96 de lucruri mai putin cunoscute despre Regele Mihai

Regele Mihai a lucrat ca agent de bursa la New York, a mancat mereu la pranz un singur fel, masa a durat 20-30 de minute si de-a lungul vietii, a avut multe animale de companie, mereu caini, se arata in lista „96 de fapte in 96 de ani”, conform Casei Regale.
1. Regele Mihai s-a nascut la Castelul Foisor, in ziua de 25 octombrie 1921, ca Principe al Romaniei.
2. Parintii Regelui Mihai au fost Principele Mostenitor Carol si Principesa Mostenitoare Elena ai Romaniei, iar bunicii lui au fost Regele Ferdinand I si Regina Maria ai Romaniei, Regele Constantin I si Regina Sofia ai elenilor.
3. Regele Mihai se inrudeste cu Familiile Imperiale si Regale ale Marii Britanii, Rusiei, Germaniei, Danemarcei, Greciei si Portugaliei, cu Familia Mare Ducala de Baden si cu Familia Princiara de Hohenzollern, din care a provenit bunicul sau patern.
4. Regele Mihai I este de doua ori stra-stranepotul Reginei Victoria a Marii Britanii si Irlandei (prin mama si prin tata), stranepotul imparatului Frederic al III-lea al Germaniei, stra-stranepotul tarului Alexandru al II-lea si, pe linia mamei, descendent al tarului Nicolae I, stra-stranepotul Reginei Maria a II-a a Portugaliei, stranepotul Ducelui Alfred de Saxa Coburg Gotha si stranepotul Regelui George I al elenilor.
5. Regele a primit un singur nume de botez, Mihai.
6. Regele Mihai nu a avut, nici macar in copilarie, un nume de alint.
7. Primii ani ai vietii i-a petrecut alaturi de parintii sai in casa de la sosea, care este astazi sediul EximBank. Nu era o resedinta regala, ci o casa pusa la dispozitie de Guvern, ramasa in proprietatea statului.
8. Inca din frageda copilarie, Regele Mihai a iubit masinile si mecanica. La varsta de 3-4 ani conducea pe aleile Palatului Cotroceni o masinuta electrica, iar bunica sa, Regina Maria, noteaza in jurnal ca Mihai facea un zgomot asurzitor.
9. La varsta de sase ani, Principele Mihai a luat primele lectii de conducere auto, in bratele unui sofer, fiindca nu reusea sa ajunga cu picioarele la pedalele masinii.
10. La varsta de sase ani a primit in dar prima sa masina adevarata, un Morris, de la unchiul sau, Principele Nicolae al Romaniei.
11. Principele Mihai a urmat cursurile Clasei Palatine, o initiativa a tatalui sau, Regele Carol al II-lea. in anul 1940, in ziua de 26 iunie, Principele Mihai a sustinut lucrarea de bacalaureat in Sala Tronului, exact in ziua in care Uniunea Sovietica a dat ultimatum pentru evacuarea administratiei civile si a armatei romane din Basarabia si Bucovina de Nord.
12. Principele Mihai a devenit rege la 20 iulie 1927, in varsta de 5 ani si 9 luni. Este singurul suveran al lumii care a trait 90 de ani dupa incoronare.
13. Regele Mihai s-a indragostit de Principesa Ana cu mult inainte de a o cunoaste personal. in timpul razboiului, in Romania cinematografele prezentau, inainte de film, scurte reportaje de stiri, cea mai mare parte de pe front. Regele Mihai, in sala de cinema a Palatului Regal, a vazut intr-un reportaj de razboi din Maroc (1943), cateva secunde cu chipul Principesei Ana de Bourbon Parma, care lucra ca infirmiera pe front. A cerut operatorului sa decupeze fotogramele filmului si sa le transforme in mici fotografii, pe care le-a pastrat apoi, in mare discretie.
14. Regele Mihai a indragit Jeep-urile, inca din anii razboiului. in timpul vietii a reparat si refacut, personal, un numar de 9 Jeep-uri originale. Patru dintre ele le-a pastrat pana la sfarsitul vietii.
15. Unul dintre Jeep-urile din colectia Regelui Mihai a apartinut generalului american George S. Patton, proeminenta personalitate militara a celui de-Al Doilea Razboi Mondial. Jeep-ul este un dar primit de Regina Ana de la Marele Duce Jean de Luxemburg.
16. Regele Mihai a fost decorat cu urmatoarele ordine si medalii romanesti: Ordinul Carol I (Colan si Mare Cruce), Ordinul Mihai Viteazul (Clasa I), Ordinul Serviciu Credincios (Colan), Ordinul Coroana Romaniei (Mare Cruce), Ordinul Steaua Romaniei (Mare Ofiter), Ordinea Virtutea Aeronautica (toate gradele), Ordinul Bene Merenti al Casei Domnitoare (Clasa I), Medaliile Avantul tarii, Barbatie si Credinta, Centenarul Regelui Carol I, Peles (exemplar unicat), Virtutea Militara, Medalia Aeronautica, Crucile Trecerea Dunarii (cu bareta Traditie), Crucea Comemorativa a Razboiului 1916-1918, Crucea Regina Maria, precum si alte medalii aniversare si comemorative.
17. Regele Mihai a primit urmatoarele ordine straine: Marea Cruce a Legiunii de Onoare a Frantei, Marea Cruce si Colanul Ordinului Regal Victorian, Ordinul Victoria al Uniunii Sovietice, Legiunea de Merit a Statelor Unite ale Americii in grad de Comandor-sef, Ordinul Stelei lui Karadgeorge din Serbia (Comandor), Ordinul Leopold al Belgiei (Mare Ofiter), Ordinul Mantuitorului din Grecia (Mare Comandor), Ordinul Regal al Sfantului Gheorghe si al Sfantului Constantin din Grecia (Colan), Ordinul Regal al Sfantului Sava din Serbia (Marea Cruce), Supremul Ordin al Preasfintei Bunei Vestiri (al Anunnziatei) din Italia (Colan), Ordinul Casei Princiare de Hohenzollern, Medalia Centenara a Casei Regale a Greciei, medalia Aniversara a 50 de ai a Regelui Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei, Medalia Memoriala la Regelui Christian al IX-lea al Danemarcei, Virtutea Militara a Serbiei si altele.
18. Regele Mihai I a depus juramantul, a fost incoronat si a fost uns cu Sfantul si Marele Mir la 6 septembrie 1940. Juramantul a fost depus dimineata, in fata Patriarhului Nicodim, a prim-ministrului si a presedintelui Curtii de Casatie, in Sala Tronului a Palatului Regal. incoronarea (cu Coroana de Otel a Regelui Carol I) si Ungerea cu Sfantul Mir au avut loc la Catedrala Patriarhala, urmate de Sfanta Liturghie. A fost singura data cand Regele Mihai a purtat efectiv Coroana de Otel. Juramantul nu a putut fi depus in fata Parlamentului, deoarece acesta fusese dizolvat anterior de Carol al II-lea.
19. in anul 1941, la Castelul Foisor, Regele Mihai compune lucrarea pentru pian “Elegie”, pe care o orchestreaza compozitorul Ion D. Chirescu. Lucrarea a fost adaptata si prezentanta dupa 1989 de maestrul Dan Grigore.
20. Regele Mihai a fost maresal al Armatei Romane, amiral al Fortelor Navale si general al Fortelor Aeriene. De asemenea, el a fost general onorific al Avitatiei Regale Elene.
21. Regele Mihai a cunoscut pe Principesa Ana de Bourbon la nunta Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu Ducele de Edinburgh, care a avut loc la 20 noiembrie 1947, la Londra.
22. La momentul abdicarii fortate, Regele Mihai avea 26 de ani, iar Principesa Ana, 24 de ani. Ei au ales sa traiasca, impreuna, viata exilului, care a durat cinci decenii.
23. Nunta Regelui Mihai I al Romaniei cu Principesa Ana de Bourbon a avut loc in exil, la Atena, in ziua de 10 iunie 1948. Datorita lipsei acordului Bisericii Catolice, care se opunea obligatiei constitutionale de crestere a copiilor in ritul ortodox, niciuna dintre rudele sale catolice nu a luat parte la casatorie.
24. Regele Mihai I a fost casatorit cu Regina Ana timp de 68 de ani.
25. Pe actul grec de casatorie al Regelui Mihai cu Regina Ana, la rubrica “profesia” scrie “Rege” respectiv “Principesa”.
26. Regele Mihai cinci fiice, pe Margareta, Elena, Irina, Sofia si Maria. Patru dintre acestea sunt Principese ale Romaniei.
27. Prima locuinta stabila a cuplului regal a fost o casuta in suburbia “La Conversion” a orasului Lausanne, din Elvetia.
28. La 26 martie 1949 s-a nascut Principesa Mostenitoare Margareta a Romaniei, fiica mai mare a Reginei Ana. Destinul a facut ca in aceeasi zi (26 martie, dupa calendarul nou), in anul 1881, sa fi fost ziua cand Romania a fost proclamata Regat.
29. Prenumele Custodelui Coroanei, Margareta, vine de la mama Reginei Ana, Principesa Margareta a Danemarcei. De asemenea, unul dintre numele de botez ale Reginei Ana a fost Margareta. Exista acum patru generatii regale cu acelasi nume, fiindca fiica Irinei, nepoata Regelui Mihai, se numeste Angelica Margareta.
30. Cuplul Regal s-a mutat in Anglia intre 1950 si 1956, doi ani in satul Bramshill, comitatul Berkshire, iar restul perioadei in satul Ayot Saint Lawrence, comitatul Hertfordshire.
31. La 15 noiembrie 1950 s-a nascut la Lausanne a doua fiica a Regelui Mihai si Reginei Ana, Principesa Elena. Principesa a fost botezata cu numele bunicii sale paterne, Regina-mama Elena a Romaniei.
32. La 28 februarie 1953 s-a nascut a treia fiica a Reginei Ana, Irina. Aceasta nu face parte din linia de succesiune la Coroana Romaniei.
33. Regele a fost pasionat, in afara de masini, motociclete si avioane, de doua sporturi: golf si inot.
34. in Anglia, in primii ani ai exilului, Regele Mihai a lucrat cot la cot cu Regina Ana in mica lor ferma de gaini, vanzand duminica la piata oua proaspete pentru a-si rotunji veniturile.
35. incepand cu anul 1956, si pana in 1976, Regele si Regina au locuit in satul Versoix, pe malul lacului Leman, in Elvetia, in “Vila Fantasia”.
36. Cand, la Villa Fantasia, Regele Mihai a avut nevoie de un mic spatiu pentru atelierul sau auto, Regina Ana a construit cu mana ei, pentru sotul ei, o magazie din lemn.
37. Doctorul mamos care a asistat la nasterea Principesei Sofia, in Grecia, la 29 octombrie 1957, a fost fiul doctorului mamos din Sinaia al Regelui Mihai. Principesa Sofia s-a nascut in aceeasi zi (29 octombrie) cu Regina Maria a Romaniei (29 octombrie 1875).
38. La Versoix, Regele Mihai a lucrat adesea in atelierul auto cu Regina Ana, care l-a secondat in procesul de reparare si restaurare a jeepurilor.
39. Regele Mihai a oferit in dar Reginei Ana unul dintre jeepurile istorice restaurate personal. Toate cele patru Jeep-uri din colectia Majestatilor Lor se afla in prezent la Castelul Savarsin, constituind nucleul Muzeului Regal al Automobilului.
40. in 1960, Regele si Regina au scris impreuna o piesa de teatru numita Alegerea (The Choice, in original), despre lupta dintre sistemele capitalist si comunist si rolul credintei in salvarea omului. Pana in prezent, piesa nu s-a jucat niciodata in Romania. Ea a fost insa publicata in mai multe volume, in romaneste. Piesa a fost jucata prima oara in Romania pe scena Ateneului din Iasi, in octombrie 2017.Anterior, ea a fost transpusa pentru teatru radiofonic in anul 2016.
41. Regele Mihai a lucrat ca agent de bursa la New York.
42. La 13 iulie 1964 s-a nascut, in exil la Copenhaga, Principesa Maria a Romaniei, a cincea si ultima fiica a Regelui Mihai si Reginei Ana. Principesa Maria a Romaniei isi trage numele atat de la Regina Maria, cat si de la Maria de Orleans, bunica materna a Reginei Ana. Principesa Maria a fost botezata de sora ei, Principesa Mostenitoare Margareta. La momentul nasterii, Regele Mihai se afla la New York, unde era agent de bursa.
43.De fiecare data cand cuplul regal s-au mutat in casa noua, prima piesa ascultata a fost Poema Romana, de George Enescu, un fel de binecuvantare muzicala a casei. Uneori, Regele si Regina ascultau aceasta bucata muzicala inainte chiar de a desface valizele.
44. Regele Mihai a deschis, impreuna cu parteneri de afaceri, o mica intreprindere de constructie a aparatelor electronice de zbor, numita “Metravel”.
