale Statelor Unite, având proveniența în melodiile populației de culoare, urmașă a sclavilor de origine africană. În muzica de jazz se recunosc în special influențe și tonalități de blues și ragtime, la care se adaugă și elemente ale muzicii europene. Mai târziu au fost preluate în jazz și ritmuri ale muzicii latino-americane.


Deși de dată relativ recentă, originea și semnificația inițială a cuvântului "jazz" (la început pronunțat în engleză la fel ca și jass) este controversată. O ipoteză ar fi înrudirea fonetică cu expresia "chasse-beau", o figură de dans din statul american Louisiana, cândva colonie franceză. Alții cred că ar deriva din cuvântul Jézabel, numele unei prostituate din New Orleans, în ortografie americană simplificată "Jazz-Bel". În jargonul populației locale cuvintele jasm sau gism înseamnă rapiditate și energie, au însă și o semnificație erotică. În 1917 formațiaOriginal Dixieland Jazz Band a avut mult succes la sala "New York Columbus Circle", și cuvântul "jazz" a intrat în vocabularul curent, deși apăruse deja cu referire la muzică în 1913 într-un ziar din San Francisco, fără să fi avut un ecou deosebit.


O definiție care să cuprindă toate elementele caracteristice ale jazzului, de la începuturile lui până în zilele noastre, valabilă pentru toate stilurile și pentru toți muzicienii, nu este posibilă. În istoria sa de peste o sută de ani jazzul a suferit numeroase transformări și s-a divizat în diverse stiluri, cu semnificații diferite, astfel încât este greu de spus ce este "tipic" pentru jazz. Se pot menționa totuși câteva elemente des întâlnite:
Tonalitatea în muzica de jazz, spre deosebire de muzica tradițională europeană, pune accentul în primul rând pe expresivitate, și mai puțin pe frumusețea sunetului. Sunetele instrumentelor sunt aspre, nefiltrate și eruptive, vocea omenească este plângătoare sau țipătoare și acuzatoare, exprimând brutal adevărul neprelucrat estetic, într-o frazare caracteristică. Se vorbește de "hot intonation" (intonație fierbinte). Tonalitatea este însă diferită la diverși interpreți: voluminoasă și erotică la saxofonistul Coleman Hawkins, elegantă la clarinetistul Benny Goodman, tristă până la disperare la trompetistul Miles Davis, triumfală la Louis Armstrong, plină de strălucire la Dizzy Gillespie.
Improvizația - este poate elementul cel mai tipic în muzica de jazz. La început jazzul se cânta fără note, interpreții improvizau pe diferite teme sau armonii, individual sau alternativ în mici formații (combos), fiecare având propriul său stil de improvizație, ușor de recunoscut. Muzica este dezvoltată și interpretată de diferite personalități, compoziția și execuția se contopesc. Improvizația este în mod normal însoțită de repetarea schemei unui acord.
Ritmul - însoțește totdeauna execuția muzicii de jazz, jazzul este o muzică "sincopată". Ritmul conferă muzicii un swing tipic, ocupă uneori primul plan, părăsindu-se tonalitatea melodiei și frazarea. La început ritmul era dat de trombon, apoi acest rol a fost preluat de instrumentele de percuție. Orchestrele sunt împărțite între o "melody section" (trompetă, clarinet, saxofon) și o "rhythm section" (bass, baterie, chitară, pian). Dar și instrumentele din "sectorul melodic" emit sunete sincopate. Între ritm și melodie se creează o stare de tensiune, alteori însă ele se contopesc într-un flux continuu, de nedespărțit, ca de exemplu în stilul "Free jazz".
Blues - aparținând folclorului afroamerican, este caracterizat de o formulă armonică constantă și de un ritm în patru timpi, este o componentă esențială a muzicii de jazz, care îi conferă o anumită dispoziție, atât în formele lente, cât și în cele mai rapide.

Premieră la Opera Braşov: Liliacul de J. Strauss

Festivalul din 2011 continuă la Opera din Braşov. Urmează în acest weekend a doua premieră din acest festival, e vorba de opereta lui J. Stauss, Liliacul. Întrucât biletele la spectacolele din 26 si 27 Noiembrie au fost deja vandute, a fost  programat pentru  sâmbătă, 3 decembrie, ora 18.30, un al treilea spectacol Liliacul. Preţul tichetelor este de 10, respective 20 de lei. Conform tradiţiei Operei Braşov, distribuţia din Liliacul pentru cele trei spectacole nu este cunoscută înainte de ultima repetiţie generală.  

