Fărşang la Ormeniş

Fărşang la Ormeniş

Serviciul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din cadrul Centrului Cultural Reduta vă invită la obiceiul tradiţional – Fărşangul (carnaval), organizat de către tinerii din localitate, cu spijinul Primăriei Ormeniş, sâmbătă, 2 februarie 2013 în comuna Ormeniş, începând cu ora 10.00.
Fărşangul este un obicei tradiţional al comunităţii maghiare din Ţara Bârsei, un ceremonial de primăvară ce precede intrarea în Postul Paştelui.
În cadrul alaiului defilează feciori ce poartă măşti animaliere (lup, urs), dar sunt reprezentate şi personaje din viaţa reală (mire, mireasă, doctor, preot etc). La pregătiri participă şi fetele din sat, care-i ajută pe feciori la confecţionarea măştilor, la împodobirea animalelor (cai, măgari) şi a carului alegoric care conduce alaiul pe uliţele satului.
Zarva asurzitoare pe care o produce alaiul, are rostul de a alunga tot ceea ce înseamnă răutate, necurăţenie, infertilitate, întuneric şi chiar anotimpul rece asimililat morţii temporare a naturii. Sătenii adunaţi la porţile caselor cinstesc alaiul cu gogoşi, sume de bani, pălincă şi ouă nefierte. Totul este în exces: băutura şi zgomotele pentru alungarea duhurilor rele şi pentru intrarea în noul ciclu temporal – postul.
Organizarea Caravanei va avea loc la ora 10.00, iar plecarea alaiului pe străzile satului se va face în jurul orei 10.30. Obiceiul se încheie cu Balul Fărşangului, care va avea loc începând cu ora 20.00.

Sportivii români care participă la FOTE 2013

FOTE 2013

Lista sportivilor care vor reprezenta România la biatlon, schi alpin, schi fond, sărituri cu schiurile şi snowboard la cea de-a 11-a ediţie a Festivalului Olimpic al Tineretului European a fost definitivată.
Componenţa loturilor este următoarea: Biatlon: Dorottya Buzaş, Richard Crăciun, Raul Andrei Demeter, Bernadette Focze, Norbert Kristo Norbert, Renata Racz (toţi şase de la CSŞ Miercurea Ciuc), Oana Andreea Vălean (CSŞ Baia Sprie); Schi alpin: Ania Monica Caill (CS Caraimanul Buşteni), Mihai Andrei Cenţiu (CS Universitar Braşov), Raluca Ciocănel Raluca (CS Carpaţi Sinaia), Robert Renaldo Frăţilă (CS Carpaţi Sinaia), Ioan Alexandru Nicolescu (AS Montana Ski Poiana Braşov), Koppany Papp Koppany (CSŞ Miercurea Ciuc); Schi Fond: Reka Bajko (CSŞ Gheorgheni), Daniela Sabinela Capata, Alin Florin Cioancă şi Marius Daniel Talpaş (toţi trei de la LPS Bistriţa), Luca Daniel Cojocaru şi Daniel Florin Pripici (ambii CSŞ Sinaia), Erszebet Emilia Sara şi Edit Vakaria (ambele de la CSŞ Gheorgheni); Sărituri cu schiurile: Robert Buzescu-Purice şi Raluca Mădălina Trîmbitaş (ambii de la CSŞ Braşovia), Daniela – Vasilica Haralambie (CS Săcele), Sorin Iulian Pîtea şi Eduard Torok (ambii de la CSS Dinamo Râşnov), Robert Valentin Tatu (CS Dinamo Centrul Sportiv Braşov); Snowboard: Peter Almasi şi Ionuţ Daniel Ungureanu (ambii de la CS Triple S Predeal), Luana Cherecheş Luana (CS Crazy Bike Sibiu).
910 sportivi din 45 de ţări vor participa la Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE) 2013, care va avea loc la Braşov şi pe valea Prahovei în perioada 17-22 februarie.
Din cei 910 sportivi, 559 sunt băieţi, iar 351 sunt fete. Cei mai mulţi sportivi vor concura la schi alpin, 187, la schi fond vor fi 168 de participanţi, la biatlon vor concura 145 de sportivi, la hochei pe gheaţă 120, la snowboard 91, la sărituri cu schiurile 85, la short track 64, iar la patinaj artistic s-au înscris 50 de sportivi. Întrecerile la schi alpin vor avea loc în Poiana Braşov, cele de biatlon la Cheile Grădiştei, schi fond la Predeal, hochei pe gheaţă la Braşov, sărituri cu schiurile la Râşnov, iar snowboard la Predeal.

