Festivalul Muzicii de Camera 2012

Filarmonica Braşov vă invita la Festivalul Muzicii de Cameră, ediţia XXXVIII, care se desfăsoară în perioada 1- 22 martie 2012, în fiecare zi de joi, de la ora 19, la Cercul Militar.

Programul festivalului:
joi, 1 martie 2012, ora 19
- RĂZVAN SUMA – violoncel
program: J. S. Bach.
- CVARTETUL „GAUDEAMUS”
Invitat: MIHAI BICA
program: D. Şostakovici.

joi, 8 martie 2012, ora 19
- ANSAMBLUL DE SUFLĂTORI AL FILARMONICII „MOLDOVA”
program: W.A. Mozart,Ch. Gounod, Pietro Mascagni, G. Rossini, Nino Rota.
- TRIO CONTRASTE
PROGRAM: G. P. Reverberi, G. Gershwin, A. Piazzolla, L. Anderson, J. Mercer, A. Ferraris, L. Bernstein.

joi, 15 martie 2012, ora 19
- CVINTETUL „SINENOMINE”
PROGRAM: Fr. Schubert.
- ANTON NICULESCU - violoncel
MIHAI UNGUREANU - pian
program: J. Brahms, L. van Beethoven, Fr. Liszt – Cassado.

joi, 22 martie 2012, ora 19
- CVARTETUL „TRANSILVAN”
program: J. Haydn, A. Dvorak.
- FLORIN IONESCU-GALAŢI – vioară şi CORINA IBANESCU – pian
program: W. A. Mozart, L. van Beethoven.

Biletele se pot procura de la sediul Filarmonicii Braşov din Str. Apollonia Hirscher, nr. 10, tel. 0268473058, agenţia de bilete, de luni până joi între orele 12 – 15 şi de la sala de concert începând cu ora 17.

Tractorul a fost cumpărată de o societate de afaceri imobiliare.

De acum, din februarie 2012, o nouă sintagmă – tabloul de bord – va da bătăi de cap celor 27 de ţări din Uniunea Europeană. Şi României, deci. Eurostat (biroul de statistică al Uniunii Europene) a publicat zilele trecute, în premieră absolută, o listă cu zece indicatori. Toţi zece, laolaltă, constituind un mecanism de alertă. Iată-i: soldul contului curent; poziţia investiţională internaţională netă; cursul de schimb real efectiv; ponderea în exporturile mondiale; costul unitar al forţei de muncă; evoluţia preţurilor caselor; creditul sectorului privat; datoria sectorului privat; datoria publică şi rata şomajului. Analiza tabloului de bord va asigura an de an în fiecare ţară şi la nivelul Uniunii Europene detectarea dezechilibrelor macroeconomice. Iar ori de câte ori va suna alarma “va însemna că se impun analize mai aprofundate”. Şi, poate, sancţiuni.
Tabloul se deschide cu soldul contului curent. Limitele fiind ferme: deficitul să nu fie mai jos de minus patru la sută din PIB, iar excedentul să nu depăşească plus şase la sută. Iar deficitul, de numai minus patru la sută, trebuie să fie acoperit de suma investiţiilor străine directe. De “cavaleria grea”, deci. Şi scriu “cavaleria grea” sugerând acele capitaluri în piaţa globală ce pot fi asemănate cu caii solizi, de tracţiune grea, ce vin într-o ţară şi rămân; cu investiţiile de durată, aşadar, în fabrici, în instituţii financiare, în campanii comerciale. Spre deosebire de “cavaleria uşoară”: acele capitaluri speculative, care vin, dau lovitura şi apoi pleacă. La mijloc fiind o opţiune: pe care le dorim şi pe care nu le dorim.

Preferabilă e cavaleria grea: investiţiile străine directe sau investiţiile legate de investiţiile directe. La Craiova, bunăoară, a fost o conjunctură favorabilă: a venit cavaleria grea. Ford a investit acolo. Spre deosebire de “Tractorul” Braşov, unde cavaleria grea n-a putut fi atrasă. Acolo a venit “Moş Costache”. A descins din paginile cărţii lui George Călinescu (“Enigma Otiliei”) aşa cum îl cunoaştem, tipul clasic al burghezului român din preajma Primului Război Mondial: om de treabă, dar strâns la pungă (în sensul că nu se “aventura” să facă investiţii mari), preocupat îndeosebi de afaceri imobiliare. Afaceri în care se vânturau mulţi bani fără ca oferta de mărfuri de pe piaţă să sufere vreo schimbare. După decembrie ’89, “Moş Costache” a revenit. Între capitaliştii noştri, puţini sunt cei ce “s-au înhămat” să facă bani din procese de fabricaţie. În timp ce fabricile statului, destul de multe, au risipit şi mai risipesc bani. Numai că fără fabrici care să producă, nici în buzunarele noastre nu intră mai mulţi bani, nici în magazine nu intră mărfuri mai multe şi mai bune, nici în buget nu intră mai multe resurse.

Fără îndoială că şi afacerile imobiliare practicate d’alde “Moş Costache” sunt aducătoare de bani. La urma-urmei, din închirieri de case ori din vânzări de case s-a câştigat enorm înainte de criză. Ajungem astfel într-un punct fierbinte: “Tractorul” Braşov. În loc să producă – mărfuri şi bani, inclusiv valută din exporturi – a fost cumpărată de o societate de afaceri imobiliare. Păcat.

Desigur, salariaţii uzi­nei – de sus până jos, serie după serie – au contribuit şi ei la acest final: falimentul. Pentru că valoarea muncii, pe care o exprimă produsele, depinde şi de salariaţi: de pregătirea lor, de spiritul lor competitiv, de cultul lor pentru performanţă. Nu însă salariaţii constituie factorul determinant. Intervin mulţi alţi factori, între care tehnologiile, managementul, organizarea producţiei, climatul în care se desfăşoară munca. Aceşti din urmă factori, într-o măsură decisivă, au trântit “Tractorul”.

Creştere economică aduce numai “cavaleria grea”. Putem gândi deja cum să fie cuplate restructurarea şi retehnologizarea într-un proces complex, care să fie demarat în condiţii optime. Fără îndoială, cu inteligenţă, cu scopuri clare şi cu bani pentru investiţii.

Editorial din Ziarul Financiar

Anda Adam, la Kiss Fm: Dacă aș fi fost oraș, prefer Brașovul

Anda Adam a fost invitata lui OLiX și a lui Dj Yaang la Kiss Kiss in the Mix, transmisă din studioul Kiss FM aflat în Plaza România. Artista a lansat la Kiss FM noua ei piesă, intitulată “Can You Feel Love”.