 Liliacul (în germană Die Fledermaus ) este o operetă în trei acte de Johann Strauss-fiul.

Libretul: Karl Haffner și Richard Genée, după nuvela "Le Reveillon" de Henri Melhac și Ludovic Halévy.

Premiera a avut loc la Viena, la „Theater an der Wien“, pe data de 5 aprilie 1874.

În România, prima reprezentație a „Liliacului" a avut loc la 20 martie 1891, la Teatrul Național din București, sub conducerea artistică a lui George Stephănescu. De atunci a fost reprezentată de principalele companii de operă și operetă din România. Noua montare a „Liliacului" la Opera Română din București a avut loc la 11 martie 1968.

Acțiunea se petrece în ultima zi a anului 1870 și în noaptea de revelion 1870-1871, în castelul austriac Weinberg.

ACTUL I

În casa familiei Eisenstein se întâlnesc câteva din personajele principale. Dr. Falke, prietenul domnului Gabriel Eisenstein, pune la cale o farsă, pentru a se răzbuna pe Gabriel, pentru o poveste mai veche, când acesta, după un bal mascat, l-a lăsat pe Falke beat într-o grădină publică, îmbrăcat în costum de liliac, spre batjocura mulțimii, motiv pentru care lui Falke i-a rămas porecla de "Dr. Liliac". Ca urmare, face să parvină câte o invitație la balul Prințului Orlofsky, lui Gabriel, soției acestuia, Rosalinda și Adelei, nostima subretă a familiei, din partea surorii sale, balerina Ida. Dar, începând cu noaptea Anului Nou, Gabriel are de ispășit o pedeapsă de pe urma unui proces de ultragiu, pierdut de bâlbâitul avocat Blind. Falke îl convinge însă să se îmbrace elegant, pentru întâlnirea cu "șoriceii" (cum numea Gabriel, cândva, balerinele), de la pușcărie, de fapt de la balul prințului. Adela, la rându-i, după câteva minciuni, nu tocmai bine ticluite, reușește să plece la bal, mai ales că, Rosalinda trebuia să rămână singură, pentru a face față insistențelor lui Alfred, un prieten mai vechi. După plecarea zgomotoasă a lui Gabriel, cu toate încercările Rosalindei de a nu-l primi, Alfred pătrunde în salon și se instalează ca stăpân al casei. Când vine Frank, directorul închisorii, să-l ia pe Gabriel pentru ispășirea pedepsei, confuzia este creată: Alfred trece drept Gabriel și este de acord, pentru a salva reputația Rosalindei, să meargă la pușcărie. Rosalinda, la rându-i, găsește invitația la balul lui Orlofsky, lăsată de Dr. Falke. Hotărârea este luată: va merge la bal, cum i se sugerează în scrisoare, pentru a vedea unde-și petrece Gabriel prima noapte de arest.

ACTUL II

La balul Prințului Orlofsky, în noaptea de revelion, încep să apară personajele din farsa organizată de Falke, care-l asigură pe prinț că se va distra copios. Adela, îmbrăcată cu rochia stăpânei, află de la sora ei Ida că nu aceasta a invitat-o la bal. Eisenstein, prezentat ca Marchiz de Renard, trebuie să facă față numeroaselor pahare oferite de prinț. O recunoaște pe Adela, dar Falke încearcă să-l convingă că aceasta este domnișoara Olga. Frank, directorul închisorii, este prezentat drept contele Chagrin. La petrecere apare și Rosalinda, mascată în prințesă maghiară. Eisenstein încearcă asupra ei efectul "ceasornicului", cu care a cucerit atâtea femei. Rosalinda îi reține ceasul, din dorința de a avea argumente împotriva lui Gabriel, pe care l-a recunoscut. În zori, directorul închisorii, Frank dar și Gabriel, își reamintesc că trebuie să se prezinte, fiecare pentru alt motiv, la pușcărie.

