Internet gratuit în 29 de biblioteci din Judetul Brasov

Internet gratuit

 

Bibliotecile publice din Apaţa, Hârseni, Mândra, Racoş, Rupea, Teliu, Victoria şi Zărneşti, precum şi filialele 3,5 şi Casa Baiulescu ce aparţin de Biblioteca Judeţeană George Bariţiu au fost incluse recent în programul naţional "Biblionet", etapa a patra. În total  în programul naţional Biblionet sunt incluse 29 de biblioteci publice din judeţ din care, 21 din comune şi 8 din oraşe. La nivelul municipiului Braşov, sunt incluse în program sediul central al Bibliotecii Judeţene "George Bariţiu", Casa Baiulescu, filialele 1,2,3,5 şi 6. Biblionet este un program de cinci ani 2009-2013, care le va facilita românilor accesul gratuit la informaţie, prin dezvoltarea unui sistem de biblioteci publice moderne în România. Prin cursurile de formare şi tehnologia furnizate gratuit, Biblionet va ajuta bibliotecile să asigure servicii în comunităţile locale, sub forma accesului gratuit la internet, organizarea de cursuri gratuite de iniţiere în folosirea tehnologiilor informării şi comunicării.  "Suntem bucuroşi să anunţăm că două biblioteci publice din judeţul Braşov, Făgăraş şi Voila, se numără printre cei şase câştigători ai competiţiei naţionale de granturi mici pentru bibliotecile locale, în valoare de 1500 de dolari. Proiectele câştigătoare susţin dezvoltarea comunităţilor, prin promovarea online a unor artişti locali prin intermediul comerţului pe internet şi prin organizarea de burse agricole de toamnă. Faptul demonstrează că biblioteca publică poate fi o resursă, ea poate să stimuleze dezvoltarea, să susţină politicile publice ale administraţiei, să acceseze finanţări şi să contribuie în comunitate prin serviciile ei. Totodată este o mândrie să menţionăm că la această competiţie au participat patru biblioteci publice din judeţul Braşov, Făgăraş, Ghimbav, Hălchiu şi Voila, dintre care cele din Hălchiu şi Voila au aplicat cu câte două proiecte fiecare. Bibliotecile publice din judeţul Braşov au Olimpiada lor, Olimpiada Biblionet, Braşovul fiind singurul judeţ cu două biblioteci publice câştigătoare" a declarat directorul Bibliotecii Judeţene "George Bariţiu", Daniel Nazare.

Programul Biblionet este rodul unui parteneriat între IREX, Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din Români   (ANBPR), autorităţile locale şi naţionale şi bibliotecile din ţară.

Sursa: www.brasovultau.ro

Plata prin SMS In parcarile brasovene

Plata prin SMS

Primul pas spre un sistem modern de taxare a parcării pe străzile Braşovului a fost făcut, Consiliul Local aprobând introducerea sistemului de taxare prin SMS şi chiar montarea unor parcometre unde să se poată plăti cu cardul.

Iniţiativa i-a aparţinut viceprimarului local Adrian Atomei, care consideră că astfel, conducătorii auto ar fi scutiţi de stresul banilor mărunţi şi de timpul pierdut pentru căutarea parcometrelor sau reînnoirea tichetelor după timpul expirat.

Proiectul a fost depus spre aprobare încă de anul trecut, când Atomei era consilier local, însă, luarea în discuţie a tot fost amânată. Executivul municipalităţii a precizat că modernizarea actualului sistem de taxare s-ar putea realiza în maximum trei luni.

Parcometre doar cu mărunţiş

Chiar dacă în mai 2009 tarifele de parcare au fost majorate cu 50% nici Primăria şi nici firma cu care s-a asociat pentru prestarea acestui serviciu nu a investit vreun leu în sistemul de taxare. Parcometrele montate acum câţiva ani buni sunt depăşite, iar braşovenii, dar mai ales turiştii care vin la poalele Tâmpei, trebuie să se scotocească bine prin buzunare pentru a găsi monedele necesare achitării tarifului de staţionare.