Piesa a fost realizată împreună cu un dj portughez, Kourosh Tazmini, a spus Anda Adam la Kiss FM. “Producția piesei îi aparține, iar muzica și textul îmi aparțin. A fost o colaborare foarte frumoasă. Este o piesă pe care am ‘simțit-o’ într-adevăr”, a mărturisit invitata. Anda Adam le-a mai povestit Kissomanilor că videoclipul piesei a fost filmat anul trecut în Portugalia.

OLiX și Dj Yaang au inaugurat cu această ocazie o nouă rubrică intitulată “Dacă ai fi fost” și în care invitata a trebuit să răspundă repede la câteva întrebări. Kissomanii au aflat astfel că, dacă Anda Adam ar fi fost un oraș, ar fi preferat să fie Brașov, dacă ar fi fost mașină, ar fi fost un BMW. Artista le-a mai spus gazdelor că îi place filmul Avatar și, dacă ar fi o băutură, ar prefera Sex on the Beach. De asemenea, Anda le-a spus lui OLiX și Dj Yaang că ar vrea să fie taur și că îi place mâncarea de bame.

AIESEC BRASOV

AIESEC Brașov
Adresa: str. Memorandului nr. 32, cămin 8, camera 200, CP 256, OP 1
E-mail: office@aiesecbv.ro
Persoane de contact:
Sector Studenți:
Cătălin Ionașcu
Vicepreședinte Comunicare
catalin.ionascu@aiesec.net
0724190056; 0744828481
Tudor Olar
Vicepreședinte Programe de Practică Internaționale
tudor.olar@aiesec.net
0720080020
Sector Corporate:
Adina Crișman
Vicepreședinte Relații Externe
adina.crisman@aiesec.net
0733690589; 0752170217

AIESEC a fost înfiinţată la nivel internaţional în anul 1948, la sfârşitul celui de-al 2-lea Război Mondial, la iniţiativa unor studenţi din Franţa, Olanda, Norvegia, Suedia, Finlanda, Danemarca şi Belgia.
De la început s-a declarat ca Association Internationale des Etudiants en Sciences Economiques et Commerciales (AIESEC). În prezent, s-a păstrat doar acronimul, AIESEC extinzându-și activitatea și în domenii precum educație nonformală, dezvoltare socială, IT.
Organizația a fost creată cu scopul de a realiza programul de stagii de practică internaționale – Exchange, vizite de studiu și schimb de informații interculturale, contribuind astfel la refacerea Europei după cel de-al 2 lea Război Mondial și la elementelor culturale ale fiecărui stat membru AIESEC.
Programul Exchange creștea anual cu 22%. În ciuda acestei dezvoltări a programului, se punea problema calității lui. Pentru a răspunde la această nevoie, în 1966 a fost creată o școală de vară în care aveau loc variate programe și pregătiri pentru aplicanții din programul Exchange. Acesteia i s-au adăugat și o bază de date și un program de selecție online care facilitau alegerea stagiului de practică în funcție de cerințele aplicanților și oferta existentă la nivel internațional.
Evoluția AIESEC s-a manifestat prin extinderea geografică a organizației, prin crearea și dezvoltarea unui mediu online de comunicare, prin realizarea unor programe și proiecte din domeniul business, academic, social, educație nonformală care ofereau tinerilor posibilități de dezvoltare a potențialului lor de lideri.
În prezent, AIESEC se găsește în 107 țări, reușind ca în ultimul an să trimită 10000 de studenți în stagii de practică prin programul Exchange, și să ajungă la peste 45000 membri care își dezvoltă potențialul de lider.

AIESEC urmăreşte dezvoltarea potenţialului uman în cadrul unui mediu dinamic, intercultural și inovativ. Avem are un set de valori după care ne ghidăm în orice activitate:

• Activating leadership -  Conducem prin puterea exemplului și inspirăm spiritul de lider prin activitățile noastre. Ne luăm întreaga responsabilitate pentru dezvoltarea potențialului tinerilor.
• Demonstrating Integrity – Suntem transparenți și constanți în deciziile și acțiunile noastre. Ne îndeplinim promisiunile și ne orientăm după idealurile noastre.
• Living Divesity – Optăm pentru a învăța din opinii și stiluri de viață diferite, reprezentate de mediul nostru multicultural. Respectăm și încurajăm contribuția fiecărei persoane.
• Enjoying Participation – Creăm un mediu favorabil pentru dezvoltarea spritului participativ al membrilor. Ne face plăcere să fim implicați în AIESEC.
• Striving for Excellence – Urmărim atingerea performanței prin îmbunătățirea continuă a activităților prin creativitate și inovație
• Acting Sustainable -  Noi contribuim  la dezvoltarea sustenabilă a organizației și a societății.  Deciziile noastre iau în considerare nevoile generațiilor viitoare.

Aceste valori definesc: oportunitățile variate și atractive de ledership oferite de AIESEC, transparența și angajamentul cu care își îndeplinesc acțiunile, încurajarea și respectarea contribuției fiecărui individ în cadrul organizației, participarea activă și entuziastă în activitățile derulate, atingerea performanței prin îmbunătățirea continuă a activităților prin creativitate și inovație, contribuția organizației în vederea obținerii unei dezvoltări sustenabile a societății în care este prezenta.

Festivalul Roainei, Cristian 25-26 februarie 2012

Serviciul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din cadrul Centrului Cultural REDUTA vă invită la o conferinţă de presă care va avea loc în ziua de vineri 24.02.2012, ora 12.00, în sala de consiliu a Primăriei Cristian, cu tema: “Festivalul Roainei”, care va avea loc în zilele de sâmbătă şi duminică, 25 - 26 februarie 2012, eveniment organizat de Primăria Cristian cu FONDURI COMUNITARE prin PROGRAMUL AMPOR AXA/50/5,3/G.