ACTUL III

Ultimul act se petrece la pușcărie, unde facem cunoștință cu un personaj plin de culoare, Frosch, gardianul-șef, care repetă în replicile sale "Veselă pușcărie, domnule !". Alfred este amuzat de postura sa de arestat. La închisoare sosesc, pe rând, Frank, directorul, apoi Adela și Ida, care-i mărturisesc adevărul că Adela nu este artistă, dar e plină de talent. Apare și Eisenstein, despre care Frank află că nu este Marchizul de Renard. Surprizele continuă: Gabriel, la rându-i află cine a fost arestat în locul său și îl întâlnește pe avocatul Blind, chemat de Alfred. Dorește să se răzbune pentru infidelitatea Rosalindei, dându-se drept Blind. Însă mare îi este surpriza când prințesa maghiară, pe care a curtat-o toată noaptea, la balul Prințului Orlofsky își dă masca jos: este soția sa. Dar totul e bine când se termină cu bine: cei doi soți se împacă, iar prințul Orlofsky îi promite Adelei că va ajunge artistă. "Vesela pușcărie", în care se bea șampanie și toata lumea cântă !

AUTOGRAF ALINA ROTARU

Alina Rotaru

Autograf

"Cind spun Brasov,ma gindesc la distractie,prieteni noi,oameni primitori si in fiecare anotimp o multitudine de culori pe care numai la munte le pot vedea.Brasov ma primeste in haine noi indiferent anotimp facind-u-ma sa ma intorc aici cu multa placere. Pentru mine Brasov este a doua casa."
Cu ocazia organizarii primei editii de iarna a Jocurilor Olimpice de Tineret (JOT), Comitetul International Olimpic (CIO) a initiat programul „Tinerii Ambasadori” 2012.
Comitetul Olimpic si Sportiv Roman (COSR) a propus-o pe atleta Alina Rotaru ca Tanar Ambasador al Romaniei la JOT, competitie ce se va desfasura la Innsbruck in perioada 13-22 ianuarie 2012. Tanara saritoare, in varsta de 18 ani, a primit confirmarea CIO, fiind felicitata printr-o scrisoare de Dr. Jacques Rogge.
Atributiile ce revin Tinerilor Ambasadori sunt, in principal, de a stimula sportivii sa se implice in programele culturale si educationale si, de asemenea, de promovare a JOT.
Alina Rotaru este multipla campioana nationala de juniori la probe combinate, saritura in inaltime si lungime, medaliata cu argint la Jocurile Olimpice de Tineret editia de vara, Singapore 2010 si a cucerit medalia de argint la Festivalul Olimpic al Tineretului European, Tampere 2009. 

Rotaru Alina   ROU

Sex	Weight	Height	Date of Birth	Place of birth
W			05/06/1993

Personal Best - Outdoor
	Performance	Wind	Place	Date
100 Metres	12.49	0.6	Bucuresti	18/05/2008
High Jump	1.82		Bressanone	10/07/2009
Long Jump	6.46	0.7	Bucuresti	21/05/2011
Triple Jump	13.19	1.3	Bucuresti	20/05/2011

Personal Best - Indoor
	Performance	Wind	Place	Date
60 Metres	7.95		Bucuresti	27/01/2008
High Jump	1.74		Bucuresti	27/01/2008
Long Jump	6.27		Bucuresti	29/01/2011

Progression - Outdoor
	Season	Performance	Wind	Place	Date
100 Metres	2008	12.49	0.6	Bucuresti	18/05/2008
High Jump	2010	1.78		Bucuresti	15/06/2010
	2009	1.82		Bressanone	10/07/2009
Long Jump	2011	6.46	0.7	Bucuresti	21/05/2011
	2010	6.40	0.0	Singapore	17/08/2010
	2009	6.26	0.0	Bressanone	11/07/2009
	2008	5.99	0.0	Bucuresti	18/05/2008
Triple Jump	2011	13.19	1.3	Bucuresti	20/05/2011
	2010	12.84	-1.1	Bucuresti	09/07/2010

Progression - Indoor
	Season	Performance	Wind	Place	Date
60 Metres	2008	7.95		Bucuresti	27/01/2008
High Jump	2008	1.74		Bucuresti	27/01/2008
Long Jump	2011	6.27		Bucuresti	29/01/2011