Taxa de parcarea prin SMS a fost deja implementată  în câteva mari oraşe din ţară. „Investiţia ar fi minimă, singurele costuri sunt cele pentru achiziţionarea unor dispozitive online pentru agenţii serviciului parcări. Sistemul funcţionează în parteneriat cu reţelele de telefonie mobilă, iar plata parcării va fi taxată pe factura de telefonie mobilă. În cazul cartelelor pre-pay, taxa va fi scăzută din contul pe care şoferul respectiv îl are pe cartelă. Se evită astfel şi riscul ca oamenii să fie amendaţi că nu şi-au prelungit timpul de parcare”, a explicat Adrian Atomei.

Pentru ca un şofer să se înregistreze în sistem va trebui să trimită prin SMS numărul de înmatriculare al maşinii. Înainte cu câteva minute de expirarea timpului, conducătorul auto va fi atenţionat printr-un SMS de acest lucru, având astfel posibilitatea de a-şi prelungi durata de staţionare. De exemplu, şoferii din Târgu-Mureş au parte deja de acest serviciu. Mesajul costă 50 de eurocenţi şi se înregistrează în baza de date a societăţii care administrează parcările din oraş.

MICERO 2012

Facultatea de Alimentatie si Turism

În perioada 22-24.08.2012 are  loc, la Brasov, Conferinta Academiei MICERO 2012. Evenimentul este organizat de Asociatia AS Educational impreuna cu Carpathian Tourism Cluster Romania cu sprijinul partenerilor la nivel local: Asociatia pentru Promovarea Turismului Brasov, Agentia Metropolitana Brasov, Primaria si Consiliul Judetean Brasov, Universitatea Transilvania – Facultatea de Turism si Alimentatie.

Misiunea Academiei MICERO (AM) este de a dezvolta continuu cunoştinţele şi experienţa studenţilor, tinerilor antreprenori, reprezentanţilor ai departamentelor de organizare de evenimente în diverse structuri şi reprezentantilor administraţiei publice, în ceea ce priveşte industria de reuniuni (MICE).

Conferinta AM va avea loc în fiecare an începând cu 2012, la Brasov. Participarea va fi internaţională, atât în ceea ce priveşte participanţii direcţi, precum şi invitatii/vorbitorii sau vizitatori. Este un eveniment important care va avea un impact foarte puternic în cadrul industriei, in fiecare an. Pentru editia din acest an, care marcheaza si lansarea proiectului avem un numar de 10 lectori din 5 tari.

Conferinta are loc in sediul Facultatii de Turism si Alimentatie din cadrul Universitatii Transilvania Brasov.

Un prim pas important ce urmeaza a fi facut este lansarea Transilvania Convention & Visitors Bureau (CVB) pe regiunea pilot Brasov – pana la sfarsitul anului 2012.

Hypermarketul Cora in Block-starturi

Sigla Magazinul Cora

Sensul giratoriu din faţa fostei uzine va fi gata în cel mult o săptămână, însă, se va deschide un nou şantier în dreptul staţiei de autobuz. Zilele acestea se dărâmă ce a mai rămas din fosta uzină, iar dezvoltatorul de la Hidromecanica se apucă de amenajarea parcării subterane. Intrarea spre parcarea subterană se va face prin dreptul actualei staţii RAT.
Lucrările la sensul giratoriu de la Hidromecanica se vor termina în maximum o săptămână, însă zona va rămâne tot în şantier, fiindcă dezvoltatorul care a cumpărat fosta platformă industrială din Centrul Civic, „Cora România”, vrea să demareze lucrările la proiectul anunţat încă de acum doi ani.

În prezent, lucrările de demolare a fostului sediu administrativ al fabricii au fost reluate, iar după ce întreg terenul va fi curăţat, următoarea lucrare ce va demara este pentru construcţia unei parcări subterane, ce va deservi complexul comercial, hotelul şi spaţiile de imobile şi birouri planificate pentru această zonă.

Intrarea spre parcarea subterană se va face prin dreptul actualei staţii de autobuze. Conform proiectului anunţat de cei de la Cora, parcarea va avea 1.264 de locuri, iar zona nu va duce lipsă nici de spaţii verzi, 1,8 hectare, din cele patru, fiind rezervate în acest sens.
Resistematizarea circulaţiei în zonă, astfel ca să existe acces facil spre viitorul complex comercial a fost făcută tot pe banii dezvoltatorului. Proiectul anunţat de acesta a fost însă amânat, iar cel mai probabil hipermarketul Cora îşi va deschide porţile abia peste doi ani.