Anul 2012 înseamnă pentru locuitorii din localitatea Cristian reînvierea unui obicei dedicat renaşterii naturii. După 20 de ani în care nu a mai fost pus în practică în urma plecării în număr mare a saşilor în Germania , Roaina – un obicei care îşi are rădăcini adânci în viaţa comunităţii săseşti – va fi reconstituit şi transmis „in vivo” noilor generaţii din Cristian. Reconstituirea obiceiului s-a realizat cu ajutorul celor câţiva saşi care mai trăiesc în Cristian şi ale căror amintiri legate de această festivitate sunt foarte vii, dar şi cu ajutorul preotului Bisericii Evangheice din Cristian, Uve Seidner.
O cercetare preliminară a fost realizată de specialiştii Serviciului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din cadrul Centrului Cultural Reduta Braşov.
Alaiul va fi format din membrii ansamblului Junii Cristianului şi din elevi de la şcoala din Cristian.
Sensul sărbătorii este dat de încercarea oamenilor de a alunga toate relele care se îngemănează cu întunericul şi frigul şi a ajuta lumina să răzbească.
Manifestarea se va desfăşura după următorul program:
„ FESTIVALUL ROAINEI” 25-26 FREBRUARIE 2012

Vineri 24.02.2012
Ora 12.00 conferinţă de presă în sala de consiliu a Primăriei Cristian

Sâmbătă 25.02.2012
Ora 14.00 Alaiul „Roainei” însoţit de fanfară pe străzile Cristianului

Duminică 26.02.2012Căminul cultural sala 2 (Sala de nunţi): Carnaval, Bal mascat
Ora 15.00 Deschidere cu ansamblul Korona (fanfară şi dansuri)
Ora 15.45 Carnaval cu copiii de la grădiniţă şi de la şcoală
Ora 17.00 Dansuri populare germane şi româneşti cu grupurile din Cristian
Ora 17.30 Concurs de dans
Ora 18.00 Recital de muzică uşoară
Ora 18.40 Moment vesel
Ora 19.10 Concert muzică populară cu orchestra „Plaiuri transilvane” şi grupul de solişti”Ţara Bârsei”
Ora 20.00 Recital extraordinar Cristian Pomohaci

Prezintă : Claudia Miriţescu

Obiectivele turistice ale Brasovului, promovate la nivel national

  CJ Braşov a finalizat proiectul prin care vor fi promovate principalele obiective din toate colţurile Braşovului. Proiectul, în valoare de peste un milion de lei, a fost cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Regional şi a presupus, pe lângă tipărirea de pliante şi broşuri şi realizarea de obiecte tradiţionale personalizate. Proiectul de promovare se va desfăşura însă, numai la nivel naţional, nu şi internaţional.

La târgurile de turism din ţară vor fi împărţite suvenire create de meşteşugari braşoveni. Printre acestea se numără păpuşi îmbrăcate în portul tradiţional al celor trei zone din judeţ, Ţara Făgăraşului, Ţara Bârsei şi zona Rupea, linguri de lemn sculptate cu motive specifice, ouă încondeiate, dar şi picturi pe sticlă cu Cetatea Făgăraşului, ansamblul de biserici evanghelice fortificate din Viscri sau Biserica Neagră.
Potrivit adevarul.ro, tot prin acest proiect, a fost realizat şi portalul www.turculturalbrasov.ro, care oferă informaţii detaliate pentru potenţialii turişti. Pe site, există o secţiune de tururi virtuale prin care oricine poate descoperi foarte uşor prin imagini cetăţile castelele şi bisericile fortificate din judeţ. Totodată, sunt prezentate câteva itinerarii care pot fi completate şi diversificate prin intermediul sugestiilor oferite de cei care au călătorit deja în aceste zone.


sursa: brasov.net

Villa Prato Braşov

În evul mediu termenul "pratum" avea mult mai multe sensuri (pasune, livada), însemnând zona din afara cetăţilor medievale, zona deschisă expusă atacurilor în care se aflau casele celor care nu erau cetăţeni cu drepturi depline, hanurile pentru străini şi gospodăriile extra muros ale unora dintre cetăţenii de vază. Cu timpul aceste zone au devenit suburbii ("Vorburg", foburg). În suburbii se afla o singură instituţie Poşta sau "cursus publicum".
Începând cu secolul al XVII-lea existau aşa numitele staţii de poştă, care erau de fapt nişte hanuri dotate cu camere vaste, dormitoare comune şi cu grajduri pentru caii de schimb pentru curieri şi diligenţe.
Fiecare staţie primea din partea comunităţii o păşune sau o livadă vastă pentru a putea asigura hrana animalelor. În Transilvania existau staţii de postă în toate marile cetăţi Braşov, Cluj, Sibiu, Sighişoara, Mediaş, ele au fost martorele tăcute a numeroase evenimente de importanţă majoră pentru istoria acestor locuri, invazii, semnarea unor tratate, asasinarea ale unor personalităţi politice, vizite ale unor mari personalităţi ale vremii etc.
În secolele XVIII-XIX odată cu dezvoltarea oraşelor şi crearea suburbiilor industriale, păşunile poştelor au fost integrate în planurile urbanistice ale oraşelor suferind schimbări însemnate, multe dintre ele au fost transformate în zone de coonstructii, parcuri, locuri de promenade si distractie, gradini botanice. Un exemplu în acest sens este oferit de "Livada Poştei" aflata în partea de nord a cetăţii Braşovului.
În zona exterioară cetăţii Braşovului se aflau câteva hanuri mari dintre care amintim numai "Hanul mare" aflat în proximitatea Livezii Postei şi hanul "Cerbul de aur" aflat la începutul Străzii Lungi care asigura legătura dintre Braşovul vechi şi cetate. În hanurile din afara incintei fortificate lumea era foarte diversă: neguţători levantini sau orientali, armeni, greci, români din Moldova şi Valahia.
Ei nu puteau rămâne peste noapte în cetate pentru ca nu erau de confesiune creştină recunoscută, mulţi dintre ei erau aventurieri, fiind veniţi în Braşov din cele mai diverse motive, unii pentru afaceri, alţii erau cărturari, oameni de arme, ambasadori, spioni şi chiar hoţi. În secolul al XVIII-lea oraşul se extinde mult în zona Blumăna, iar statia de poştă îşi pierde complet importanţa în secolul al XIX cand se dezvoltă căile ferate, iar terenul va fi transformat într-un loc de promenadă numit promenada de sus.
 Villa Prato - Brasov. Aceasta este situata chiar in inima Brasovului, intr-o zona insorita din Livada Postei, langa soseaua spre Poiana Brasov. Vizavi se afla Cladirea Rectoratului Universitatii, Casa Armatei si a Bibliotecii Judetene George Baritiu.