45. intre 1976 si 2004, Regele si Regina au locuit in Vila Serena din satul Versoix, actualmente disparuta. Aceasta este adresa cunoscuta de majoritatea romanilor veniti in vizita la Rege, si locul inregistrarii celor mai importante interviuri acordate televiziunii dupa 1989.
46. Regele Mihai lasa in urma doi nepoti si trei nepoate: Nicolae si Michael, Elisabeta Karina, Angelica Margareta si Elisabeta Maria.
47. Singura perioada in 68 de ani de casatorie in care Regele Mihai a stat departe (de mai multe ori cateva saptamani) de Regina Ana a fost in anii in care Regele a lucrat ca broker autorizat la Bursa din New York.
48. Nunta de Argint a Regelui Mihai I si Reginei Ana a fost sarbatorita la 10 iunie 1973 in Germania, la Castelul Salem, invitati fiind de Familia Mare-Ducala de Baden, care au gazduit celebrarea. Au fost prezente Principesa Mostenitoare Margareta, Principesa Elena si Principesa Sofia.
49. Regele Mihai a fost pasionat de vanatoare si a mers, alaturi de tatal sau, Regele Carol al II-lea la multe vanatori in tara. in exil, Regele si Regina au vanat, invitati de verii lor regali la Luxemburg, in Germania, Suedia si Belgia, obtinand trofee personale remarcabile.
50. Regina era cea care inregistra mesajele Regelui pentru tara, transmise prin intermediul Radio Europa Libera. Era mereu un moment de mister si fascinatie pentru Principese.
51. Regele si Regina si-au reinnoit juramintele conjugale la Monaco, in anul 1966, in cadrul unei ceremonii religioase catolice. Acela a fost momentul in care Regina Ana a fost reprimita in sanul Bisericii Catolice, careia i-a apartinut intreaga viata.
52. Regele Mihai s-a intalnit cu Eugene Ionesco si cu Emil Cioran la Paris, in anul 1990.
53. Regele Mihai nu si-a putut revedea tara timp de 44 de ani.
54. in 1992, la 44 de ani dupa ultimul Paste petrecut in Romania, Regele, insotit de Regina, a reinnodat aceasta traditie a Coroanei Romane, la Manastirea Putna.
55. Exilul Regelui a durat aproape cinci decenii, din ianuarie 1948 pana in februarie 1997.
56. tarile in care Regele Mihai a locuit in timpul vietii, in afara de Romania, au fost Elvetia, Italia si Anglia.
57. La 21 septembrie 1996, Regele Mihai I a fost nasul de cununie al Principesei Mostenitoare Margareta si Principelui Radu, alaturi de Regele Constantin al II-lea al elenilor.
58. incepand cu anul 1996 si pana la sfarsitul vietii, Regele si Regina au avut alaturi, in Elvetia, maicute trimise de Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, de Mitropolitul Banatului si de Mitropolitul roman ortodox al Europei Occidentale, ca ajutor si sprijin spiritual.
59. La 50 de ani de cand s-au cunoscut, la Londra, Regele si Regina au participat impreuna la Nunta de Aur a Reginei Elisabeta a II-a, in noiembrie 1997. Atunci, Majestatile Lor au locuit la Palatul Buckigham.
60. Nunta de Aur a Regelui Mihai I si Reginei Ana a fost sarbatorita in Franta, in Departamentul Vendée, invitati fiind de prieteni francezi, care au gazduit celebrarea. Au fost prezenti Principesa Mostenitoare Margareta, Principele Radu si Principesa Sofia.
61. Regele Mihai a mancat mereu la pranz un singur fel, iar masa a durat 20-30 de minute. Cina sa a inceput mereu la ora 18.30, a cuprins 2 feluri si a durat 30 de minute.
62. Regele a locuit, in exilul din Elvetia, in 5 case diferite: Lausanne 1948-1949, Versoix 1956-2004 (Villa Fantasia si Villa Serena), Aubonne 2004-2016 (La Croix de Luisant si Rue de la Grenade).
63. Regele Mihai a vizitat o singura data Bucovina de Nord (astazi, in Ucraina), in anul 2000, in compania Reginei Ana si a Principelui Radu.
64. Dupa 1948, cincizeci si trei de ani mai tarziu, Regele si-a restabilit resedinte in tara in anul 2001: la 18 mai, la Palatul Elisabeta, si la 1 iunie, la Castelul Regal Savarsin.
65. La varsta de 80 de ani, Regele Mihai a fost sarbatorit la Geneva, la Highgrove (resedinta Principelui de Wales in Anglia) si la Bucuresti.
66. Repunerea oficiala in posesia Regelui Mihai I a Castelului Peles a avut loc in vara anului 2008. La intoarcerea sa pe Domeniul Regal Sinaia, Regele a confirmat ca portile Pelesului vor ramane mereu deschise romanilor.
67. Regele Mihai a asteptat 60 de ani pentru a trece pragul Castelului Peles, in luna iunie 2008.
68. 68 de ani a durat casatoria Regelui Mihai cu Regina Ana. 68 de ani au trecut pana ce stindardul regal a fluturat din nou pe turnul cu ceas al Castelului Peles (1948-2016).
69. Paisprezece familii regale europene au fost prezente cu ocazia Nuntii de Diamant a Regelui si Reginei, ce a fost sarbatorit la 10 iunie 2008.
70. Cincisprezece melodii preferate ale Regelui si Reginei pot fi ascultate pe CD-ul “Muzica Regelui”, editat de Curtea Veche Publishing.
71. La 25 octombrie 2011, Regele Mihai a tinut un discurs istoric in fata Camerelor Reunite ale Parlamentului Romaniei.
72. Fundatia “Colectia Familiei Regale a Romaniei” a fost creata in anul 2011 de Regele Mihai, alaturi de Regina Ana, Principesa Mostenitoare Margareta si Principele Radu.
73. De-a lungul vietii, Regele a avut multe animale de companie, mereu caini. Ultimul caine crescut in Romania inainte de exil se numea Azzo, era ciobanesc german si din cauza batranetii si a bolii a fost lasat la Castelul Regal Savarsin, la plecarea in exil. Regele a avut un labrador negru numit Thor (abandonat si adoptat de Regele Mihai), apoi Ticko, rasa West Highland Terrier, urmat de Tippy, rasa Basengi. Un alt caine a fost Flip, rasa Cocker Spaniel. La ultimele resedinte din Elvetia, Regele si Regina au crescut impreuna patru Chiuhaua cu par lung, intai Ecco si Voila, apoi Bambi si Bianco.
74. Pe toata durata exilului, Regele Mihai a fost supranumit “factorul constitutional”, cu alte cuvinte ultima institutie statala a Romaniei monarhice inca in existenta, fata de care se raportau toti cei care nu recunosteau legitimitatea republicii.
75. intre anii 1990-2010, Regele si Regina au participat la zeci de evenimente dedicate fundatiei Principesa Margareta a Romaniei in Romania, Franta, Belgia, Elvetia si Marea Britanie.
76. incepand cu anul 1997, Regele Mihai si Regina Ana au vizitat zeci de sate, comune, manastiri, mici orase si municipii din tara, trecand prin fiecare colt al Romaniei si intalnind zeci de mii de oameni.
77. Regele Mihai a efectuat doua mari turnee pentru sustinerea intrarii Romaniei in NATO, in anul 1997 si in anul 2002, in sapte tari de fiecare data.
78. Regele Mihai a militat pentru intrarea Romaniei in NATO si UE in anii 1997-2006, mergand in tari precum SUA (de doua ori in anul 2000), Suedia (2002) sau Franta (2006).
79. Regele Mihai a efectuat un drum istoric in anul 2005 cand, la 60 de ani de la incheierea celui de Al Doilea Razboi Mondial, a condus propria masina de la Savarsin la Praga, punand flori si aprinzand lumanari la mormintele soldatilor romani care si-au pierdut viata pentru eliberarea Europei de ocupatia nazista.
80. Regele Mihai a vizitat Kremlinul de doua ori, in anul 2005 si anul 2010.
81. Regele Mihai s-a intors o singura data in Basarabia, in anul 2007, la cimitirul militar de la tiganca. Regele nu s-a reintors niciodata la Chisinau.
82. Desemnarea Principesei Margareta ca Principesa Mostenitoare si Custode al Coroanei a fost o decizie bine cumpanita, de lunga durata si luata cu intreaga raspundere de catre Regele Mihai. Primul pas in acest sens a fost facut de Rege inca din 1986, cand acesta i-a scris o scrisoare Principesei in care ii transmitea ca va propune Natiunii schimbarea ordinii succesorale. Apoi, in 1997, cu ocazia unui dineu oferit oamenilor politici si presei romane, a anuntat decizia de a o numi pe Principesa succesoarea sa. Decizia a fost finalizata juridic in 2007, odata cu adoptarea Normelor Fundamentale ale Familiei Regale.
83. Dintre discursurile Regelui adresate Parlamentului, trei au reprezentat in sine momente istorice: ocuparea scaunului de Senator de Drept (1939), deschiderea Parlamentului rezultat din alegerile din 1946 (act impus de armata sovietica), si discursul din 25 octombrie 2011, receptat de intreaga societate ca un exemplu de comunicare statala.
84. in 2013, Regele si Regina si-au sarbatorit in cadru privat Nunta de Safir, adica 65 de ani de la casatorie.
85. Casatorindu-se cu o persoana de rit catolic, Regele Mihai nu ar fi putut accede la Coroana Britanica, desi ascendentii si descendentii sai s-ar afla si in linia de succesiune britanica.
86. Regele Mihai nu a ajuns niciodata in Australia.
87. Parul Regelui Mihai si-a pastrat culoarea in mod natural, fara sa albeasca vreodata.
88. Ultimul supravietuitor al Clasei Palatine, infiintata de Carol al II-lea pentru (atunci) Marele Voevod Mihai este domnul Lascar Zamfirescu, prieten de peste opt decenii cu Regele.
89. De-a lungul exilului sau, precum si dupa revenirea in tara, Regele a avut alaturi organe consultative cu diferite denumiri si functiuni. Cel mai cunoscut a fost Consiliul National Roman, organism care intre atributiile sale a avut-o si pe aceea de a-l informa pe Rege asupra exilului romanesc si situatiei din tara. in anii 1990, organizatiile InfoRR si Amicii Regelui Mihai au indeplinit aceasta atributie. Ultimul organ consultativ creat de Rege a fost Consiliul Regal, printr-un document semnat la 1 octombrie 2010. Din 2 martie 2016, acesta isi ofera sfaturile si Custodelui Coroanei.
90. in anul jubiliar 2016 ziua de 10 Mai s-a sarbatorit pentru prima oara dupa 1947 ca zi oficiala a statului roman. Trebuie insa mentionat ca ea a fost, inca din anul 2000, si Ziua Ordinului Steaua Romaniei.
91. in anul 2016, Regele a putut vedea Coroana repusa pe Stema Romaniei, prin lege, cu obligatia inlocuirii stemelor actuale pana la 31 decembrie 2018.
92. Regele a conlucrat de-a lungul vietii, constitutional sau institutional, cu 18 prim-ministri ai Romaniei, de la Ion I.C. Bratianu (1927) pana la Mihai Tudose (2017). Dupa revenirea Majestatii Sale in tara, in timpul presedintiei profesorului Emil Constantinescu, in februarie 1997, Regele Mihai si Custodele Coroanei au colaborat institutional cu un numar de unsprezece prim-ministri: Victor Ciorbea 1997-1998, Radu Vasile 1998-1999, Mugur Isarescu 1999-2000, Adrian Nastase 2000-2004, Calin Popescu-Tariceanu 2004-2008, Emil Boc 2008-2012, Mihai-Razvan Ungureanu 2012, Victor Ponta 2012-2015, Dacian Ciolos 2015-2016, Sorin Grindeanu 2016 si Mihai Tudose, actualmente. Acestia se adauga unui numar de sapte prim-ministri, pe care Regele Mihai I i-a avut in Regatul Romaniei: Ion I.C. Bratianu 1927, Vintila I.C. Bratianu 1927-1928, Iuliu Maniu 1928-1930, Ion Antonescu 1940-1944, Constantin Sanatescu 1944, Nicolae Radescu 1944-1945 si Petru Groza 1945-1947.
93. La 30 decembrie 2007, odata cu semnarea Normelor Fundamentale ale Familiei Regale a Romaniei, Regele Mihai a desemnat pe fiica lui cea mare, Principesa Mostenitoare Margareta, drept Custode al Coroanei. Regele a considerat ca, atata vreme cat Romania se conduce dupa o Constitutie republicana, Coroana romana se afla inca in exil.
94. Din momentul proclamarii sale ca Rege al Romaniei pana la moarte, Regele Mihai a fost contemporan cu 16 presedinti ai Statelor Unite ale Americii, cu 8 Suverani Pontifi, cu 4 regi ai Marii Britanii si cu 21 de editii ale Jocurilor Olimpice.
95. Regele a trait 96 din cei 151 de ani ai Dinastiei Nationale.
96. Regele Mihai a fost cel mai longeviv suveran din intreaga istorie a tarii noastre.