Flacăra FOTE ajunge la Braşov pe 10 februarie.

Flacara Olimpica

Torţa olimpică pentru Festivalul Olimpic al Tineretului European va ajunge în România, pe 3 februarie, iar până în data de 9 februarie, aceasta va fi expusă la Casa Olimpică din Capitală. Flacăra le va fi prezentată bucureştenilor, în 9 februarie, când va fi purtată de o caravană formată din 100 de persoane pe traseul Casa Olimpică – Arcul de Triumf – Palatul Victoria – Palatul Parlamentului – Cotroceni şi se va întoarce la Casa Olimpică.
Pe 10 februarie, torţa va pleca spre Braşov, urmând să poposească pe traseu în principalele oraşe: Ploieşti, Sinaia Azuga, Buşteni şi apoi, să ajungă în staţiunile braşovene, unde în perioada 17 – 22 februarie se vor desfăşura competiţiile din cadrul FOTE. În fiecare oraş gazdă va avea loc câte o scurtă oprire în faţa primăriei, unde va fi înmânată torţa olimpică primarului după care, unei persoane reprezentative pentru oraş, în special sportivi, pentru a alerga câteva sute de metri cu aceasta.
Decanul de vârstă al schiorilor va prelua flacăra la Râşnov
În fiecare staţiune unde torţa va poposi, edilii au pregătit câte un spectacol special. „Spectacolul va începe cel mai probabil în jurul orei 13.30 şi acum identificăm sportivii care vor participa la eveniment şi vor prelua flacăra atunci când va ajunge la Predeal. Este normal să marcăm momentul printr-un eveniment special”, ne-a explicat primarul Predealului Liviu Cocoş.
La Râşnov, torţa va fi adusă în alergare de Constantin Vlădea, în vârstă de 90 de ani, decanul de vârstă al schiorilor din România, care schiază încă de la vârsta de şapte ani, şi a participat în 1948 la Olimpiada de Iarnă din 1948. Acesta va purta chiar tricoul pe care l-a avut la competiţiile de atunci şi îi va înmâna torţa primarului Adrian Veştea. Acesta va înmâna torţa celor doi sportivi râşnoveni, Iulian Pâtea, care a avut o performanţă notabilă, în weekend, la sărituri cu schiurile, fiind primul român care a obţinut o cupă FIS, şi Diana Salman, calificată la campionatul mondial de biatlon. „Am vrut astfel să dăm dovadă că atât biatlonul, cât şi săriturile cu schiurile sunt sporturi apreciate în comunitatea noastră, deşi la Râşnov, în cadrul FOTE se va desfăşura doar proba de sărituri cu schiurile. După această ceremonie va fi organizat un spectacol special la care vom invita nume mari din muzica românească. Sperăm că va participa cât mai multă lume la eveniment şi va fi un moment istoric pentru întreaga ţară”, ne-a declarat primarul Adrian Veştea.
Expusă la Casa Căsătoriilor
În centrul oraşului, în Piaţa Unirii, se va construi un soclu special, unde flacăra va fi expusă până la finele Festivalului, respectiv pe 22 februarie.
Şi la Braşov, flacăra olimpică va fi expusă la Casa Căsătoriilor până în ziua deschiderii evenimentului, iar atât braşovenii, cât şi turiştii se vor putea fotografia cu acest simbol olimpic. Torţa va fi întâmpinată şi la Braşov cu un spectacol special în seara zilei de 10 februarie.
Traseul torţei olimpice în data de 10 februarie
Ploieşti    ora 10.00
Sinaia    ora 11.45
Buşteni    ora 13.00
Azuga    ora 14.00
Predeal    ora 14.45
Râşnov    ora 15.45
Cheile Grădiştei    ora 17.15
Primăria Braşov    18.10