Brasovenii de la Allview au prezentat, miercuri, doua smartphone-uri care intrec in specificatii tehnice multe dintre gadgeturile momentului.

Brasovenii de la Visual Fan, companie care produce gadgeturile Allview, au lansat, miercuri, in Romania doua smartphone-uri dual SIM cu specificatii generoase, care se vor vinde la preturi adaptate pietei din tara noastra.

Allview P4 Alldro, un single-core cu ecran Super AMOLED Plus, si Allview P5 Alldro, cu procesor dual-core, dar display IPS, vin sa consolideze pozitia companiei romanesti pe piata telefoanelor mobile cu doua SIM-uri. 

Smartphone-urile cu care brasovenii vor sa cucereasca Occidentul

Punctul forte al Allview P4 Alldro este ecranul: un Super AMOLED Plus multitouch capacitiv de 4,3 inch la o rezolutie de 480x800px. Aparatul are o camera foto de 8MP cu un obiectiv din 5 straturi de lentile cu filtru IR hybrid, cu ajutorul careia face fotografii HDR si filmeaza HD (720p). Telefonul are numai 9,8 mm grosime, iar sistemul de operare este Android 4.0 Ice Cream Sandwich. Apelurile vocale se fac fie prin intermediul celor doua SIM-uri, fie prin Internet, cu aplicatii de tip VoIP, cum sunt Skype sau Yahoo!Voice.

Celalalt model, Allview P5 Alldro este primul smartphone dual SIM cu procesor dual-core si sistem de operare Android 4.0.4, sustine producatorul. Procesorul Cortex A9, cu doua nuclee, este recunoscut prin capabilitatea de procesare simultana si rapida a mai multor aplicatii. Allview P5 vine cu un display capacitiv IPS de 4,3 inch la rezolutia 480x800px, care ofera unghiuri de vizibilitate mult mai mari fata de un display obisnuit. 

Si pentru ca securitatea pe mobil va fi tot mai importanta in anii urmatori, brasovenii de la Allview au dat mana cu alti romani, specialistii de la Bitdefender, care au dotat smartphone-urile cu varianta premium a antivirusului, valabila 90 zile, dar cu optiune de prelungire.

Allview P4 este disponibil de miercuri, 8 august 2012, la un pret recomandat de 1299 Lei. Allview P5 va fi lansat in curand si va avea, cel mai probabil, un pret chiar mai scazut.

Cele doua dual SIM-uri se vor vinde in Romania, dar si in Germania, in Spania, Olanda si in alte tari din Uniunea Europeana.

Soft-uri romanesti, componente asamblate in China

De ce a optat compania romaneasca pentru un single-core cu Super AMOLED Plus si un dual-core cu display IPS? Combinatia Super AMOLED - dual-core ar fi fost prea scumpa pentru buzunarele cumparatorilor din Romania, dupa cum spune Adrian Visan, Development Manager: "Decizia de a produce aceste telefoane in specificatia existenta a fost luata si din pretul de cost al ecranului Super AMOLED, care este mult mai mare decat in cazul IPS, si atunci produsul cu dual-core si AMOLED ar fi fost mult prea scump pentru piata noastra, din Romania, care este target-ul nostru. Dar vom incerca sa integram in viitor aceasta solutie de AMOLED inclusiv pe dual-core".

Cele doua telefoane au fost asamblate in China, insa Visan sustine ca partea care tine de soft, in fapt cea care face diferenta, s-a realizat in mare masura la noi. "Noi producem foarte mult soft la Brasov. Multe dintre inovatii sunt realizate cu colaboratorii nostri de hard, ca altfel nu se poate. Am reusit integrarea unei mari facilitati, aceea de a putea folosi telefonul avand trafic de date pe un SIM si voce pe cel de-al doilea SIM, simultan. Practic telefonul devine full operational pe ambele SIM-uri, in acelasi timp. Din cate stiu eu, nu mai exista un alt telefon cu aceasta facilitate", spune el. 