De la Villa Prato ajungeti in doar 2 minute de mers pe jos fie in centrul vechi al orasului care gazduieste Biserica Neagra, Muzeul de Istorie din Piata Sfatului, Zona Pietonala cu magazine din Piata Sfatului si strada Republicii, fie in zona Parcului Nicolae Titulescu, Prefecturii, Primariei Vechi si a Teatrului Dramatic Sica Alexandrescu.
REZERVARI

Personalul de la Villa Prato se straduieste sa va ofere servicii de inalta calitate si sa va indeplineasca cerintele in masura posibilitatilor. In acest sens am prevazut ca toate camerele sa fie dotate cu:

• televizoare LCD conectate la televiziunea prin cablu
• internet
• telefon
• minibar
• seif
• articole de corespondenta cu complimente din partea noastra
• info starea vremii
• depozitare si pastrare bagaje
• comanda taxi
• apel telefonic trezire turisti
• pastrarea obiectelor de valoare in seiful receptiei
• rezervari telefonice pentru bilete tren
• rezervari telefonice la restaurante, teatru, cinema, cluburi
• room service
• fier de calcat

Servicii:

• servicii de spalat, calcat
• inchirieri masini
• autoturism pentru transferuri

Se asigura serviciul de primire/predare a corespondentei si serviciul de transmitere/primire faxuri. Oferim oaspetilor nostri ziare, reviste si pliante cu informatii culturale si adrese utile ale Brasovului.

Expoziţia Asociaţiei Graficienilor din Turku (Finlanda)

În perioada 10 februarie - 11 martie 2012 Muzeul de Artă Braşov, în colaborare cu Ambasada Finlandei din Bucureşti, organizează Expoziţia Asociaţiei Graficienilor din Turku (Finlanda). Expoziţie deschisă sub înaltul patronaj al Excelenţei Sale doamna Ulla Väistö, Ambasadorul Finlandei la Bucureşti.

Expoziţia cuprinde un număr de 51 de lucrări realizate de 15 artişti finlandezi: Annette Almarsund-Holström, Annika Dahlsten, Yrjänä Ermala, Matti Helenius, Juha Joro, Minna Jokela, Ulla-Maija Kallinen, Marita Mikkonen, Marjatta Nuoreva, Veronika Ringbom, Marja Salonen, Nea Silavuori, Panu Thusberg, Tea Tikka şi Merja Ylitalo.

Artiştii prezenţi în cadrul expoziţiei, cu vârste cuprinse între 31 şi 60 de ani, au reuşit să-şi exprime emoţiile prin intermediul celor mai minuţioase şi mai delicate tehnici ale gravurii. Fiecare artist aduce în această expoziţie un număr de 3-5 lucrări, iar tehnicile abordate sunt: intaglio (mezzotinta, gravură cu acul, acvaforte şi acvatinta, xilogravură, litografie, monotip, etc.). Dacă marea majoritate a artiştilor abordează o singură tehnică în cadrul lucrărilor prezentate, există însă 5 dintre aceştia care îndrăznesc să folosească două, trei, chiar şi patru tehnici ale gravurii în aceeaşi lucrare: Yrjänä Ermala, Matti Helenius, Marja Salonen, Tea Tikka, Merja Ylitalo. Constituită în anul 1933, Asociaţia Graficienilor din Turku (Turun Taidegraafikot Ry) are ca principal obiectiv promovarea artei grafice finlandeze.

SPECIAL ACTA

 Semneaza petitia online aici.

Casa viitorului şi casa trecutului, la poalele Pietrei Craiului

„E aşa... OZN-eu! Construcţii d-astea n-am văzut! E ca din filme, da nu ne luăm după filme că acolo se vede ce n-am văzut!”, ne spune Mihai Covacs. Nea Mihai locuieşte de-o viaţă la poalele Pietrei Craiului, dar nicicând nu a văzut o asemenea grozăvie să răsară lângă căsuţa lui. Numai ce l-a văzut astă-toamnă pe noul său vecin că umflă două baloane mari, pe care le glazurează cu ciment şi cu o smacolină gălbuie. „Se umflă un balon special, comandat din Polonia, cu ajutorul unui compresor industrial. Deasupra lui se toarnă un strat de beton şi apoi unul de spumă specială. Prin spumă trec nişte cleme care se prind de fierul beton. Spuma are şi funcţie de izolaţie, iar tot stratul nu depăşeşte 10 centimetri”, ne spune Robert Kamner, proprietarul domurilor monolitice.
De la apartament, la dom
Aşa au prins suflare cele două ozn-uri de la Plaiul Foii, cărora oamenii deştepţi le zic domuri monolitice. De fapt, povestea lor a început mai devreme, prin 2010, când Robert Kamner, de 44 de ani şi soţia sa, Ileana, de 37, au pus pe o foaie toate chinurile vieţii de bucureştean: înghesuiala din metrou, chiria cât două salarii pe economie, căldura sufocantă, noxele şi izul de tomberon. Nu a mai durat mult de atunci până când cei doi bucureşteni au vândut tot ce aveau, şi-au luat cei doi copii şi au ajuns la poalele muntelui, la 4 kilometri de Zărneşti. În loc să-şi ridice vilă mare, cu ţiglă roşie şi terasă, Robert a zis să încerce o nouă abordare. „Am intrat pe internet, am citit multe articole. Deşi iniţial optasem pentru un dom din lemn, am zis ca acest dom monolitic este mult mai rezistent şi are mai multe avantaje, şi ca durata de viaţa, şi ca rezistenţă – rezistă la cutremure de peste 8 grade”,
îşi aminteşte Robert Kamner.
Tehnologie inovativă
După mari întârzieri, bucureşteanul „înmuntenit” lângă Zărneşti se poate lăuda cu două domuri ridicate, dar nefinisate – cel mic are 12 metri în diametru şi 4,5 metri în înălţime, iar cel mare 15 metri-n diametru şi 6,3 metri în înălţime. Tehnologia folosită a fost una inovativă: în loc de bârne, căpriori şi chirpici, ca la casa vecinului, domurile se sprijină pe un balon de pânză, peste care s-a turnat o spumă poliuretanică densă. În loc de şindrilă pe acoperiş, ozn-ul s-a înfoiat cu o membrană cauciucată, iar hublourile sale - ce ţin loc de ferestre - sclipesc în soare.
„Nu a construit-o extratereştrii”
Domul cel mare are etaj, unde soţii Kamner şi cei doi copii – Victor şi Crista - locuiesc ca într-o cameră mare. Parterul, care va deservi o viitoare pensiune futuristă, a fost compartimentat într-o manieră interesantă, în 7 camere trapezoidale. „Are 7 camere trapezoidale, a câte 23 de metri, ca utilitate fiind aceea de cameră, plus baie proprie. Am ales această compartimentare pentru a profita la maxim de spaţiu”. Până şi vecinului îi place. „Are confortabil înăuntru. Am fost acolo, până la intrare, dar n-am prea intrat înăuntru. O fi science-fiction dar tot omul a construit-o, că nu a construit-o extratereştrii. Cum să credem asta, că nu suntem chiar ţărani-ţărani”, se dă educat, vecinul Kovacs.
O pensiune futuristă
Singurul lucru care nu e ieşit din comun este valoarea investiţiei: 80.000 de euro. Partea proastă e că mica avere a familiei Kamner s-a sfârşit. Din buricul târgului, de la Capitală, familia a ajuns să se încălzească în jurul unui butoi de motorină transformat în sobă, şi să bea apă din bidoane. Cu toate astea, Kamnerii nu regretă decizia luată. Au un dulău şi doi pisoi şi speră ca, într-o bună zi, pensiunea lor futuristă să atragă mai mulţi turişti ca vilele din Bran. Robert ne-a asigurat de pe-acum că aceştia nu vor fi primiţi cu mititei şi pastramă.
Obligat să le „înverzească”
A fost greu cu autorizaţiile, dar abia după ce „obiectele imobiliare neidentificate” şi-au arătat pălăria la soare a început lumea să-l ia la întrebări pe Robert Kamner. Căci nu doar nea Mihai s-a uitat câş la ozn-urile de la marginea pădurii, pe care le consideră „fiţe de Bucureşti”, ci şi ong-iştii Parcului Naţional „Piatra Craiului”, în curtea căruia domurile au picat ca nuca-n perete. „O vilă, o casă normală are alt aspect. E un balcon, e un ceva, adică, mai original, cum se spune! Depinde acum de gustul omului, depinde unde-i crescut. Dacă eşti crescut la munte, îţi place ceva de la munte. Dacă eşti din alte zone mai populate sau mai ştiinţifice....”, devine ironic nea Mihai. Autorităţile i-au dat undă verde după ce Kamner a promis că-şi va înverzi acoperişul domurilor. „Nu se încadrează deloc pe Valea Bârsei. Ea este în afara parcului naţional, noi nu am putut să intervenim, deşi am făcut câteva adrese la instituţiile care au avizat lucrarea din punct de vedere al mediului, însă am înţeles că i-au fost puse nişte construcţii legate de acoperirea cu vegetaţie a acestei construcţii”, a declarat Mircea Ghergheleţ, directorul Parcului Naţional „Piatra Craiului”.