Hora Unirii in Piata Prundului

Piata Unirii

Prefectul Brașovului, Mihai Mohaci, va invita sa sarbatorim Unirea Principatelor Romane joi, 24 ianuarie, la ora 14.00, in Piața Unirii.
Fanfara militara va sustine un scurt moment artistic ce se va incheia cu „Hora Unirii”. „Va asteptam sa dam mana cu mana, cei cu inima romana!“, a făcut apel la brașoveni prefectul  Mihai Mohaci.
De asemenea, Centrul Cultural Reduta, prin Serviciul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, în parteneriat cu Şcoala Populară de Arte şi Meserii „Tiberiu Brediceanu” din Braşov vă invită joi, la ora 18.00, la Spectacolul „Noi suntem români!”.
Spectacolul folcloric dedicat împlinirii a 154 de ani de la Unirea Principatelor Române va avea loc la Sala Centrului Cultural Reduta. Participă: Ansamblul Folcloric „Poenița”, Ansamblul Folcloric „Şipot Ardelean”, Ansamblul German „Korona”, Ansamblul Maghiar „Buzovirag”, Orchestra „Plaiuri Transilvane” şi elevii claselor de canto popular din cadrul Şcolii Populare de Arte şi Meserii „Tiberiu Brediceanu” Braşov. Intrarea este liberă! 

Concurs tematic la Casa Mureșenilor

Muzeul „Casa Mureşenilor”, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar al Judeţului Braşov, organizează a XIII-a ediţie a concursului de teatru istoric dedicat UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE – 24 ianuarie 1859.
Concursul, adresat elevilor de şcoală generală şi liceu din judeţul Braşov, va avea loc în data de 24.01.2011, între orele 10⁰⁰-13³⁰ şi se va finaliza cu festivitatea de decernare a premiilor la ora 14⁰⁰.
Elevii participanţi vor prezenta o scenetă de teatru cu caracter istoric având ca temă Unirea Pricipatelor Române prezentând atmosfera din acea perioadă, personalităţi şi sprijinitori ai Unirii din Transilvania. Durata unei scenete de teatru va fi de maxim 15 minute, se va desfăşura în cadrul muzeului şi va include un număr maxim de 10 elevi.
În concurs s-au înscris Şcoala Generală nr. 11, Şcoala Generală nr. 13, Şcoala G

Lacul Lebedelor pe Gheaţă

Lacul Lebedelor

În premieră la Braşov, pe 8 februarie 2013 vine spectacolul ''Lacul lebedelor pe gheaţă''!
Patinoarul Olimpic Braşov va găzdui trupa de renume internaţional IMPERIAL ICE STARS. Echipa de patinatori a adunat de-a lungul timpului peste 250 de medalii şi a impresionat de fiecare dată publicul cu salturi spectaculoase, elemente acrobatice din competiţiile olimpice combinate cu măiestrie cu jocuri de lumini, flăcări pe gheaţă, zăpadă, magie şi nostalgie.

The Imperial Ice Stars a urcat pe cele mai mari scene ale lumii, de la Royal Albert Hall din Londra până la Esplanade Theatre din Singapore.
Producţia ''Lacul lebedelor pe gheaţă'' s-a pus în scenă în peste 22 de ţări din Noua Zeelandă până în Scoţia, între 2010 şi 2012. În 8 februarie 2013 şi braşovenii se pot bucura de feeria acestui spectacol pe gheaţă!
“The Imperial Ice Stars sunt pentru patinaj ceea ce Cirque de Soleil sunt pentru circ – inspiraţie, originalitate şi teatru măreţ” Sunday Telegraph - Sydney
Închipuiţi-vă o echipă formată din 26 de campioni europeni, mondiali şi olimpici, în marea lor majoritate proveniţi din fosta URSS, veniţi în faţa dumneavoastră nu doar pentru a prezenta un triplu lutz, dublu toe-loop sau salturi quadruple, ci pentru a da viaţă unei poveşti de dragoste între un prinţ şi o fecioară lebădă.
Sursă de inspiraţie a capodoperei “Lacul Lebedelor” este o veche legendă rusă în care se povesteşte despre transformarea unor prinţese în lebede de către un vrăjitor rău, al cărui blestem poate fi spulberat doar de iubirea unui prinţ.
“Lacul Lebedelor Pe Gheaţă” reprezintă un pachet complet la superlativ:

*Baletul Lacul Lebedelor este compoziţia marelui compozitor rus Piotr Ilici Ceaikovski

*Punerea în scenă este facută de către creatorul “teatrului dramatic pe gheaţă ” – Tony Mercer

*Echipa de performeri reprezintă crema patinajului rus, componenţii fiind antrenaţi încă de la vârsta de 4 ani de nume mari ale patinajului rusesc

*Costumele îndrăzneţe şi sofisticate sunt cusute de către croitorii de la Bolshoi Ballet

*Echipa de tehnicieni este capabilă să producă 14 tone de gheaţă în 34 de ore

*Patinatorii ruşi beneficiază nu doar de expertiza şcolii de balet ruseşti dar şi de un program care cuprinde 9 ore de antrenament zilnic – 6 zile pe săptămână.