Honours
	Rank	Performance			Wind	Place	Date
High Jump
6th IAAF World Youth Championships		4	f	1.82		Bressanone	10/07/2009
Long Jump
1st Youth Olympic Games (athletics)		1	q	6.40	0.0	Singapore	17/08/2010
13th IAAF World Junior Championships		10	q	5.27	1.6	Moncton	22/07/2010
6th IAAF World Youth Championships		2	f	6.09	-0.2	Bressanone	12/07/2009

Brasoveana Courtyard Hotel Brasov

Brasovul este un vechi oras medieval. Constructiile brasovene vorbesc despre evolutia orasului de-a lungul timpului. Cunoscut si sub numele de Kronstadt sau Corona, Brasovul a fost un important centru comercial pentru mestesugarii, bijutierii si negustorii care traiau in Transilvania.
REZERVARI
Scheii Brasovului reprezinta zona cea mai veche a orasului, un loc plin de liniste, cu case ale caror arhitecturi vechi atrag zi de zi turistii. Oamenii din aceasta zona sunt simpli, binevoitori si cu traditii adanc inradacinate. Situata in Scheii Brasovului , Pensiunea Curtea Brasoveana va ofera linistea si confortul de care aveti nevoie in cele cateva zile pe care le petreceti in Brasov.
Curtea Brasoveana reprezinta dorinta unor oameni cu o vasta experienta in turism de a integra modernul in traditia acestor locuri. Clasificata de Ministerul Turismului ca Pensiune de ****, Curtea Brasoveana este compusa din 9 camere duble, 4 garsoniere si un apartament (capacitate totala de 26 locuri), sala de conferinte, sauna, acces internet si multe alte facilitati.
REZERVARI
 Pensiunea Curtea Brasoveana situata in Brasov, strada Bailor nr. 16 (langa biserica Sf. Nicolae) are placerea de a va pune la dispozitie spatii de cazare moderne cu urmatoarele facilitati:

mic dejun televizor, cablu frigider, minibar acces internet in camera toate camerele cu baie toate camerele sunt dotate cu aer conditionat toate camerele sunt dotate cu seif propriu uscator de par in baie prize barbierit 110/220 V in baie spalatorie sauna fitness frizerie   Camera single, 1 pat 1,6/2m Camera dubla, 2 paturi 1/2m 2 persoane 1 persoana Garsoniera, 2 paturi 1/2m 2 persoane 1 persoana Apartament, 1 pat matrimonial 2/2m  2 persoane 1 persoana Sala de conferinte 15 persoane  mic dejun inclus

La noi veti gasi linistea si confortul de care aveti nevoie!

BRASOV Festivalul International de Opera, Opereta si Balet 2011

OPERA BRAŞOV în colaborare cu Primăria Municipiului Braşov si , Consiliul Local dă startul celei de a IX-a ediţii a Festivalului Internaţional de Operă, Operetă şi Balet.

Pentru mai mult de o luna,Brasovul devine CAPITALA Muzicii în Romania.
Sambata 22 octombrie  la ora 18:30, Sala Operei ,gongul îl dă: GALA Festivalului  

Dirijor: Traian Ichim
Coregrafia : Dorin Coseriu

Invitati: Leontina Vaduva (Franta)
              Robert Nagy-Opera Nationala- Bucuresti

Arii celebre din “La Favorita” ,’Rigoletto” ,”Werther” “Herodiade” ,Nunta lui Figaro”,”Madama Butterfly” ,”Don Carlos” “Semiramida” L’elisir d’Amore”,”Manon” ...( Donizetti , Verdi ,Massenet,Mozart,Puccini, Rossini Tchaikovsky)     
                                               Cu :
Gabriela Hazarian ,Anda Pop ,Cristina Radu, Asineta Raducan,Adrian Marcan,Valentin Marele, alaturi de inviataii Operei Brasov .


                         Corul, Baletul şi Orchestra Operei Braşov


Pret bilete pentru  Gala Festivalului: 40  lei

Abonamente Festival :150 lei  

• Din 22 Oct 2011 până în 27 Nov 2011
• Locaţie: Opera Brasov

Brasov Ramada Hotel

Situat la intrarea in Brasov, aproape de zona comerciala a orasului, hotelul Ramada Brasov este primul si singurul hotel ce apartine unui lant international care exceleaza prin calitatea si profesionalismul serviciilor oferite.