Brasov:Rezervatii naturale si Arii protejate

Muntele Tampa
Tampa se inalta la circa 400 m deasupra orasului Brasov. Rezervatie naturala ce se intinde pe o suprafata de 150 ha, Tampa este si singura rezervatie peisagistica din judetul Brasov. Aici au fost descrise pentru prima data doua endemisme (specii care traiesc numai intr-un anumit teritoriu) romanesti: crucea voinicului (Hepatica transsilvanica) si obsiga barsana (Bromus marcensis). Pe versantul nordic se intinde o padure deosebita, formata din mai multe specii de valoare ornamentala si stiintifica, cum ar fi fagul, carpenul, stejarul, teiul, ulmul de munte, frasinul, laricele, pinul etc. Versantul sudic, care este puternic insorit si mai uscat, adaposteste ochiuri de stepa in care incercarile de plantare cu arbori au dat gres in mare parte. De asemenea, Tampa adaposteste multe specii de pasari, mamifere si insecte (aici s-au descoperit aproape 35% din totalul speciilor de fluturi din tara noastra).

Gradina Dendrologica din Brasov
Apartinand Facultatii de Silvicultura si Exploatari Forestiere Brasov, este declarata zona protejata pe o suprafata de 1 ha. Pe langa toate aceste rezervatii, mai sunt propuse ca arii protejate Pestera Comana si Stejarul Secular din Fagaras (in curtea liceului Radu Negru Fagaras).

Rupea

Rezervatia Stanca de Bazalt de la Rupea
Se afla la marginea estica a Podisului Hartibaciului, la cca. 66 km de Brasov, in partea central nordica a judetului.
Cai de acces: pe DN 13 Brasov- Sighisoara, pana la km 66, in centrul orasului Rupea, de aici se poate urca pe un drum de acces dupa cca 500 m atingandu-se altitudinea de 579 m;
Suprafata ivirii de bazalt este de aproape 5 ha dar impreuna cu sedimentele ce acopera bazaltele, zona tampon se ajunge la un areal de 9 ha.
Stanca Bazaltica de la Rupea - Punctul cel mai vestic de aparitie a bazaltelor din Muntii Persani se gaseste izolat in plina zona de aparitie a formatiunilor tertiare ale Bazinului Transilvaniei.
Rezervatia se afla situata pe un relief colinar rezidual (stanca de bazalt) a carui suprafata se suprapune in rest pe formatiunile sedimentare marginale ale Podisului Hartibaciului. Bazaltele sunt compacte si nu au produse piroclastice.