Odette,” lebăda albă”- personajul principal al piesei este interpretată de Olga Sharutenko, campioană mondială la juniori, binecunoscută şi pentru interpretările din “Fantoma de la Operă pe Gheaţă”, “Peter Pan pe Gheaţă”, “Frumoasa Adormită pe Gheaţă”, “Spărgătorul de Nuci pe Gheaţă” etc.

Biletele vor fi puse în vânzare la Patinoarul Olimpic Braşov şi în Piaţa Sfatului – standul special amenajat.
Cei care doresc să comande biletele online o pot face de pe www.biletoo.ro, www.bilet.ro, www.blt.ro.

Preţul biletelor variază între 50 şi 250 lei.

La cererea publicului venim cu un al 2-lea spectacol la ora 16.30!!!

645 de ani de la primul tratat comercial acordat brașovenilor

Vladislav I, portret mural

Vladislav I a confirmat braşovenilor privilegiile lor comerciale în data de 20 ianuarie 1368. Este cel mai vechi privilegiu comercial cunoscut, acordat de un domn român, scris în limba latină. El atesta intensificarea comerţului pe ‘drumul Brăilei’.
Vladislav I Basarab a fost voievod al Tarii Romanesti in perioada 1364-1377. Este primul domnitor român care a batut moneda proprie (in jurul anului 1365). I-a infrant pe unguri in 1368 si a respins un atac turcesc in 1369. Stapanea, in Transilvania, Amlasul si Fagarasul, iar inspre Apus, Banatul de Severin. A mutat resedinta domneasca de la Campulung la Curtea de Arges si a avut numeroase actiuni prin care a consolidat Biserica Ortodoxa Romana.
  Vladislav I (n. 1325, d. 1377) a fost domnitorul Țării Românești între 1364 și cca. 1377; fiul lui Nicolae Alexandru și Klára Dobokay dintr-o familie de nobil maghiar, frate al voievodului Radu I. Vladislav I este cunoscut publicului larg și sub numele de Vlaicu Vodă, datorită piesei de teatru omonime a lui Alexandru Davila. A acceptat suzeranitatea maghiară, fapt pentru care a primit ca feude Amlașul, Severinul și Făgărașul.
Noul voievod va adăuga la titlurile moștenite și pe acelea de Ban de Severin (1368) și Duce de Făgăraș (1369), deși s-a aflat,încă de la urcarea pe scaun sub amenințarea permanentă a coroanei angevine. Astfel, în 1365, printr-o proclamație regală, Vlaicu era considerat uzurpator deoarece nu a prestat omagiul de vasalitate și și-a însușit un titlu ce nu-i aparținea. Relațiile rămân încordate și, înainte să aducă la supunere pe voievodul Țării Românești, Ludovic își îndreaptă lovitura asupra țarului bulgar de la Vidin, Strațimir, cumnatul lui Vladislav. Cucerirea cetății de scaun și îndepărtarea familiei domnitoare din această țară au condus la constituirea Banatului Bulgariei aservit coroanei maghiare, care a dorit să-l transforme într-un punct de sprijin al ofensivei catolice, atât asupra ținuturilor de la nord de Dunăre cât și în Balcani. Când, în 1368, Vladislav a refuzat să se alăture regelui maghiar spre a-i consolida stăpânirea asupra Vidinului, soarta Tării Românești a fost hotărâtă. Oștile maghiare au înaintat pe două direcții: dinspre Vidin spre Severin și dinspre nord, din Transilvania spre sud-vest, de unde veneau trupele conduse de voievodul Nicolae Lackfi. Operațiunea preconizată nu a dat rezultatele așteptate. În noiembrie, Vlaicu a învins pe râul Ialomița, în apropiere de Târgoviște, oastea voievodului transilvanean. După victorie, voievodul Tării Românești devine arbitrul situației din țaratul Vidinului, unde după o intervenție armată cerută de localnici va obține, la 29 august 1369, eliberarea lui Strațimir și reconstituirea statului temporar ocupat de trupele maghiare. În contextul noii situații Ludovic recunoștea, în schimbul prestării formale a jurământului de vasalitate, toate titlurile și posesiunile lui Vlaicu, fără ca prin aceasta tensiunile politice dintre cele două state sa slăbească. Numele lui Vlaicu Vodă este asociat și cu primele conflicte româno-turcești desfășurate în 1369 . El participa alături de regele Ludovic la o luptă cu oști ale sultanului Murad și țarului de Târnovo, Ioan Alexandru. Ulterior, în 1371, oastea sa va fi prezentă la Cirmen (Cernomen) alături de trupe bizantine și sârbești, fără a putea dobândi victoria. Se pare că tot în vremea domniei sale, Chilia a revenit Țării Românești. Participarea sa la lupta pentru triumful ortodoxiei la nordul Dunării se va materializa prin consacrarea în 1370, la Severin, a celui de al doilea scaun mitropolitan muntean și prin susținerea călugărului de origine greacă Nicodim, creatorul tradiției monastice la nord de Dunăre. Lui Vladislav i se atribuia Vadița, lângă Severin, fundație anterioară anului 1375 și Biserica Domnească din Curtea de Argeș. În plan economic, dă la 20 ianuarie 1368 un privilegiu pentru negustorii brașoveni, vama percepută mărfurilor – tricesima (a 30-a parte din valoarea transportului); este primul voievod al Țării Românești care bate monedă – ducații de argint plus o monedă secundară: banii.