Cetatea Fagarasului-gazda Festivalului Medieval

Cetatea Fagarasului

Festivalul Medieval se va desfășura în acest weekend la Făgăraș. Pe tot parcursul festivalului Cetatea va putea fi vizitată până la orele 22.00, pe circuitul Muzeu – Sala Dietei – latura nordică nerestaurată (unde se desfășoară proiectul tarafagarașului.eu – muzeul de pânze și povești, mândra chic, bucătăria medievală a Țării Făgărașului, atelierul de urbanism), Turnul Temniță, curtea interioară.

În interiorul muzeului vor putea fi vizitate expoziţiile proiect ale tarafagarasului.eu  (Prima Instituţie Virtuală cu Aplicaţii Reale din România), Suveica din Ţara Făgăraşului ce colindă prin lume (300 de mii de km de emoţii călătoare), Vechiul Palat Prânzitor (bucătăria medievală a Cetăţii Făgăraşului), Ţara Cerurilor Deschise – jurnal de călătorie (fotografie şi poveşti) și Făgăraş 2030 (o viziune arhitecturală nouă asupra centrului oraşului)-  Proiect realizat în colaborare cu APDTF.

În curtea Cetăţii sunt exponate ale Muzeul de Pânze şi puteți afla poveşti de la Mândra (ateliere – şezătoare interactive: pictură pe sticlă, lucru de mână, lada de zestre, cântece vechi, poveşti, ghicitori, joc şi voie bună). Iată prgramul evenimentului.

Joi, 16 august

18:00 – 22:00 Grădiniţa medievală (în curtea interioară a Cetăţii: poveşti, confecţionare păpuşi din pănuşi de porumb, olărit pentru copii ş.a.)

20:00 – 22:00 – instrumental nai (în interiorul cetăţii)

18:00 – Deschidere spectacol – Orchestra „Plaiuri transilvane”

18:10 – Ansamblul Junii Becleanului

18:15 – Iulia si Horaţiu Haiduc

18:25 – Ansamblul Junii Becleanului

18:30 – Anca Alexandra Urmaciu (nai)

18:40 – Ansamblul Junii Becleanului

18:45 – Mirela Pascu

18:55 – Ansamblul Junii Becleanului

19:00 – demonstraţie cu cai – Herghelia Sâmbăta de Jos  (între lac şi cetate, pe latura exterioară nordică)

20:00 – demonstraţie – concurs cu cai – sărituri peste obstacole (între lac şi cetate, pe latura exterioară nordică)

20:45 – Ansamblul Junii Becleanului

20:55 – Viorica Cerbu

21:05 – Ansamblul Junii Becleanului

21:15 – Diana Gribincea

21:25 – Ansamblul folcloric Sinca Noua

21:35 – Ionela Rosca

21:45 – Ansamblul folcloric Sinca Noua

21:50 – Mioara Greavu

21:55 – Barbu Mihai (solo saxofon)

22:00 – Recital Ionuţ Fulea şi Mariana Deac

Vineri, 17 august

18:00 – 22:00 Grădiniţa medievală (în interiorul Cetăţii: poveşti, confecţionare păpuşi din pănuşi de porumb, olărit pentru copii ş.a.)

20:00 – 22:00 – instrumental nai (în interiorul cetăţii)

Deschidere Orchestra Plaiuri transilvane

18:00 – Ansamblul Muguraşii făgărăşeni

18:10 – Mioara Marinca

18:20 – Loredana Gaşpar

18:25 – Ansamblul Făgăraşul (copii)

18:30 – Monica Socol

18:40 – Ansamblul Făgăraşul (copii)

18:45 – Georgiana Patrînjel

18:55 – Sara Elena Balint (nai)

19,00 – demonstraţie – concurs cu cai – sărituri (între lac şi cetate, pe latura exterioară nordică)

20:00 – Deschidere Orchestra „Plaiuri transilvane”

20:10 – Ansamblul Fagarasul

20:20 – Radu Ghişoiu

20:30 – Dans – Ansamblul Fagarasul

20:40 – Mariana Sandru

20:50 – Ansamblul Fagarasul

21:00 – Flaviu Florea

21:10 – Ansamblul Fagarasul (2 dansuri aprox 20 min)

21:45 – Recital Mariana Anghel

22:30 – Daggu Project (Berlin – Germania) – muzică pop-dance

în interiorul Cetăţii:

18:00 – 22:00 – Grădiniţa Medievală (în interiorul Cetăţii: poveşti, confecţionare păpuşi din pănuşi de porumb, olărit pentru copii ş.a.)