Rasnov

Cheile Rasnoavei
Din varful Postavarului (1799 m) catre vest-sud-vest coboara o creasta din stanca alba, calcaroasa, a carei imagine este familiara localnicilor. Creasta sfarseste abrupt in Cheile Rasnoavei (Rasnovului) si apare pe harta turistica sub numele de Muchia Cheii. In impresionantul perete din Cheile Rasnoavei - malul drept - s-au stabilit mai multe trasee alpine, dintre care cele mai cunoscute sunt Santinela Cheilor si Surplombele de Aur. Alaturi de aceste trasee, in Cheile Rasnovei au aparut si alte trasee care pot fi cu usurinta reperate, fiind marcate foarte vizibil cu vopsea, aplicata pe stanca.
Cheile Râşnoavei este zona ideala pentru a practica apinismul, calaria, bungee jumping-ul sau pentru plimbari si picnic-uri in mijlocul naturii.
Din chei pana la cabana Poiana Secuilor, pana la cabana Trei Brazi, pana in Poiana Brasov sunt 3 trasee: unul prin Rapa Dracului, care este foarte frumos si mai scurt, al doilea prin Valea Lunga, si al treilea prin Groapa de Aur.
Pe stanci sunt trasee amenajate pentru alpinisti, se poate sari cu coarda elastica, se poate da cu tiroliana sau se poate escalada - chiar daca nu ai experinta.

Sacele

Asezarea fortificata de la Bunloc
Epoca Bronzului este un mileniu de glorie al Europei (2100-1100 i.e.n.), urmare a miscarii indo-europenilor si este incununare a trecerii definitive de la matriarhat la patriarhat. In acest mileniu a aparut Arta Razboiului, s-a conturat Mitul Eroului si Cultul Stramosilor, s-au structurat legaturi socio-economice care aveau sa dainuie mai mult sau mai putin schimbate pina in modernitate.
Cele doua focare europene ale epocii bronzului au fost: Mediterana (cu Creta, Peloponez, vestul Anatoliei) si Transilvania. In aceasta era stabila, dominata de efervescenta culturala sustinuta de comertul dezvoltat intre centrele de putere dar si de violenta elaborata - pe baza codului onoarei si memoriei patriliniare, autoritatea administrativa-militara-sacerdotala era focalizata si radia din asezarile fortificate de resedinta.
Analiza comparata a celor doua focare de civilizatie pe linia conceptiei defensive, a relevat si in acest caz primatul esteticii in Mediterana si al eficientei in Transilvania. Daca fortificatia monumentala din Mycene era dificil de cucerit, cea din Bunloc era dificil de asediat; daca la Mycene te avantajeaza ca aparator, zidurile iscusit ridicate, in Bunloc te avantajeaza terenul. Daca la Mycene zidurile sunt ciclopice, la Bunloc suprafata este - cu perimetrul vital ce inchide o suprafata de 80ha si perimetrul strategic cu o valoare dubla.
Tactic, Bunlocul are un avantaj: dupa strapungerea perimetrului vital, lupta se poate continua prin hartuire in masivul Piatra Mare si se poate reveni cu o contraofensiva de succes. In cazul fortificatiilor clasice de acropola, lupta se incheie pentru aparatori cand cei care ataca au intrat in cetate. Acest tip de fortificatie si conceptie mai sunt intalnite intr-un singur loc din Iudeea antica, la Gamala. In acest loc din Iudeea, Vespasian a fost cel mai aproape de moarte dar ingeniozitatea si masina de razboi romana au invins.
Amploarea lucrarilor de fortificatie si conceptia tactica din Bunloc, sugereaza o aparare sustinuta de minimum 3000 de combatanti- fapt ce se rasfrange asupra numarului populatiei generale din zona si justifica incadrarea Bunlocului in categoria Asezarilor Fortificate de Resedinta. Daca Bunlocul a fost cucerit, aceasta s-a intamplat fie sub presiunea a minim 10.000 de combatanti, fie sub asediul cu mijloace si tactici mult avansate.
Iata cum prin descoperirea din Martie 2005 a Bunlocului ca Zona de Interes Arheologic ne aflam astazi in situatia de a pune in valoare dupa modele verificate si functionale in Vest, una dintre cele mai puternice si complexe fortificatii ridicate acum 3.500 ani in Europa Epocii Eroice- descrisa de Homer.

Poiana Angelescu - Se afla un restaurant amenajat in stil traditional, este locul unde au loc sarbatori locale, constituind de asemenea un loc de recreere adecvat;
- Bunloc – parapanta
- Cascada Tamina

Cascada si canionul “7 scari” – 120 m diferenta de nivel, a doua ca lungime din Europa, dar ca pitoresc prima, formata din 7 cascade succesive – Muntii Piatra Mare.

Cascada Tamina 30 m diferenta de nivel, situata in M. Piatra Mare.

Pestera de gheata accesibila turistilor aprox. 30 m se afla in masivul Piatra Mare.

Cascada “Dracului” situata pe Valea Dracului in masivul Piatra mare.

Masivul Piatra Mare
Face parte din Munţii Bîrsei, localizaţi în sudul depresiuni. Braşov, în cadrul Carpaţilor de Curbură (Harta Muntii Piatra Craiului este Cuprins in Harta DIMAP Cinci munti din Curbura Carpatilor.
Înălţimile cele mai mari sînt în partea sudică: vîrful Piatra Mare (1.843 m) şi platoul care se prelungeşte spre sud-est spre Coada Pietrei Mari. Platoul Pietrei Mari se continuă spre nord printr-o culme centrală despărţită, prin mai multe înşeuări, în culmi secundare: Piatra Mică (1610 m), Gîtul Chivei (Chibei,1639 m), Bechia, Bonlocul.
Cheile Văii Şapte Scări şi ale Văii Pietrei Mici, în lungul cărora sînt întalnite cascadele "Şapte Scări" şi Tamina, constituie unele dintre principalele atracţii turistice ale masivului. Sub culmea Gîtul Chivei, în baza unui abrupt de cîteva zeci de metri, este Peştera de Gheaţa, dezvoltată pe fisură verticală în masa calcarelor. În lungul traseului care coboară de la peşteră se trece pe lîngă un abrupt spectaculos cuprinzînd numeroase microforme carstice. Pornind de la Dîmbu Morii în drum spre cabana Piatra Mare poate fi admirat abruptul sălbatic al Prăpastiei Ursului.
Principalele căi de circulaţie sînt situate în lungul văii Timişului: drumul naţional şi calea ferată Bucureşti - Braşov, sectorul Predeal - Braşov, Latura nordica a masivului este mărginită de drumul naţional 1A care se desface din drumul naţional numărul 1, străbate oraşul Săcele şi se îndreaptă spre Vălenii de Munte, prin pasul Bratocea. In vest se află drumul forestier din lungul Văii Gîrcinului, care prezintă o ramificaţie pe Valea Ramura Mică.
Singura cabana de altitudine in Masivul Piatra Mare este Cabana Piatra Mare recent (re)construita de catre Societatea Carpatina Ardeleana (EKE) Sacele (alt. 1630 m) si este situată pe un mic platou ondulat, la nord-est de vîrful Piatra Mare, în poiana Şura de Piatră. Capacitatea de cazare este de aproximativ 20 de locuri.

Zarnesti

Masivul Piatra Craiului
Masivul Piatra Craiului, adeseori Munţii Piatra Craiului, doar Piatra Craiului sau chiar Crai, este un lanţ muntos calcaros aflat la sud-vestul Carpaţilor Orientali, dar care aparţine lanţului Carpaţilor Meridionali, găsindu-se în nord-estul acestora.
Din punct de vedere petrografic, Masivul Piatra Craiului este foarte deosebit geologic şi morfologic de masivele şi grupele muntoase înconjurătoare, Munţii Leaota, Munţii Bucegi, Munţii Făgăraş şi Munţii Iezer-Păpuşa. În timp ce aceste grupe montane sunt formate aproape exclusiv din roci cristaline, Crai-ul, cum este adesea alintat, este o "lamă" tăioasă şi abruptă de roci metamorfice, în special roci calcaroase, lungă de aproximativ 24 - 26 km, orientată de la sud-vest spre nord-est, şi lată de aproximativ 6 - 8 km, pe direcţiile perpendiculare corespunzătoare.
Altitudinea maximă a Pietrei Craiului este atinsă în vârful Vârful La Om, cunoscut şi ca Piscul Baciului, având 2244 m. Masivul are numeroase piscuri peste 2000 de metri altitudine. Masivul Piatra Craiului se remarcă prin impunătoarea creastă calcaroasă cu o lungime de aproximativ 25 Km, specii unice în lume de floră şi faună, unele dintre ele, aşa cum ar fi Garofiţa Pietrei Craiului fiind faimoasă. O parte a lanţului este inclusă în Parcul Naţional Piatra Craiului. Masivul oferă drumeţilor trasee în lungul şi de-a curmezişul abrupturilor sau pe cunoscuta creastă principală.

Arii protejate

Arii protejate:

Muntii Piatra Craiului – Parcul National Piatra Craiului

Masivul Piatra Craiului se gaseste la marginea de vest a depresiunii Barsei, fiind format dintr-o impresionanta coama muntoasa de calcar cenusiu, lunga de 22 de km. Piatra Craiului Mica este ocrotita pe portiunile stancoase de deasupra padurii, in aceste zone culegerea oricarei plante este interzisa.
Parcul National Piatra Craiului a luat fiinta in anul 1938, are o suprafata de 14.800 ha. Avem:
-Rezervatia Peretele Vestic
-Rezervatia Piatra Mica
-Rezervatia Prapastia Zarnestilor
-Rezervatia Hornurile Grindului - Muchia Lunga

Se cunosc in acest parc 1000 de specii si 123 subspecii de plante superioare (32% din totalul tarii) din care 53 specii endemice (41% total tara) garofita Pietrei Craiului remarcandu-se prin gingasie si frumusetea ei. La fel de bogata si diversificata este si fauna, in cadrul careia amintim Viperaberus, Cocosul de Munte, Capra Neagra. Aici se deruleaza Proiectul Carnivorelor Mari din Carpati ce are ca obiectiv mentinerea viabila a populatiei de lupi, ursi si rasi, cat si a habitaturilor pe cuprinsul Carpatilor Romanesti.
In Masivul Piatra Craiului se gasesc si numeroase monumente:
-Monumentul Natural Coltii Chiliilor
-Monumentul Natural Acul Crapaturii
-Monumentul Natural Padina Inchisa - Orga Mare
-Monumentul Natural Turnurile Dianei
-Monumentul Natural Zaplazul
-Monumentul Natural Cerdacul Stanciului
-Monumentul Natural Cerdacul de sub Varful Grindu
-Monumentul Natural Vladusca
-Monumentul Natural Pestera Mare
-Monumentul Natural Zidul lui Dumnezeu
Acces: Soseaua DN 73A Predeal - Zarnesti si din DN73 Bran- Campulung. 