Cetatea Rupea

Cetatea Rupea

Cetatea Rupea

Construită în secolul XIV pe ruinele unei vechi cetăți dacice, Cetatea Rupea îți trezește și astăzi sentimente ciudate atunci când te plimbi printre zidurile ei. Istoria și legendele pe care le poartă această cetate, deja de câteva sute de ani, te face să înțelegi de ce se spunea despre aceasta că domina întreaga regiune.
  Povestea cetății
Povestea așezării cetății de la Rupea este una de câteva mii de ani. Potrivit arheologilor, actuala cetate a fost construită pe ruinele unui foste cetăți de apărare dacice cucerită de către romani. Numele cetății vine de la latinescu Rupes, adică piatră, cel mai probabil fiindcă cetatea este construită pe o stâncă.
Începând cu secolul X, cetatea cunoaște o extindere sistematică ajungând ca în secolul XIV această să aibă un rol strategic esențial, fiind principala punte de legătură între Transilvania, Moldova și Țara Românească.
 Legendele Cetații Rupea
Legenda spune că Cetatea Rupea a aparținut încă de la început oamenilor. Și asta pentru că atunci când doi tineri se căsătoreau trebuiau să contribuie cu o piatră la construirea cetății. Astfel, însemnătatea acesteia în rândul populației creștea.
O altă legendă populară în zonă și nu numai este legată chiar de Decebal. Mulți istorici cred că tatăl dacilor s-ar fi sinucis chiar în această cetate, cunoscută atunci sub numele de Rumidava.
Istoria cetății de la Rupea este însă și una nefericită. În timpul invaziilor turcești, aceasta a fost una dintre cele mai afectat, în secolul XVII fiind cuprinsă chiar de un incendiu. În timpul epidemiei de ciumă din 1716 cetatea de la Rupea a reprezentat un adevărat refugiu pentru oamenii care locuiau în zonă, aceștia reușind să se adăpostească între zidurile ei.
Astăzi însă, cetatea a ajuns o ruină. Din măreția ei de altă dată se mai pot vedea doar zidurile. Ultima reabilitare a cetății a avut loc în 1954 iar de atunci aceasta a fost lăsată în paragină. Un proiect care a trebui finalizat în 2013 cu ajutorul fondurilor europene prevede însă reabilitarea cetății.