20:00 – 22:00 – instrumental nai (în interiorul cetăţii)

Sâmbătă, 18 august

Toată ziua: Trupă medievală, muzică medievală, expoziţie cai, proiectul tarafagarasului.eu

10:00 – 14:00 şi 18:00 – 22:00 – Grădiniţa medievală (în interiorul Cetăţii: poveşti, confecţionare păpuşi din pănuşi de porumb, olărit pentru copii ş.a.)

20:00 – 22:00 – instrumental nai (în interiorul cetăţii)

15:00 – Animaţie specială (antrenament lupte cavaleri , repetiţie  dansul domniţelor, scenete  medievale, expoziţie arme, interactive cu publicul)

16:00 – Parada medievală cu cai si pedeştri

17:00 – Animaţie specială (antrenament lupte cavaleri, repetiţie dansul domniţelor, scenete medievale, expoziţie arme, interactive cu publicul)

18:00 – Spectacol medieval  – Cavalerii Cetăţii Roşii (în faţa scenei)

19:00 – Turnirul Cetăţii (între lac şi cetate, pe latura exterioară nordică)

20:00 – Ionuţ Galani şi trupa Asteria (muzică şi dansuri greceşti)

21:00 – Spectacol cu foc – CCR

22:00 – Nicu Alifantis & Zan

23:00 – Viţa de Vie

Duminică, 19 august

Toată ziua: Trupă medievală, muzică medievală, expoziţie cai, proiectul tarafagarasului.eu

10:00 – 14:00 şi 18:00 – 22:00 – Grădiniţa medievală (în interiorul Cetăţii: poveşti, confecţionare păpuşi din pănuşi de porumb, olărit pentru copii ş.a.)

20:00 – 22:00 – instrumental nai (în interiorul cetăţii)

18:00 – Parada medievală cu cai si pedeştri

18:40 – Cimpoierii din Transilvania – concert de muzică medievală

19:20 – Turnirul Cetăţii (între lac şi cetate, pe latura exterioară nordică)

20:20 – Mihai Teacă

20:30 – Mihai Farkas

20:45 – Bianca Mateoniu (solist vocal – Făgăraş)

21:00 – Electric Band

22:00 – Vunk

23:00 – Foc de artificii

Brașovenii, experți la maratonul de înot

Antrenorul George Munteanu

Clubul Sportiv Luna a castigat cursa de 5 km de la maratonul de la Mamaia, prin antrenorul George Munteanu, cu timpul de 1 ora şi 2 secunde. Este vorba de cea de a doua ediţie a „Aqua Challenge” Mamaia, care a avut loc sâmbătă. Este cel mai important maraton de înot în ape deschise găzduit de România. Competiţia a fost organizată de Clubul Sportiv Atena, patronat de singurul medaliat olimpic din istoria înotului masculin românesc, constănţeanul Răzvan Florea şi de echipa Smartatletic, în colaborare cu DJST Constanţa.

Alte performanțe ale sportivilor de la CS Luna: în proba scurta de 1,5 km antrenoarea Cristina Dima a ocupat locul 3 cu timpul de 25 minute, iar copii antrenaţi de cei doi s-au clasat dupa cum urmeaza: la fete, Piţigoi Diana locul 4 in 8 minute, Filip Ioana locul 9 in 8 minute şi 29 de secunde, în proba de 500m; la băieţi Marin Răzvan locul 11 în 8 minute şi 22 de secunde, Massimo Boni locul 14 în 8 minute şi 47 de secunde, Săpătaru Raul locul 20 în proba de 500m, iar juniorii Neama Raul si Spânu Cosmin au reuşit o clasare pe locurile 4, respectiv 5 în proba de 1,5km în 21 de minute si 26 de secunde.