Brașovul în cărți poștale

Brașovul în cărți poștale – o colecție impresionantă de 33 de exemplare

---

Cu toții știm Brașovul de astăzi. Dar Brașovul de ieri? Străzi aproape neschimbate, locuri încărcate de timp, colorate de vreme, oglinzi ale orașului de ieri.

Colecție oferită prin intermediul revistei Historia.

„Arena Leilor“, la Braşov

- Scumpo, sunt eu. Vin acasa. Nu am intarziat prea mult, nu-i asa?
– Nu, scumpule…
- Dar pot sa vin cu cativa prieteni?
– Desigur, scumpule.
– Mai stam, mai vorbim si noi …
- Da, scumpule. Va pregatesc rapid niste sandwichuri, o gustare, ceva …
Sotul tace, dupa care spune:
- Ma scuzati, cred ca am gresit numarul . - See more at: http://ebancuri.net/ma-scuzati-cred-ca/#_

Antreprenorială de la School for Startups România vor susţine un Open Class despre modul în care trebuie prezentată o idee de afacere sau o afacere în faţa unui investitor şi importanţa proiectării unui business plan.
Evenimentul este sustinut de Junior Chamber International Brasov,  o organizaţie de tineri antreprenori şi profesionişti hotărâţi să contribuie la dezvoltarea economică a regiunii Braşovului şi să ofere tinerilor de aici oportunitatea de a-şi dezvolta noi aptitudini. Ca o platformă de tineri leaderi care urmăreşte schimbările pozitive din societate, JCI Braşov abordează cele patru direcţii majore ale organizaţiei – antreprenoriat, dezvoltare individuală, dezvoltare internaţională şi comunitate.

Cristina Bâtlan, owner Musette, Dragoş Anastasiu, cunoscutul om de afaceri şi General Manager Eurolines, alături de Péter Barta, Director Executiv Fundaţia Post-Privatizare, le vor vorbi participanţilor despre experienţa pe care o oferă participarea în emisiunea Arena Leilor şi despre mecanismul de realizare a emisiunii, dar şi despre cum puteţi construi un plan de afaceri de succes care să atragă investitori.

Va urma apoi o sesiune de prezentări de proiecte în faţa unui juriu format din membrii echipei de producţie a emisiunii, iar proiectele selectate vor fi prezentate ulterior în cadrul show-ului TV în faţa investitorilor invitaţi.

Participarea  la eveniment este gratuită (însă locurile sunt limitate), iar înscrierea se face prin completarea formularului de înregistrare disponibil pe www.turneuarenaleilor.ro, până la data de 19 februarie 2012.

Residence Hirscher Braşov

Residence Hirscher

Residence Hirscher este un hotel cu 11 apartamente intime in Centrul
Istoric al Brasovului la poalele muntelui Tampa, situat la 50 m de Piata Sfatului ,Piata Orasului Vechi si Strada Republicii de unde este asigurat accesul catre toate principalele puncte de atractie ale orasului.
Residence Hirscher ofera modern mobilate apartamente atat pe termen scurt cat si pe termen lung. Fiecare apartament al nostru este compus din living-room cu spatiu pentru servit cina si canapea extensibila, o bucatarie complet utilata, dormitor cu pat matrimonial, precum si o baie agreabila.
Multe restaurante si magazine sunt in imediata vecinatate a Residence Hirscher, locatia este usor de gasit cu masina sau cu orice alt mijloc de transport.In plus,statiunea de ski Poiana Brasov este la doar 20 km departare.
Servicii
Ne dorim ca, sederea d-voastra sa fie cat mai placuta si lipsita de orice griji. Pentru aceasta, va oferim urmatoarele servicii :
- Acces Internet gratuit
- Servicii concierge ( informatii locale, transport, procurare bilete pentru concerte, servicii de ghid, rezervari in si in afara orasului la hoteluri)
REZERVARI
- Program Tv
- Trezire la cerere
- Primire fax si e-mail
- Ziare si reviste in receptie
- Trusa prim-ajutor
- Obiecte pierdute si gasite