Asa vor arata terasele din Centrul Istoric

Mobilier terasa

În anul 2012, Primăria Braşov, în parteneriat cu agenţii economici din centrul istoric care deţineau terase pe domeniul public, a început demersurile pentru aprobarea unui proiect unitar de amenajare a teraselor din centrul istoric.
Comisia de arhitectură din cadrul Primăriei Braşov din mai multe variante de mobilier a ales două modele, unul din fier forjat şi unul din lemn, care să se încadreze din punct de vedere urbanistic cu specificul zonei. Cromatica construcţiilor sezoniere se va încadra în culorile stabilite în documentele de urbanism, şi anume alb-bej. (Bejul – un fel de căcăniu- ar fi putut fi schimbat cu o culoare mai veselă, spun unii arhitecți, dar, de gustibus…).
Pe baza acestui proiect, Primăria Brașov a fost obţinut avizul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Braşov, iar în data de 27.12.2012 a fost eliberată Autorizaţia de Construire, care aprobă amplasamentul acestor terase, amplasamentul meselor pentru fiecare terasă în parte, precum şi modelul de mobilier care se poate utiliza.
Toţi comercianţii care au deţinut terase pe domeniul public în anul 2012 au fost înştiinţaţi cu privire la această autorizaţie de construire, precum şi cu privire la modelul de mobilier aprobat.
„Totodată, s-a atras atenţia că în acest an nu li se va mai emite autorizaţie pentru amplasarea teraselor, decât comercianţilor care şi-au schimbat destinaţia spaţiilor unde funcţionează, din locuinţe în spaţii comerciale. În ultimii doi ani Primăria Braşov a atenţionat de nenumărate ori comercianţii că nu pot funcţiona într-un spaţiu care în Cartea Funciară are destinaţia de locuinţă, dar, prin excepţie, s-a aprobat, pentru perioadă determinată, amplasarea de terase cu condiţia rezolvării acestei probleme. Având în vedere că agenţii comerciali au avut timpul necesar pentru a face aceste modificări legale, începând cu anul 2013 doar cei care au autorizaţie de funcţionare vor primi acord de amplasare a teraselor pe domeniul public“, precizează Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Brașov.
În această perioadă se lucrează la actualizarea regulamentului pentru desfăşurarea de comerţ stradal în zona centrului istoric. Acest regulament va prevedea zonele în care se va desfăşura comerţul stradal, numărul de locuri pentru fiecare zonă, modul de atribuire prin licitaţie publică, modelul de mobilier, condiţia ca în aceste zone să se comercializeze doar produse meşteşugăreşti, precum şi amenzile pentru nerespectarea acestor prevederi (este vorba despre comerţul stradal care se desfăşoară în prezent pe str. M. Sadoveanu şi pe str. Diaconu Coresi).

Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creştinilor 2013, la Brașov

Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creştinilor

Reprezentanţii celor şapte biserici istorice din Braşov (Biserica Ortodoxă Română, Biserica Romano-Catolică, Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică), Biserica Reformată, Biserica Evanghelică-Lutherană (maghiară), Biserica Evanghelică C.A. (germană) şi Biserica Unitariană) vă invită la „Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creştinilor 2013” la Braşov.
În timpul săptămânii de rugăciune pentru unitatea creştinilor 2013, creştini din întreaga lume vor participa la un program special de rugăciune. In acest an mottoul octave este: „Cu ce mă voi înfăţişa înaintea Domnului?”  (Miheia 6, 6).
În fiecare biserica se va începe rugăciunea zilnic la orele 18,00

DATA	BISERICA	PREDICA
vineri 18 ian.	Biserica Romano-Catolică Sf. Petru-Pavel (Str Mureşenilor Nr. 19)	Raduch Zsolt Preot evanghelic
sambata 19 ian.	Biserica Evanghelică maghiară (Str. Iuliu Maniu Nr. 2)	Bálint László Preot reformat
duminica 20 ian.	Biserica Ortodoxa Sfinții Trei Ierarhi și Sf.Ap. Bartolomeu Str. Lungă nr. 275, Brașov	Sita Ilie-Claudiu Protopop greco-catolic
luni 21 ian.	Biserica Romano-Catolica cart. Astra (Str Ştefan cel Mare Nr. 2/A)	Christian Plajer Decan evanghelic C.A. + Se roagă scurt din fiecare confesiune câte 2  persoane laice în limba maternă Între rugăciuni sunt cîntece din Taize
marti 22 ian.	Schwarze Kirche EV-C.A. Biserica „Neagră“ evanghelică (Curtea Johannes Honterus Nr.2)	Dănuț Gh. Benga Pr.Protopop ortodox
miercuri 23 ian.	Biserica Reformata (Calea Bucuresti Nr. 55)	Máthé Sándor Preot unitarian
joi 24 ian.	Biserica Unitariană (Str. Dr. Victor Babeş nr.1)	Fáy Leó–Lórándt Preot romano-catolic.
vineri 25 ian.	Biserica Greco-Catolică „Sf. Petru” (Str. Zizinului Nr. 24 / A)	Neamțu Victor Preot ortodox