Echipa Club Sportiv Luna

	George Munteanu, antrenor coordonatorTelefon 0721.460995  Locatii:     Complex Agrement Tampa;     Paradisul Acvatic;     Bazin Olimpic Gara  Performante obtinute: Multiplu campion national in competitiile de inot Locul 6 la Campionatul Mondial de Inot Masters, San Francisco 2006, open water - 3 km, Alcatraz Locul 1 la Maratonul de 24 ore Brasov, 2006 si 2007, pentru cea mai buna performanta Locul 1 la Maratonul de 24 ore Brasov, 2008 cu ehipa Boso Locul 3 la Concursul International ”Traversarea Bosforului” 6.5 km, Istanbul 2007 Locul 6 la Campionatul European de Inot Masters, Slovenia 2007, open water – 5 km, Lacul Bled Locul 6 la Campionatul European de Inot Masters, Slovenia 2007, proba 200m fluture Locul 6 la Campionatul Mondial de Inot Masters, Perth, Australia 2008, open water – 3 km, raul Swan Locul 6 la Campionatul Mondial de Inot Masters, Perth, Australia 2008, proba 200m fluture Locul 2 concursul ”Traversarea Lacului Tarnita, Cluj” 2009, 6.5 km
	Cristina Dima, antrenor  Performante obtinute: Multipla campioana nationala in competitiile de inot Locul 1 in proba de 50m fluture si Cupa "Eurocriterium" la Campionatele Europene de Studenti, Paris 2007 Premiul de excelenta al Universitatii Transilvania Brasov pentru rezultatele obtinute Locul 1 la Maratonul de 24 ore Brasov, 2008 cu ehipa Boso 3 locuri 1 la Concursul International de Inot Masters, Resita 2010 Locul 2 - 100 m spate, Locul 3 - 50 m spate, Locul 3 - 200 m spate la XIII European Masters Championships, YALTA, 5 - 9 September 2011
	Albert Szilagyi, antrenor  Performante obtinute: multiplu participant la maratonul de inot de 24 de ore locul 1 la Black Cup Te Awamutu Swim Meat 2007 in proba de 2x100 m mixt locul 3 la Black Cup Te Awamutu Swim Meat 2007 in proba de 50m liber locul 23 Rotorua Masters Swimmer Championship 1.5 km Open Water New Zealand    Studii si calificari Assistant Coach Award, 3 module: -technical , crow si butterfly, New Zealand Learn to Swim Teacher Award, New Zealand.
	Sabina Papp , antrenorPerformante obtinute: Multipla campioana nationala in competitiile de inot

Tarife pescuit sportiv

Lista tarifelor pentru pescuit sportiv in anul 2012
tarife_pescuit 2012

PREZENTAREA UNITATILOR ADMINISTRATIV TERITORIALE IN JUDETUL BRASOV (date furnizate de primarii)

• Organizare administrativ teritoriala
• MUNICIPIUL BRASOV
• MUNICIPIUL CODLEA
• MUNICIPIUL FAGARAS
• MUNICIPIUL SACELE
• ORASUL GHIMBAV
• ORASUL PREDEAL
• ORASUL RASNOV
• ORASUL RUPEA
• ORASUL VICTORIA
• ORASUL ZARNESTI
• COMUNA APATA
• COMUNA AUGUSTIN
• COMUNA BECLEAN
• COMUNA BOD
• COMUNA BRAN
• COMUNA BUDILA
• COMUNA BUNESTI
• COMUAN CATA
• COMUNA CINCU
• COMUNA COMANA
• COMUNA CRISTIAN
• COMUNA CRIZBAV
• COMUNA DRAGUS
• COMUNA DUMBRAVITA
• COMUNA FELDIOARA
• COMUNA FUNDATA
• COMUNA HALCHIU
• COMUNA HARMAN
• COMUNA HARSENI
• COMUNA HOGHIZ
• COMUNA HOLBAV
• COMUNA HOMOROD
• COMUNA JIBERT
• COMUNA LISA
• COMUNA MAIERUS
• COMUNA MANDRA
• COMUNA MOIECIU
• COMUNA ORMENIS
• COMUNA PARAU
• COMUNA POIANA MARULUI
• COMUNA PREJMER
• COMUNA RACOS
• COMUNA RECEA
• COMUNA SERCAIA
• COMUNA SINCA
• COMUNA SINCA NOUA
• COMUNA SOARS
• COMUNA TARLUNGENI
• COMUNA TELIU
• COMUNA TICUS
• COMUNA UCEA
• COMUNA UNGRA
• COMUNA VAMA BUZAULUI
• COMUNA VISTEA
• COMUNA VOILA
• COMUNA VULCAN