Comana

Pestera Comana(sau Pestera din Poiana Manastirii) este arie naturala protejata de tip speologic. 

Speologia – stiinta care se ocupa cu studiul complex al pesterilor, geologic, geomorfologic, hidrogeologic, microclimatologic. Se cerceteaza de asemenea unele activitati umane din pesteri si posibilitatile utilizarii lor turistice sau terapeutice. 

Pestera Comana, este situata in partea centrala a Muntilor Persani, amonte de satul Comana de Sus, jud. Brasov.

Cai acces: D.N. 13, Brasov – Sighisoara, pe D.J. 104 pana în comuna Comana de Jos, de aici pe D.C. 19 pana in satul Comana de Sus, iar de acolo pe drumul forestier ce insoteste paraul Comana. 

Pestera Comana constituie drumul subteran al paraului ce isi aduna apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Pestera.

Pestera cuprinde un sistem de galerii dispus pe trei nivele, avand o dezvotare pe cca. 2500 m si o denivelare de 70 m (-40):

- Galeria Activa, dimensiuni reduse, tavane innecate, cascade, urcand prin Hornul Mare se ajunge la Galeria Zanelor, bogat concretionat si in Galeria Emilia, unde se gasesc primele macrocristale de calcit (5 – 7 cm lungime);

- Primul nivel fosil, duce la Sala Bradului, remarcabila prin prezenta unei stalagmite albe, imaculate inalta de 4,5 m, a scurgerilor parietale masive si a bazinelor cu cristale sub forma de braduti. Acest nivel se termina in Sala Catedralei, in a carei parte superioara s-au format coloane, stalagmite si gururi. Aici apar si primele helectite;

- Al doilea nivel fosil, la care putem ajunge prin Sala Stafiei, sau prin Sala Uriasilor, il constituie Galeria cu Excentrite (Galeria Comorilor), galerie cu latimi de pana la 14 m si inaltimi de 8 – 10 m, constituie partea cea mai bogat concretionara a pesterii. Aici se gasesc speleoteme, numeroase Stilolite, cu lungimi pana la 1,5 m, translucide si Crstalictite (helictite, excentrite), cu diametrul cuprins intre 0,5 – 10 mm, sub forma de manunchiuri, compuse din cristale albe, foarte contorsionate, sau sub forma unor baghete lungi de pana la 13 – 15 cm, care cresc intr-un plan oblic deasupra orizontalei de 450. Tot aici apar Cristale de Aragonit, sub forma unor ace de 3 – 5 cm lungime, Plansee Suspendate, Scurgeri Parietale masive, coloane, stalactite si stalagmite, draperii, Bazine cu Coloane de Calcit, etc.

Sub raport biospeologic, Pestera Comana se remarca prin prezenta amfipodului acvatic hipogen – Niphargus andropus si a liliacului troglofil sin specia Myotis myotis.

Conform Ordinului 850/2003, rezervatia Pestera Comana a fost data in custodie, clubului de speologie SILEX BRASOV (www.silex.go.ro). Din activitatea membrilor clubului, privind Pestera Comana, enumaram:

· Prima data se intra in pestera in anul 1981, o data cu secarea naturala a lacului de la intrare;

· Intre anii 1981-1982, au loc actiuni de explorare, culminate la sfarsitul anului 1982 cu ridicarea primei harti de pestera;

· Castigarea premiului “EXPLORATORII “ de catre membrii clubului C.S. Silex, la editia din 1982 a manifestarii nationale SPEOSPOR, pentru cea mai mare descoperire speologica a anului;

· Explorarea continua pana in anul 1994, in acest timp fiind descoperite salile Comorilor si Uriasilor;

· In anul 2004 reincep lucrarile de explorare in continuare a Salii Catedralei si ridicarea topografica a hartii galeriilor explorate.

La aceasta pestera se ajunge greu, este inchisa, iar parcurgea ei este foarte dificila si plina de “capcane”, prezinta multe pasaje foarte inguste a caror trecere o poate face doar cei cu un fizic “mai subtire”, bine antrenati, cu echipament corespunzator si obligatoriu insotiti de cel putin unul din custozii pesterii – membru al Clubului speologic – Silex Brasov.

  

Dopca

Pădurea Valea Bogăţii

Este o rezervatie geologica in Muntii Persani (intre Hoghiz si Maierus pe 17 km).

Formata in special din fagete adaposteste o fauna bogata, fiind insa si teren de vanatoare cu regim de rezervatie cu un fond cinegetic impresionant, cabane de vanatoare si izvoare naturale.

Este domeniu public al comunei Hoghiz in proportie de 60% si rest doemniu privat.

Padurea este strabatuta de o vale denumita "Valea Bogatii" si de soseaua nationala DN13 pe o lungime de 25 km.

Rezervatia Cotul Turzun

Este situata în bucla de 9 km pe care o face Oltul dupa iesirea din defileul Racos, ca sa ocoleasca pintenul de bazalt al Dealurilor Turzun si Harham (cele mai apropiate localitati sunt Mateias, Dopca, Bogata Olteana si Hoghiz). Padurea Turzunului de pe malul drept al Oltului este formata din stejari seculari, fagi si molizi, în care cuibareste o ornitofauna variata. In partea de vest a buclei sunt bolti, hatisuri de salcii si rachite, stufarisuri, alimentate primavara de inundatiile Oltului. Printre speciile de interes stiintific si vanatoresc care traiesc aici se numara: rata salbatica (Anas plathyrhynchos), rata mica (A. crecca), rata caraitoare (A. querquedula), rata fluieratoare (A. penelope). In pasaj trec rata cu frigare (A. acuta), gîrlita (Anser alblfrons), garfita mica (A. erythropus), sitarul (Scolopax rusticola), becatinele (Gallinago gallinago) etc. Scorburile salciilor si stejarilor de pe malul Oltului adapostesc vara porumbei salbatici, turturele s.a. In paduri pot fi întalnite animalele tipice acestui etaj de vegetatie (huhurezul, cucuveaua, ciuful de padure, ciocanitorile, ulii, cerbi, caprioare, mistreti etc. Intreg teritoriul rezervatiei are destinatie speciala, nu se vaneaza individual, nu se defriseaza paduri pe ambele maluri ale Oltului si este interzis accesul.

Cheile Dopca

Se afla in extravilanul satului Dopca, avand o lungime de 10 km. Reprezinta o rezervatie geologica, geomorfologica, peisagistica si forestiera.

Paduri imense sunt strabatute de Valea Runcului, Valea Iadului, care se reunesc in Valea Mare, vale pe care exista Lacul de acumulare de apa potabila.

Acest lac asigura apa potabila pentru orasul Rupea, comuna Homorod, satele Dopca si Bogata.

Dumbravita

Arie de protectie speciala avifaunistica

Complexul Piscicol Dumbravita

Este cel mai important loc de concentrare a pasarilor de apa din judetul Brasov si unul din cele mai reprezentative din Transilvania, mai ales în migratie.

Cuprinde doua sectoare distincte: un lac de acumulare si un sistem de elestee piscicole si totalizeaza 414 ha.

Aici s-au identificat peste 150 specii de pasari. Dintre ele, câteva sunt incluse în directivele si conventiile internationale privind protectia faunei: buhaiul de balta, stârcul pitic, stârcul rosu, rata rosie, crestetul cenusiu, cârstelul de câmp etc.

Zona a fost numita "Delta Brasovului" sau "Delta dintre munti".

Sunt permise urmatoarele activitati in aria protejata: pescuitul sportiv de pe malurile nordic si sudic ale lacului de acumulare, observarea si studiul pasarilor, activitatile traditionale ale comunitatii (cositul, pasunatul cu bovine si cabaline etc.).

Sunt interzise: vanatoarea, pescuitul din barca, agrementul cu ambarcatiuni si sporturile nautice, pescuitul de pe malul vestic al lacului de acumulare, dinspre comuna Dumbravita, arderea vegetatiei (stuf, papura etc.), depozitarea resturilor si gunoiului menajer, camparea in perimetrul rezervatiei.

Adresa: Complexul Piscicol Dumbravita se afla în Depresiunea Bârsei, jud. Brasov, la 25 km N de Municipiul Brasov pe DN Brasov – Sibiu, spre comuna Dumbravita.

- Agro şi ecoturism, pescuit sportiv, vânătoare

Vad

Poiana cu narcise – Dumbrava Vadului

Satul Vad, comuna Sercaia.

Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului (394,9 ha) se gaseste in apropierea satului Vad, comuna Sercaia, intr-o padure de stejari cu arbori rariti, printre care se asterne un covor de iarba, caruia miile de flori de narcise rare ii alcatuiesc o perdea alb-stravezie, inmiresmand natura cu mirosul lor. Dumbrava este formata din exemplare rare de stejar, intre care, in lungul paraielorsi rovinelor, cresc Zalogul, plopul tremurator, Crusinul, s.a. Specia dominanta este narcisa. Perioada de inflorire a narciselor este luna mai (in preajma sarbatorii Sfintilor Constantin si Elena).