De asemenea, suntem incantati sa va ajutam si cu alte servicii cu plata

- trimitere e-mail sau fax, si de asemenea servicii de curierat
- Spalatorie
- Exchange
- Transport aeroport
- Parcare
- Rent-a car


SQUASH BRASOV
Clientii Residence Hirscher beneficiaza de 20% DISCOUNT la o sedinta de SQUASH

VINO SI ELIBEREAZA-TE DE STRES
1200 de calorii /ora

Hotel Casa Rozelor Braşov

Clădirea este o creaţie de arhitectură medievală, fiind o locaţie de excepţie situată în centrul istoric al Braşovului. Casa are statut de monument al Patrimoniului Cultural Naţional. Construcţia datează din secolul al XV-lea, aspectul său fiind contemporan cu cele mai vechi date cartografice păstrate la Braşov.

Lucrările de amenajare şi restaurare a „Casei Rozelor” au fost realizate astfel, încât să pună în valoare această construcţie, conservând în totalitate elementele arhitectonice şi decorative care o definesc.
Designul interior este realizat de Mihai Alexandru cu mobilier stil şi modern, decorat cu lucrări de artă contemporană şi artă veche, conceptul şi organizarea ambientului fiind o Instalaţie de Cultură.
„Casa Rozelor” deţine apartamente de lux cu dotãri ultramoderne: TV satelit, internet, interfon, telefon, bucătării proprii fiecărui apartament.
Are colecţia sa de artă contemporană şi artã veche, care este expusă permanent, atât în spaţiile interioare, cât şi în cele exterioare.
Astfel, traseul parcurs şi spaţiul locuit este cultural, oferind o imagine nouă asupra conceptului de turism.

HOTELUL DISPUNE DE:

apartamente cu suprafeţe de aproximativ 80 mp
sistem electronic de avertizare a incendiilor
sistem electronic antiefracţie
APARTAMENTELE SUNT DOTATE CU:

încălzire centrală pe fiecare apartament
bucătării proprii dotate cu aragaz, frigider, filtru de cafea, toaster , etc.
telefon
televiziune prin cablu
wireless internet
radio
OFERIM OASPEŢILOR NOŞTRI URMĂTOARELE SERVICII:

room service
mic dejun
primire / transmitere corespondenţă
asigurare de periodice şi jurnale
servicii de secretariat: fotocopiere şi transmitere de documente

REZERVARI

Se acceptă carduri Visa, Eurocard - MasterCard, Maestro.



Accesul cu animale este interzis!