INFORMATII

Hotelul pune la dispozitia clientilor sai urmatoarele:

• Cazare in 113 camere (single, double, executive, apartament, apartament presidential);
• Centru de conferinte:
  • 3 sali modulare de conferinta (Topaz, Aquamarine si Sapphire) cu o capacitate maxima de 50 de persoane, fiecare;
  • sala Executive Boardroom,cu o capacitate de 20 de persoane.
• Centru de afaceri (conexiune internet, servicii secretariat);
• Restaurant The Grill, cu o capacitate de maxim 90 de persoane;
• Restaurant Coral, cu o capacitate de 250 de persoane;
• Centru de sanatate: sauna uscata, sauna umeda, fitness, sala de relaxare cu fotolii termo-reglabile;
• Parcare exterioara – 70 de locuri.

Servicii si facilitati:

Holul Receptiei

• acces gratuit la internet (wireless in lobby si in salile de conferinta si broadband in camere);
• bancomat;
• acces gratuit la centru de sanatate;
• parcare gratuit;
• servicii de fax si curierat*;
• servicii de spalatorie*;
• asistenta la transportul bagajelor;
• aparat de lustruit pantofii.

*Serviciile marcate sunt contra cost.

Bucurati-va de panorama deosebita oferita de o parte a muntilor Bucegi!

Cele 113 camere si apartamente ale hotelului Ramada Brasov sunt dotate conform standardelor internationale. Pentru decorarea lor au fost atent selectionate unele dintre cele mai rafinate ornamente si piese de mobilier, ce inspira eleganta pastrand totodata si o nuanta clasica, creand cu desavarsire o atmosfera imbietoare de relaxare.

Camerele sunt structurate astfel:

• 50 de camere standard cu pat matrimonial (42 de camere pentru fumatori,6 camere pentru nefumatori si 2 camere pentru persoane cu disabilitati);
• 44 de camere cu doua paturi (28 de camere pentru fumatori si 16 camere pentru nefumatori);
• 10 camere executive cu pat matrimonial (4 camere pentru fumatori si 6 camere pentru nefumatori);
• 8 apartamente cu pat matrimonial (6 apartamente pentru fumatori si 2 apartamente pentru nefumatori);
• 1 apartament executiv (presidential) cu pat matrimonial.

Dotari:

• acces pe bază de cartelă magnetică
• sistem automat de control al temperaturii
• mini bar
• uscator de par
• fier de calcat
• masa de calcat

• linie telefonică internaţională
• acces internet gratuit
• birou de lucru
• seif
• LCD TV, televiziune prin cablu si Pay-TV
• detectoare de fum şi sistem de prevenire a incendiilor

Room service-ul poate fi apelat intre orele 7.00 si 23.00.

REZERVARI

Uitati de stresul cotidian si veniti sa va relaxati in atmosfera calda si intima a centrului nostru de sanatate, unde mintea, corpul si sufletul se destind si se armonizeaza. Terapeutii nostri vor avea grija sa va simtiti excelent, iar terapiile sa fie personalizate nevoilor dumneavoastra.

Clientii Ramada Brasov beneficiaza gratuit de facilitatile centrului de sanatate:

• Sauna uscata;
• Sauna umeda;
• Fitness;
• Sala de relaxare cu fotolii termo-reglabile.

Beneficiile spa-ului sunt printre cele mai numeroase: reduce stresul, durerile de cap, dureri musculare, anxietate si oboseala.

De asemenea, oferim si o gama variata de masaje si tratamente corporale atat pentru doamne cat si pentru domni:

• Masaj de intretinere si relaxare;
• Reflexoterapie;
• Reiki;
• Masaj anticelulitic;

• Pachet “SPA pentru EL”;
• Pachet “SPA pentru EA”;
• Pachet de detoxifiere si revigorare.

Cunoasterea efectelor fiziologice ale masajului face posibila o mai buna intelegere a beneficiilor asupra sanatatii si starii de bine a corpului. Masajul poate ajuta in orice sport sau forma de exercitiu, in orice dieta de slabire sau cura de detoxifiere.