Acces: DN 73A si drum nemodernizat 5 km de la drumul national Brasov - Sibiu.

Persoana de contact: Cristinel Paltin - Primarul comunei Sercaia.

Harman

Rezervatia Dealul Lempes

Rezervaţia Ruşcuţa de primăvară - Dealul Lempeş:

Complexul Dealul Lempes se incadreaza in categoria rezervatiilor botanice. Acest complex constituie o componenta tipica a mediului natural original din Depresiunea Brasovului si are o valoare stiintifica de necontestat.

Rezervatia se gaseste pe teritoriul administrativ al comunelor Harman si Sanpetru, fiind amplasata pe Dealul Lempes, cunoscut si sub numele de Dealul Cetatii. Suprafata rezervatiei este de 274,5 ha. A fost inscrisa in lista zonelor naturale protejate, de interes national, sub numele Dealul Cetatii - Lempes.
Conditiile climatice sunt cele specifice depresiunilor, cu ierni geroase (media lunii ianuarie sub - 5 gr. C) si veri calduroase (peste 23 gr. C), atenuate oarecum de altitudinea mai ridicata a dealului.
Solurile predominante sunt cele brune-podzolite, mai groase in partea inferioara a versantului sudic si sud-estic.
Vegetatia reprezinta, prin asociatiile xerofile formate in postglaciar, acea componenta a mediului pentru care aceasta arie a fost declarata rezervatie naturala botanica.

Arboretul este bine dezvoltat pe toti versantii si este format din paducel, salba moale, salba raioasa, sanger, corn, lemn cainesc, alun etc.
Fauna este diversa, cuprinde si exemplare ocrotite de sorecar comun, acvila pitica si cerb.

  

Prejmer

Pădurea Prejmer

           

Este rezervaţie floristică şi forestieră situată la 20 km Nord-Est de oraşul Braşov, în raza comunelor Hărman şi Prejmer, pe DN 11. Se află la altitudinea de 500 metri şi se întinde pe o suprafaţă de 300 ha.

Pădurea de stejar, carpen, frasin, de la Prejmer împreună cu mlaştinile din jur, bogate in izvoare, constituie o interesantă rezervaţie naturală cu numeroase specii rare ca: laleaua pestriţă, coacăzul negru, bulbocii de munte, curechiul de munte, clopoţei şi garoafa de munte. Dintre păsările ocrotite amintim: vânturelul, şorecarul, corbul, striga şi huhurezul. Fauna este reprezentată de şopârle, vipere şi şerpi.

Purcareni

Aria naturala protejata ”Punct fosilifer Purcareni”

Rezervatia de la Purcareni se gaseste in S-E localitatii cu acelasi nume, in locul numit „Uluci”, unde se afla un bloc masiv de calcar, de aproximativ 200m. Aceasta contine o bogata fauna de corali si crustacee. Importanta acestui punct fosilifer consta in faptul ca reprezinta unul din rarele locuri din Carpati unde se observa atat de bine o formatiune de corali.

Mlastinile de la Harman, Prejmer si Stupini (Rezervatii naturale)

Suprafata totala 200 ha, a fost declarata rezervatie in 1962.

In depresiunea Barsei, la nord de Marele Cot al Oltului, in jurul localitatilor Harman, Prejmer si Stupini s-au format numeroase mlastini eutrofe, care adapostesc o flora (laleaua pestrita, bibilica) si o fauna rara cu numeroase relicte glaciare.

Prin pozitia ei in aria joasa a Tarii Barsei, Mlastina Harman este situata intr-un sector depresionar, traversat de cateva paraie (Husbav, Valea Morilor, Paraul de sub Coasta etc) si alimentata de numeroase izvoare reci (vara + 8,0 gr. C), ale caror ape au creat conditiile supravietuirii unor relicte glaciare.

 Acces: DN 11 si Dj 103 - 18 km de la Brasov.

Microcanionul in bazalt de la Hoghiz; Comuna Hoghiz

Locul fosilifer Ormenis; Comuna Ormenis

Locul fosilifer Carhaga; Comuna Racos

Aceste rezervatii paleontologice, se gasesc in muntii Persani, la Carhaga si Garbova, la Ormenis, Purcareni, Vama Strunga (Bucegi). Rezervatia Carhaga se gaseste intre comunele Augustin si Racosul de Sus, fiind o mica valcea ale carei ape se varsa in Olt, la confluenta paraurilor Choives si Carhaga, unde se gasesc marne cenusii-albastrui foarte bogate in fosile animale. Acest fel de fosile s-a mai gasit numai in Crimeea.

Racos

Coloanele de bazalt de la Racos, Comuna Racos.

Rezervatie geologica si geomorfologica,se gasesc in apropierea garii Racosul de jos, intr-o zona unde au fost exploatate bazalte, ramanand ca o marturie a faimoaselor coloane. In profil se distinge evident o forma columnara de o rara frumusete, inalta de 10-15 m.

Coloanele de bazalt de la Racos, Comuna Racos

Bazaltele de la Racos (1,1 ha) reprezinta unul din principalele obiective turistice din zona. Rezervatie geologica si geomorfologica,se gaseste in apropierea garii Racosul de jos, intr-o zona unde au fost exploatate bazalte, ramanand ca o marturie a faimoaselor coloane. In profil se distinge evident o forma columnara de o rara frumusete, inalta de 10-15 m.  

Vulcanul este un “mot” care se vede de jos din sat si care, la fata locului arata ca un “canion” - o mare excavatie dinamitata in conul vulcanic. Roca era folosita pe vremuri ca material de constructie.

Mandra

Rezervaţia naturală zona umedă "Turbăria Mândra"– in aceasta zona traiesc animale salbatice si se pot organiza “vanatori de fotografii”.

Sona

Piramidele de la Sona

Movilele sunt botezate de catre localnici ,guruieti", si sunt ridicaturi ciudate de pamant, inalte de cca. 20-30 de metri.

Piramidele de la Sona, dupa cum mai sunt numite movilele uriase de la marginea satului, au starnit multe dispute asupra originii lor, dar si datorita unor fenomene ciudate care au loc in zona. Satenii spun ca apa asezata la o anumita inaltime capata proprietati curative, iar carnea nu intra in putrefactie. Cele opt movile de pamant se inalta pe un deal de la marginea satului si sunt amplasate pe doua linii paralele. Unii mai spun ca guruietii aveau forme piramidale, dar vremea i-a erodat.

In jurul piramidelor s-au tesut mai multe legende. Batranii povestesc ca, pe vremuri, un urias ar fi trecut Oltul si si-a scuturat incaltarile de noroi exact pe locul unde se inalta guruietii. Intr-o alta poveste, piramidele au fost ridicate de turci, care atunci cand plecau spre apus, isi lasau din turbane pamantul adus de acasa. Surprize au avut si cercetatorii, care au comparat guruietii de la Sona cu tumulii in care erau ingropate capeteniile celte sau scite, mai ales ca aceste popoare au traversat si teritoriul Romaniei. In plus, arheologii au gasit in jurul piramidelor ceramica din epoca tarzie a bronzului si din perioada Hallstat. O ipoteza interesanta a fost lansata de un cercetator basarabean, care crede ca guruietii sunt niste vestigii dacice. Andrei Vartic sustine ca alte patru piramide asemanatoare exista si la marginea altor sate din Brasov, la Halmeag si Bunesti, iar daca se uneste pe harta locul unde exista guruietii cu varful Omu, se obtine un triunghi dreptunghic, cu unghiuri de 60 si 30 de grade. Un alt triunghi, mai mare, are in varfuri cetatea dacica de la Racos, varful Omu si cetatea dacica Sarmizegetusa.

Aria naturala protejata ”Punct fosilifer Purcareni”

Rezervatia de la Purcareni se gaseste in S-E localitatii cu acelasi nume, in locul numit „Uluci”, unde se afla un bloc masiv de calcar, de aproximativ 200m. Aceasta contine o bogata fauna de corali si crustacee. Importanta acestui punct fosilifer consta in faptul ca reprezinta unul din rarele locuri din Carpati unde se observa atat de bine o formatiune de corali.

Rezervatia de la Purcareni se gaseste in S-E localitatii cu acelasi nume, in locul numit „Uluci”, unde se afla un bloc masiv de calcar, de aproximativ 200m. Aceasta contine o bogata fauna de corali si crustacee. Importanta acestui punct fosilifer consta in faptul ca reprezinta unul din rarele locuri din Carpati unde se observa atat de bine o formatiune de corali. 

Din centrul localitatii Purcareni se merge spre padure, se urmareste cursul unui tributar al raului Zizin pana pe un platou mai înalt (650-700 m) ce reprezinta glacisul de la poalele Muntelui Teliu din Clabucetele Întorsurii. Aici apare klipa calcaroasa ce reprezinta punctul fosilifer de la Purcareni.

Stanca calcaroasa de la Purcareni este unul din punctele fosilifere de prestigiu stiintific din judetul Brasov si chiar din tara ce a fost intens erodat. 

Conform clasificarii UICN/ CMN, aceasta face parte din categoria rezervatiilor paleontologice, respectiv zona protejata din jurul unui punct fosilifer.

Rezervatia paleontologica se afla în comuna Tarlungeni, la est de localitatea Purcareni.

Proprietate de stat, stanca de calcar (klipa) razbate pe pasunea comunala în administrarea Primariei Tarlungeni.

Cariera de la Purcareni a fost deschisa în secolul XIX pentru exploatarea micului masiv ce formeaza klipa calcaroasa. Exploatarea a fost sistata în perioada 1950-1960 iar calcarele extrem de fosilifere au justificat declararea ei ca rezervatie naturala, pentru protejarea calcarelor de Stramberg.