Codrii Vlasiei, inconstienta istoriei si nametii ucigasi de azi

2012 13 .02 Publicat de: SPATIULCONSTRUIT Ar fi mers un titlu mai șocant la editorialul acesta. „Crimă cu toporul”. Crimă, pentru că despre asta e vorba. Oamenii care mor înghețați printre troiene nu sunt rezultatul unei întâmplări dincolo de puterile noastre, nu sunt dovada fragilității omenești în fața urgiilor naturii. Natura este de fapt protectoare și am fi făcut bine să-i dăm dreptul să existe și să-și îndeplinească rolul. Știți ce e Bărăganul de astăzi? Un mare gol, cu pământul secătuit de substanțe nutritive, pe care crivățul își face de cap. O stepă urâtă cu ierni geroase și veri fierbinți, incapabil de fapt să hrănească, așa cum ne aruncau cu praf în ochi, nu demult în istorie, promotorii reformelor agrare. Ei își serveau alte interese, în timp ce oamenii de rând rămâneau nepăsători sau inconștienți la ce îi așteaptă. Mii de ani, atâta timp cât Codrii Vlăsiei au acoperit sudul țării, lucrurile au stat altfel. "Codrul, frate cu romanul". Va suna cunoscut? Da, obisnuia sa fie tratat ca un frate... O prietenă din Olanda mi-a povestit o întâmplare care cred că i se pare „uluitoare” marii majorități a românilor: obișnuia să meargă la o terasă. Proprietarul acesteia a tăiat două crengi ale unui copac care, deși avea rădăcinile într-o curte vecină, făcea umbră pe terasa lui. Or... în Olanda soarele e la mare căutare mai ales pe terasele unde se bea bere, iar omul voia mai mulți clienți. A fost dat în judecată pentru cele două crengi. Și trimis la pușcarie doi ani. În Austria, în Norvegia și într-o mulțime de țări civilizate și obișnuite cu frigul și zăpada, dacă tai un copac faci închisoare. Nu. Nu plătești amenzi. Ar fi prea puțin. Gestul tău este aparent nevinovat, nu „ataci” decât un copac fără glas și fără... conștiință: ce crimă ar putea fi asta? Din păcate, lipsa de respect în fața naturii e tot o lipsă de respect în fața vieții umane. (Ca să nu mai vorbim de faptul că poate „conștiința” unei plante e cumva net superioară celei umane). Mai departe, în viitor, gestul acesta, tăierea unui copac, adică, va avea un impact aproape nebănuit: în câteva sute de ani, nu unul, ci mulți omenii pot muri din chiar cauza ta. Continuăm să fim iresponsabili. Ce au „descoperit” nordicii legat de păduri? Ce știu ei și nu știm noi sau ce continuăm să ignoram, fie din lăcomie, fie spălați pe creier de declarațiile pompoase ale autorităților, fie pentru că am ajuns pur și simplu indiferenți la tot ce ne înconjoară? Silvicultura ne oferă un răspuns foarte clar și răspicat. Dar mai întâi să facem puțină istorie. Din preistorie până în secolul al șaisprezecelea, suprafața României a fost acoperită de păduri în proporție de aproape optzeci la sută. Vă sună cunoscută sintagma „codrul, frate cu românul”? Nu a apărut degeaba. Datorită pădurilor, invaziile marilor puteri armate au fost mii de ani blocate: Suleiman Magnificul, în 1526, a ocupat Buda și a învins armata ungară la ea acasă, însă pe teritoriul țării noastre nu a îndrăznit să intre. Munții abrupți și codrii greu de străbătut îi dădeau șanse minime de reușită. Turcilor le-am stat ca un ghimpe în coastă, la fel ca pe vremea altui mare imperiu, cel roman, când „cotropirea” Daciei nu a reușit, iar istoria a înregistrat o „stăpânire romană” de vreo două sute de ani, timp în care armatele imperiului au fost întreținute cu costuri mult prea mari. La un moment dat după cum știm toată „investiția” n-a mai meritat. Printre alte jafuri, au despădurit ei ce au despădurit, dar n-au putut-o face decât moderat, din pricina mijloacelor rudimentare ale antichității. După cum știm, în cele din urmă s-au retras. De pe vremea lor datează prima îngustare (moderată) a Codrilor Vlăsiei. Turcii au fost însă mai presuasivi și mai insistenți. Ei au apelat la strategii psihologice și economice, la politică, la cumpărarea sau șantajarea boierilor, s-au folosit de lăcomia capetelor sus-puse... au început să „atace” țara la nivel mai subtil. Au cerut, pur și simplu, biruri în cherestea, punând românii înșiși să taie din calea armatelor otomane pădurile atât de greu de străbătut, apoi să le trimită pe Dunăre. De la Brăila, au pornit sute de ani șlepuri pline de cherestea, o materie primă fabuloasă care a ajutat la construirea Imperiului Otoman. Până în secolul al nouăsprezecelea, exportul lemnului din pădurile noastre nu s-a oprit nici o clipă. Dar pacea de la Adrianpole (1829) tot ne-a găsit cu șaizeci la sută din suprafața vechilor Codri ai Vlăsiei încă în picioare. Principatele Române n-au fost însă mai istețe: despădurirea a continuat și mai vehement, pentru că exportul grâului ar fi adus un profit mult mai mare. Defrișările s-au intesificat. Secularizarea averilor mănăstriești, reformele agrare, perioada interbelică, războaiele mondiale, comunismul, corupția, consumerismul, lipsa legislației sau lipsa repsectării ei n-au fost decât contexte care au încurajat jaful, lăcomia și distrugerea. Astăzi, Codrii Vlăsiei sunt aproape inexistenți. Silvicultorii români recunosc că doar cinci, șase la sută din suprafața împădurită din trecut a mai rămas în picioare. Și cu greu fac eforturi pentru a lansa, măcar, o reîmpădurire parțială a zonei și pentru a retrezi interesul atât al cetățenilor, cât și al autorităților în fața pădurilor. Pe vremea dacilor, Codrii Vlăsiei acopereau aproape tot sudul României, de la Lunca Dunarii, pana la Dealurile Targoviștei, și de sus, de la Băicoi-Păulești, până jos, întinzându-se inclusiv pe teritoriul Bucureștiului și al Ilfovului. Calea Victoriei de astăzi, din centrul capitalei, nu este altceva decât un vechi drum ce începea, acum sute de ani, din centrul Bucureștilor și străbătea Codrii Vlăsiei până la Palatul Mogoșoaia. Astăzi, câteva petice de pădure din jurul Bucureștiului (Snagov, Cernica, Romanești, Comana) abia mai aduc aminte de fala pădurilor de odinioară. O ramasita din Codrii Vlasiei, la manastirea Cernica Zonele împădurite au reprezentat însă mai mult decât un ținut strategic pentru țara noastră. Pădurea în sine este un ecosistem fabulos, grație căruia oamenii puteau beneficia de un aer mai curat, de soluri mai pline de nutrienți, de protecție în fața vânturilor și vijeliilor, a inundațiilor, a precipitațiilor. Chiar și dacă ne gândim strict din perspectiva iernii atât de dificile din acest februarie 2012, nu putem să nu remarcăm ce beneficiu fabulos ar fi reprezintat o pădure menținută în picioare în proporție semnificativă... Iarna, în pădure, chiar dacă afară sunt minus 30 de grade, chiar dacă zăpada cade abundent zile întregi, crengile și trunchiurile copacilor protejează solul și fac temperatura mai blândă, oprind vânturile. După doar zece metri de la liziera pădurii, un călător rătăcit care pătrunde în sânul acesteia este ferit de vijelie și chiar și de îngheț. Localitățile protejate din mai multe părți de păduri nu mai sunt iarna îngropate în troiene, primăvara nu riscă alunecări de teren și inundații, vara au parte de un aer mai răcoros, iar toamna au parte de recolte mai bogate din simplul motiv că solul e mai hrănitor, datorită biodiversității mediului natural înconjurător. Câmpia Bărăganului a fost una dintre cele mai fertile zone imediat după despăduririle secolului al nouăsprezecelea, asigurând timp de aproape șaizeci de ani producții record de grâu (și îmbogățind o serie de parveniți ai vremii) tocmai pentru că mii de ani ecosistemul pădurii îmbogățise solul până în profunzime. Ciclul natural al vieții, habitatul format pentru diverse specii de plante și animale a creat secole întregi un strat hrănitor pentru plante... care a fost exploatat și distrus, practic, fără nici o lipsa de respect, în doar câteva zeci de ani de o civilizație din ce în ce mai inconștientă și mai lacomă. Să rezumăm? Pădurea ajută la reglarea căderilor de precipitații și la stabilitatea solului, prevenind alunecările de teren, ferind localități întregi de inundații sau de acumulări excesive de zăpadă (Vă sună cunoscut? Ce se întâmplă în România ultimelor decenii?). Plantele şi solurile din păduri conduc ciclul global al carbonului prin fotosinteză, reţinând dioxidul de carbon și eliberând oxigen, ușurând arșița verilor. Habitatul pe care îl formează pentru diverse specii de plante și animale încurajează biodiversitatea, sănătatea solului. Practic, viața. Nu are rost să mai dăm azi vina pe istorie, dar dacă nici măcar la aceste ultime semnale de alarmă ale naturii nu reacționăm, e grav. Acesta este rezultatul a ceea ce a făcut neamul nostru din inconștiență și din pricina abuzurilor unora. Dacă nu ne urnim să protejăm pădurile, să limităm tăierile, să replantăm, să facem o educație pentru a readuce în conștiința publică înțelegerea față de inestimabila valoare pe care o are până și un simplu copac, avem o reală problemă. Și vina pentru victimele troienelor de azi nu aparține doar autorităților care nu au plătiti un buldozer să deszăpezească un drum. Ci unor generații întregi de indivizi pasivi sau inconștienți. Sunt resposabili cu toții: fiecare negustor îmbogățit din istorie, dar și fiecare hoț care a fugit cu o căruță de lemne din pădure, fiecare demnitar care a permis defrișarea unui teren pentru a face loc unui mall și, la urma urmei, fiecare individ care a aruncat în viața sa tone deșeuri de hârtie fără să se gândească mai departe de ușa casei lui. Eu însămi mă simt părtașă la vinovația generală și, chiar dacă m-am trezit din somn de ceva timp, tot cred că am un drum lung de făcut spre puțin mai bine, în fiecare gest zilnic. Și în primul rând sper ca, după acest editorial, ecologia să nu vi se mai pară doar „o modă” ca oricare alta. Ea a devenit o responsabilitate personală. Alina Miron