Calcarele din Purcareni sunt considerate ca deosebit de reprezentative: un caz rar de recif coraligen. Rezervatia prezinta un dublu interes stiintific:

Paleontologic – pentru fauna fosilizata

Geologic – pentru modul în care a evoluat tectonica locala.

Brașovul intră de azi, în doliu național, în memoria Regelui Mihai I

Prefectura Braşov a anunţat, printr-un comunicat de presă, că zilele de 14, 15 şi 16 decembrie sunt declarate zile de doliu naţional pe teritoriul României în memoria Majestăţii Sale Regele Mihai al României, şef al statului român între anii 1927-1930 şi 1940-1947.
În aceste zile, toate instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale vor arbora drapelul României în bernă. De asemenea, drapelul României în bernă va fi arborat la sediile partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, instituțiilor de învățământ și de cultură, misiunilor diplomatice ale României, la punctele pentru trecerea frontierei, în aeroporturi, porturi, gări și autogări, precum și ca pavilion pe navele de orice fel și pe ambarcațiunile ce navighează sub pavilion românesc. Aceeași obligație revine, potrivit legii, și persoanelor fizice dacă arborează drapelul României la domiciliu sau la reședință.
Totodată, posturile de radio şi televiziune, instituţiile de cultură îşi vor adapta programul în mod corespunzător.
Decizia privind declararea celor trei zile de doliu național pe teritoriul României a fost luată în temeiul dispozițiilor Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României de către autoritățile și instituțiile publice.
Slujba de înmormântare a Majestății Sale Regele Mihai va avea loc sâmbătă, 16 decembrie 2017, în Noua Catedrală de la Curtea de Argeș.
Carte de Condoleanţe în memoria Regelui Mihai I
La Consiliul Județean Brașov a fost deschisă o Carte de Condoleanțe în memoria Majestății Sale Regelui Mihai I al României, pentru ca toţi braşovenii care doresc să transmită gândurile lor sau un mesaj de condoleanțe pentru Casa Regală a României, să aibă şansa să le scrie.
Aceasta este deschisă zilnic, între orele 8.00 – 18.00 și va rămâne deschisă timp de 40 de zile.
Expoziţie de fotografie istorică dedicată Regelui Mihai I
Muzeului Judeţean de Istorie Braşov, a deschis miercuri, o expoziţie de fotografie istorică dedicată Regelui Mihai I, intitulată „Regele Mihai (1921 – 2017)”.
Expoziția poate fi vizitată, la etajul Casei Sfatului, până sâmbătă, 16 decembrie, când are loc îngroparea Majestății Sale Defuncte. Circa 60 de fotografii alb-negru şi color, din colecţii personale, sunt cuprinse în expoziția-omagiu, vernisată în ziua în care „Regele Mihai s-a întors acasă”. Intrarea este liberă.
Piața Sfatului s-ar putea numi ,,Piața Regele Mihai I”
La galeriile brașovene KronArt a avut loc o impresionantă evocare a personalității Regelui Mihai I al României. Concomitent, a fost prezentată și o expoziție de fotografii, legate de vizita Majestății Sale la Brașov, din urmă cu două decenii.
Ci această ocazie, scriitorul brașovean Mircea Brenciu a făcut și o propunere, îmbățișată de cei prezenți la manifestare : Piața Sfatului să devină ,,Piața Regele Mihai I”. Propunerea a fost transmisă și vicepreședintelui Consiliului Județean, Adrian Gabor, care a fost prezent la manifestarea de suflet de la galeria KronArt și va fi înaintată Primăriei Brașov și Consiliului Local, pentru oficializare.
În aceste zile, evenimentele dedicate sărbătorilor de iarnă, care ar fi trebuit să aibă loc în Piața Sfatului au fost anulate.
De asemenea, serbările de iarnă programate pentru sfârşitul acestei săptămâni în şcoli, grădiniţe şi licee ar putea fi anulate pentru respectarea zilelor de doliu naţional.

Colinele Transilvaniei, destinație pentru ecoturism de iarnă

WWF-România, în parteneriat cu Asociația Mioritics, lansează prima aplicație mobilă destinată explorării bogățiilor naturale și culturale din destinația de ecoturism Colinele Transilvaniei. Aceasta conectează călătorii zonei sugerându-le trasee, locuri, oameni și îndeletniciri, experiența turistică fiind astfel mult mai intensă și plăcută.

Situate la confluența județelor Brașov, Mureș și Sibiu, Colinele Transilvaniei reprezintă „ultimul peisaj cu adevărat medieval din Europa”[1]. “Biodiversitatea şi stilul de viață tradițional al oamenilor sunt rezultatul a secole de dezvoltare în armonie cu natura fapt ce ne-a impresionat chiar dinainte să inventariem toate speciile și să lucrăm la realizarea unui plan de gestiune al ariei naturale protejate Podișul Hârtibaciului, parte a destinației, astfel încât aceste plante și animale, aceste peisaje unice să fie protejate. De aceea vrem ca din ce în ce mai mulți oameni să își aloce timp pentru a descoperi aceste locuri și am lucrat la această aplicație pentru promovarea slow tourism-ului”, declară Orieta Hulea, director general, WWF-România. Simbioza dintre mozaicul peisajului agricol, pajiștile cu sau fără stejari seculari, bogăția de plante medicinale și animale care toate trăiesc împreună, transformă această zonă într-o adevărată comoară frumos păstrată de diversitatea etnică a oamenilor locului.

Ce poți face în Colinele Transilvaniei în decembrie

Dincolo de cunoscutele brunch-uri sau plimbările pe două roti pe care le poți experimenta în restul anului, luna decembrie în Colinele Transilvaniei înseamnă tihnă și odihnă spirituală. Liniștea peisajelor albe, scârțâitul zăpezii sub talpa saniei trase de cai pe ulițele satului, statul la gura sobei și împletitul șosetelor de către femeile din Viscri, bucatele tradiționale mereu pe masa gazdelor, toate sunt o mica parte din ceea ce poate oferi destinația de ecoturism din inima țării.

Iarna este anotimpul curăţirii casei, dar şi a sufletului, sărbătorită de toate etniile ce locuiesc în Colinele Transilvaniei. Crăciunul şi Revelionul nu sunt singurele sărbători pe care le oferă zona, acest anotimp are potential de mult mai multe poveşti, tradiţii şi sărbători. Dacă ajunul lui Moș Nicolae te găsește în satul Chirpăr, judeţul Sibiu, trebuie să știi că vei fi vizitat de colindători. Tinerii încep pregătirile pentru colindul din seara de Ajun de Crăciun încă din seara de 5 decembrie. Colindatul dinainte de Sărbătoarea Crăciunului este un obicei care încă se păstrează și în sate, precum Alţâna, Retiş sau Mihăileni. În satele mari, precum Albeşti se fac chiar şi două sau mai multe cete, ce iau casele la rând. Ajunul de Crăciun te poate prinde alături de colindători pe uliţele satului sau într-o gospodărie așteptând colindătorii la gura sobei la povești vrute și nevrute ale gazdelor. Sărbătoarea Crăciunului este dedicată odihnei, bisericii, familiei şi meselor îmbelşugate, cu produse tradiţionale. Sărbătoarea Noului An este şi ea marcată prin colindat cu Capra sau Pluguşorul, în ajun, iar prima zi a anului e musai să fii sorcovit de copii ca să îţi meargă bine tot anul.

Aplicația mobilă Colinele Transilvaniei

Colinele Transilvaniei reprezintă un loc numai bun de savurat în această perioadă a anului, iar în sprijinul celor interesați să descopere fiecare colț al destinației de ecoturism vine noua aplicație mobilă Colinele Transilvaniei, disponibilă momentan doar în Google Play. Practic, este o aplicație GIS mobile, utilă în a găsi obiectivele turistice folosind harta integrată în aplicație, cu țelul de a stabili o interacțiune între turiști și zonă, dar și o interacțiune de tip turist-turist. Turiștii pot dezvălui din experiența lor din zonă categorisind obiectivele vizitate. În funcție de calificativele pe care le dau, pot influența traseul ales de alți călători în explorarea arealului ales de ei. O veste bună este faptul că aplicația va fi disponibilă și în modul offline și este disponibilă atât în limba română, cât și în engleză și germană.

În plus, aplicația oferă un sprijin celor peste 60.000 de locuitori din cele 44 de localități din Colinele Transilvaniei, prin promovarea integrată a ariei ca destinație ecoturistică, asigurând astfel cadrul unei dezvoltări durabile.