POLITIA IN BRASOV DE-A LUNGUL TIMPULUI

Cel mai vechi act care se pastreaza si care atesta modul de organizare al politiei in Brasov este “Constitutia Brasovului”, care dateaza din anul 1782. In acest document sunt cuprinse o serie de reglementari cu privire la atributiile politiei, precum si alte documente inedite intre care si juramantul sefului politiei si juramantul comisarului targului. Aceste documente au fost redactate in latina, germana sau maghiara.

Organizarea politie la Brasov continua in secolul urmator. Din “Actele Magistratului”, incepand cu anul 1806, reiese ca in documente sunt consemnate instructiuni pentru politie si alte mentiuni despre aceasta din 1807, 1808, 1810, 1828 si 1829. In anul 1830 a fost elaborat un proiect de organizare a politiei orasului Brasov. Anul urmator, unul din senatori cerea ca acest proiect sa fie inaintat guvernului Transilvaniei.

In Transilvania, politia oraseneasca a luat fiinta ca institutie aparte dupa revolutia din 1848 – 1849, odata cu instaurarea absolutismului, in baza publicatiei guvernatorului civil si militar din 15 noiembrie 1849. Competenta organelor politienesti a fost stabilita in anul 1851 de ministerul de interne cezaro – craiesc. Un an mai tarziu directia politiei este separata de Ministerul de Interne, infiintandu-se in acelasi an, o autoritate politieneasca suprema sub conducerea inspectorului suprem de Politia Militara.

In perioada dualismului austro – ungar, organele de politie au functionat in continuare numai in orase si au fost subordonate autoritatii orasenesti in care functionau. Potrivit articolului nr. 1 din regulamentul de functionare a orasului liber regesc Brasov din 1895, in cadrul structurii organizatorice, era mentionata capitania orasului, subordonata primariei.

Atributiile capitaniei orasului erau de a veghea la pastrarea ordinii publice, respectarea curateniei orasului, securizarea constructiilor, paza campului si a padurii. Dupa faurirea statului national unitar roman, Consiliul Dirident decreteaza la 12 martie 1919 trecerea la stat a tuturor serviciilor politienesti ale oraselor Transilvaniei, iar printr-o ordonanta emisa la 22 aprilie, acelasi an, stabileste modul de organizare si atributiile politiei de stat.

In anul 1920 se infiinteaza Prefectura Politiei Brasov ca organ de politie generala a statului si functioneaza sub aceasta denumire pana in anul 1929 cand apare Legea pentru organizarea politie generale a statului si se infiinteaza Prefectura Politiei      Municipiului Bucuresti, inspectoratele de politie regionale, chesturile de politie in municipii si orase asimilate, politiile din orasele resedinta de judet si comisariatele sau detasamentele de politie. Atributiile politiei generale a statului, conform legii erau urmatoarele:

                        -   ca politie administrativa apara libertatea, proprietatea si siguranta claselor dominate, prevenea infractiunile la legi, regulamente si ordonante prin legi, regulamente si ordonante administrative, executa masurile de politie si orice indatoriri ce-I erau impuse prin legi, regulamente si ordonante si veghea la mentinerea ordinii publice;

                        -   ca politie judiciara constata si urmarea, conformandu-se regulilor de procedura penala si dispozitiilor din prezenta lege, orice infractiune si trimitea pe faptuitori inaintea justitiei, iar in ceea ce privestecontraventiile, incasa amenzi, in conditiile legii si totodataexecuta masurile ordonate de justitie, potrivit legilor, fie contra persoanelor, fie contra bunurilor;

                        -   ca politie de siguranta sau informativa culegea si aducea la cunostinta autoritatii, informatii referitoare la fapte sau stari de fapt contrare ordinii publice si sigurantei statului.

Ca urmare, Prefectura Politiei Brasov isi schimba denumirea in Chestura Politie Brasov care avea urmatoarea organizare: seful politie si sigurantei. Statul major condus de seful politiei si un secretar de politie avand in subordine trei servicii interioare:

            1.  Serviciul administrativ

            2.  Servicul judiciar

            3.  Serviciul sigurantei

Ca servicii exterioare functionau un numar de sapte comisariate.

In urma dictatului de la Viena, in toamna anului 1940 se infiinteaza, in cadrul chesturii, detasamantul politiei de frontiera. Personalul politienesc era format din trei categorii si anume: personalul politienesc propriu-zis, compus din ofiteri si agenti de diferite grade si clase, personalul tehnic si de specialitate. Paza de zi si de noapte in municipiu era asigurata de gardieni publici.

Prin legea din 1938, politia urbana a trecut in subordinea legiunii de jandarmi din judete. Legea va fi abrogata la 01.03.1939, astfel ca la aceasta data se revine la vechea organizare care, in esenta, se mentine pana la desfiintarea politiei in anul 1948. Prin decretul Nr. 25 al Prezidiului Marii Adunari Nationale din 23.01.1949 a fost creata Militia.

Odata cu infaptuirea Revolutiei din decembrie 1989, printre prioritatie stabilite de noua conducere a statului roman s-a inscris si reorganizarea pe principii noi a activitatii Ministerului de Interne. In acest sens, prin Legea nr. 40/1990 se consacra organizarea si functionarea acestui minister ca institutie fundamentala a statului de drept, politia isi recapata locul si rolul ce I se cuvin alaturi de Jandarmerie, Pompieri, Graniceri si Arhivele Nationale.

Noua Constitutie a Romaniei din anul 1992 instituie Statul de drept, iar noile institutii ale statului, printre care si politia isi reintra in atributiunile firesti. In acelasi timp, prin Legea nr. 26 din 12.05.1994 ce se refera la organizarea si functionarea politiei romane, I se stabilesc acestei institutii in mod concret modul de organizare in cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Brasov, inspectorat ce este organizat pe brigazi, servicii si birouri operative, unitati si subunitati municipale, orasenesti si comunale.