Aplicația a fost dezvoltată de WWF-România în parteneriat cu Asociația Mioritics, în cadrul unui proiect susținut financiar de Telekom România prin programul Te implici.
sursa: http://www.wwf.ro/

Cetatea Prejmer

La 15 kilometri de Braşov se întinde un ţinut cu adevãrat fermecãtor, celebru de altfel în toatã lumea prin biserica fortificatã inclusã în patrimoniul mondial UNESCO. Dacã tânjiţi dupã un aer medieval şi boem, cu siguranţã cã micuţa localitate Prejmer este capabilã sã vã satisfacã setea de istorie.
Complexul bisericii fortificate din Prejmer este fãrã îndoialã o mãrturie de necontestat a tradiţiei saşilor transilvãneni, care ne-au lãsat moştenire o veritabilã pleiadã de monumente pe care uneori nu le apreciem cum se cuvine. Cetatea din Prejmer a fost începutã de cavalerii teutoni, undeva prin anul 1218, pentru ca apoi sã se înalţe în stilul goticului timpuriu, introdus în Transilvania de cãtre cãlugãrii cistercieni. Odatã cu invazia turceascã din secolul al XV-lea se trece la fortificarea sistematica a lãcaşului, care se poate lãuda cu o rezistenţã absolut remarcabilã, ce nu a permis nici mãcar o cucerire otomanã.
Este cea mai întinsã şi impunãtoare bisericã fortificatã din sud-estul Europei, deţinând trei stele Michelin, cu alte cuvinte cea mai înaltã distincţie pentru o clãdire din ţara noastrã. Un loc de o frumuseţe aproape sacrã, o feerie istoricã ce ne deschide un portal cãtre o lume înneguratã de trecerea ireversibilã a timpului, dar care se vrea redescoperitã şi atinsã de privirea cutezãtoare a pasionatului de trecut…”Printre izvoare” însemna numele localitãţii propriu-zise pomenite prima datã în cronici care ne duc pânã în anul 1240. De fapt, chiar în 1211, regele Ungariei, Andrei al II-lea, trimite un document teutonilor în care este menţionat râul Târlung, lângã care va fi stabilitã localitatea Prejmer (Tartlau). Teutonii primesc dreptul de a se stabili aici, punându-şi în practicã tehnica şi talentul pentru a ridica o bisericã deosebitã, în stilul gotic burgund pe care îl regãsim şi la biserica cistercienilor de la Cârţa. În 1240 regele Bela al IV-lea cedeazã biserica capitlului mãnãstirii Citeaux din Bourgogne, abaţia-mamã a ordinului cistercian, spre folosul întregului ordin. Denumirea de “Prasmar” apare prima datã într-un document datat în 1360. Probabil de departe cel mai important izvor care se ocupã de istoria acestui minunat colţ medieval etse lucrarea cronicarului prejmerean Thomas Tartler, preot al parohiei, lucrare intitulatã “Tartlauer Chronic”.
Impozantul monument se remarcã prin planul de cruce greacã, unic în Transilvania şi observabil la unele biserici din nordul Germaniei. Un turn octagonal a fost ridicat pe careu, iar absida principalã a fost flancatã cu cape laterale şi bolţi ogivale. Alte elemente caracteristice goticului burgund sunt cornişele pe console cu croşete şi ferestrele polilobate. În secolul al XVI-lea aripa vesticã este prelungitã şi acoperitã cu boltã în plasã. Aceastã oazã de sfinţenie ascunde un preţios obiect, care dateazã din jurul anului 1450. este vorba despre altarul poliptic, cel mai vechi din întreaga Transilvanie, având ca temã Patimile Domnului şi incluzând un triptic cu panou central şi voleuri pictate. În pofida iconografiei simple, tonurile de roşu pe fundalul auriu conferã o strãlucire deosebitã.
Începând cu anul 1427 în jurul bisericii se ridicã maiestuoasele ziduri ale cetãţii. Cel care decide construirea unor sisteme de apãrare în Tara Bârsei este nimeni altul decât Sigismund de Luxemburg. Prima datã este pusã la punct o incintã albã înconjuratã de un şanţ de apã, zidurile cetãţii construite în formã de cerc atingând o grosime de 3-4 metri şi o înãlţime de 12. Se ridicã din loc în loc şi bastioane, porţile sunt de fier, iar accesul se face prin poduri mobile. Din loc în loc întâlnim în ziduri gãuri de foc, dar instrumentul cel mai interesant cu siguranţã cã îl reprezintã “orga morţii”, un dispozitiv de foc continuu, capabil sã provoace daune însemnate inamicului prin activarea simultanã a armelor alãturate. În ziduri sunt amplasate 272 de camere pe 4 nivele, pe timp de pace servind drept camere de provizii, iar pe timp de asediu drept camere de locuit. Numãrul de pe uşã era corespondentul casei din localitate, fiecare familie deţinând în cetate o camerã care se moştenea. La ultimul nivel al zidului existã un drum de rond care uneori ajunge la 4 metri lãţime. Alt element remarcabil este poarta exterioarã contruitã în 1788, care încã se mai pãstreazã şi azi.
Cetatea deţine şi un mic muzeu etnografic cu ceramicã, mobilier pictat şi obiecte de cult, purtându-ne şi mai mult prin negura istoriei şi bogata constelaţie de tradiţii sãseşti. De altfel, comunitatea localã încearcã de câţiva ani sã reînvie un vechi obicei german:Festivalul Clãtitelor (Fasching Carnaval), o sãrbãtoare menitã sã vesteascã apropierea primãverii şi triumful luminii. Fasching-ul însemna un alai de oameni mascaţi care cutreierau meleagurile pe jos sau pe cai, încercând reiterarea ritualicã a cãlãtoriei saşilor în Transilvania. Din alai nu lipsea cãruţa cu sobã improvizatã unde se preparau clãtite…
Fortificaţia de la Prejmer a avut şi ea de înfruntat vicisitudinile naturii şi ale omului, dar un proiect al Direcţiei Monumentelor i-a schimbat destinul. Într 1960 şi 1970 au loc ample lucrãri de restaurare, care i-au redat forma şi farmecul iniţial. În 1999 este inclusã în patrimoniul cultural mondial, recunoscându-i-se valoarea aparte. Astâzi întregul complex se gãseşte în administrarea Fundaţiei Saşilor Transilvãneni din Műnchen, care finanţeazã lucrãrile de întreţinere. Astfel, cetatea ne poate încânta în continuare cu povestea ei, deschizându-ne o portiţã spre fascinantul tãrâm numit Ţara Bârsei…

Trenurile zăpezii au intrat în circulaţie

Noul Mers al Trenurilor de călători – care prevede curse spre şi dinspre cele mai căutate staţiuni montane de schi, a intrat în vigoare în noaptea de 9 spre 10 decembrie, potrivit CFR Călători.
Zilnic se vor afla în circulaţie între 1.200 şi 1.300 de trenuri, în funcţie de perioada din an: „trenurile zăpezii” circulă din 11 decembrie către destinaţii montane: Valea Prahovei, Braşov, Vatra Dornei, Piatra Neamţ şi Petroşani (staţiunile Straja şi Parâng).
În zilele de weekend, biletele pentru călătoriile de pe Valea Prahovei – pe rute între Sinaia – Braşov şi retur – au reduceri între 31% şi 56%.

Reducerile* se acordă pentru toate trenurile prezentate în Anexa 1 (click aici),astfel:

• 25% de luni până joi, pentru călătoriile pe rută directă, la clasa a 2-a, cu trenurile InterRegio care au ca punct de plecare/destinație una din staţiunile montane de pe ruta Sinaia-Brașov sau din Vatra Dornei, Vatra Dornei Băi hc, Petroșani și Piatra Neamț.
• 25% în zilele de vineri, sâmbătă, duminică și sărbători legale, pentru călătoriile pe rută directă, la clasa a 2-a, cu punct de sosire/plecare în/din stația Petroșani cu trenurile IR 1728 și IR 1729 Caracal-Târgu Jiu-Petroșani și retur.
• 31% - 56% zilnic, pentru călătoriile la clasa a 2-a cu trenurile InterRegio care circulă pe Valea Prahovei pe rute între Sinaia - Brașov și retur, prin extinderea ofertei „Reduceri de weekend pe Valea Prahovei”.

De exemplu, pe ruta București – Piatra Neamț preţul biletului cu această ofertă este de 60,45 lei, cu 18,85 lei mai puţin faţă de preţul întreg, iar pentru Constanța – Petroșani preţul biletului este de 76,65 lei, cu 24,25 lei mai puţin față de prețul întreg. Mai multe exemple de tarife aveţi în Anexa 2.

Anexa 2 - Exemple tarife*:

Rute	Preț IR, cls. a 2-a		Copil - Preț IR, cls. a 2-a
	Tarif întreg/lei	Cu oferta Trenurile Zăpezii/lei	Tarif întreg/lei	Cu oferta Trenurile Zăpezii/lei
București Nord - Predeal	39.50	30.60	21.70	17.25
Sibiu -  Sinaia	52.40	40.30	28.15	22.10
Craiova - Petroșani	44.20	34.15	24.05	19.05
București Nord - Brașov	48.60	37.45	26.25	20.70
București Nord - Vatra Dornei Timișoara -Vatra Dornei Satu Mare - Brașov Constanța - Petroșani	100.90	76.65	52.40	40.30
Constanța – Brașov București Nord - Petroșani București Nord - Piatra Neamț	79.30	60.45	41.60	32.20

*exemplele de tarife sunt valabile de la data de 01 ianuarie 2017  şi INCLUD şi tariful de rezervare a locului care este 3,9 lei

Oferta este supusă unor termene şi condiţii**, iar biletele la preţ redus se pot achiziționa:

• Onlinede pe www.cfrcalatori.ro ;
• De la automatele XsellKiosk din gări;
• De la automatele ZebraPay;
• Direct de la casele de bilete din gări și agenții de voiaj CFR;
• De la distribuitori autorizați(agenții de turism).
• Prin rezervare telefonicăîn ziua plecării trenuluiastfel: Bucureşti Nord – la numărul 021/9522; Brașov –0268 421 700; Cluj Napoca - 0731 990 520; Iași - 0232 202777; Galați 0236 496 000; Constanța 0727 999 952; Timişoara Nord – 0256 200 457.

**Aceste reduceri se aplică la tariful de adult şi copil şi nu se cumulează cu alte oferte, excepţie făcând reducerea de 5% la cumpărarea online şi la automatele ZebraPay.

Înainte de călătorie, recomandăm tuturor pasagerilor să se asigure că au achiziționat bilet pentru evitarea taxării suplimentare în tren și/sau suportarea costurilor amenzii conform reglementărilor în vigoare. Pentru informații actualizate despre circulația trenurilor, călătorii sunt rugați să consulte pagina de internet a companiei www.cfrcălători.ro, să ne contacteze la numerele de telefon 021/9521 sau să se adreseze personalului nostru din stații.