Poligon de tir sportiv la talere la Teliu

Tir sportiv la talere

In curand, Brasovul va aparea pe harta locatiilor unde se practica si se desfasoara competitii de tir. Aceasta pentru ca la 23 kilometri de municipiul Brasov, cam la 20-25 de minute de mers normal cu masina, mai precis in comuna Teliu, va fi inaugurat in prima parte a lunii august (intr-o zi de duminica - 5 sau 12 august) un poligon de tir sportiv la talere. „Am amenajat poligonul la iesirea din Teliu spre Bradet - cum se iese din Teliu, dupa pasarela se face un drum pe partea dreapta. Suprafata este de 2 hectare. Zona este perfecta pentru un poligon de sporting: teren denivelat, cu deal in fata si un parau in spate. Sportingul este, de fapt, tirul sportiv la talere, care se practica fara regulament si puncte fixe de tragere. Sunt 5 masini de aruncat talere, doua in stanga, doua in dreapta si una in fata. O serie de tragere are 25 de talere. Dupa fiecare tura se schimba pozitia de tragere si directia de aruncare. La un concurs de sporting de nivel mediu se trag 4 serii, iar la unul de anvergura se ajunge la 8 serii de tragere. Bineinteles, castigator este declarat cel care nimereste mai multe talere”, declara Marin Matei - initiatorul si dezvoltatorul poligonului de la Teliu (judetul Brasov).

Concursuri de tir si evenimente team-building la Teliu

Initial, poligonul trebuia sa fie amenajat la Prejmer, mai aproape de Brasov (17 kilometri). Insa indecizia autoritatilor din Prejmer a amanat si, indirect, a mutat baza sportiva la Teliu. „Acolo, la Teliu, am gasit un om care are in proprietate mult teren. Undeva pe langa poligon are si o stana. A imbratisat ideea cu poligonul de tir, am batut palma cum se zice - practic, am incheiat un contract de comodat -, si am trecut la amenajari. Au durat aproximativ 3 saptamani. In functie de cat de repede ne ies autorizatiile, vom inaugura poligonul ori in 5, ori in 12 august. Va fi o demonstratie la care vor participa mai multi componenti ai lotului national al Romaniei, precum si multi practicanti de sporting din tara. Ne-am propus ca in fiecare an sa organizam la Teliu cate doua concursuri oficiale, cuprinse in calendarul Federatiei Romane de Tir. Normal, in privinta altor evenimente - concursuri sau evenimente de tip team building -, suntem deschisi la orice propunere si colaborare”, continua Marin Matei.

Poligoane de tir sportiv si vanatoare in Romania

La ora actuala, in Romania mai exista 6 poligoane de tir sportiv private: Ludus (judetul Mures), Satu Mare, Timisoara, Arad, Piatra Neamt, Negoiesti (judetul Calarasi). Lor li se adauga poligonul Federatiei Romana de Tir (FRT), de la Tunari (judetul Ilfov, la 16 kilometri de Bucuresti). Marin Matei adauga: „In Romania mai e un poligon la Husi, care functioneaza cu circuit inchis, si altele trei, la Galati, Focsani si Vaslui. Insa acestea sunt poligoane de vanatoare, nu de tir sportiv. Eu, personal, pentru vanatoare doar pe acestea trei le stiu. Parerea unanima este ca in prezent, in Romania, cel mai bine dotat si performant poligon este cel de la Satu Mare. Anul acesta, in septembrie, la Satu Mare va fi organizat cel mai tare concurs de tir la talere din ultimii ani. Va fi prezent inclusiv campionul mondial en-titre”. In Romania au loc in jur de 10-11 concursuri de tir talere in fiecare an: 6 etape in Campionatul National, finala Campionatului National, Cupa Romaniei, Cupa Federatiei, Cupa Baia Mare, Cupa Timisoara.

Poligon de tir sportiv la talere la Danesti (judetul Neamt)

Poligonul de la Teliu nu e primul astfel de proiect dezvoltat de Marin Matei. Tot prin compania sa, acum 7 ani, in comuna Danesti (judetul Neamt) a infiintat impreuna cu un partener local un poligon de tir sportiv la talere. „In Piatra Neamt erau patru localnici, oameni de afaceri, care erau dusmani de moarte. Cand se intalneau erau in stare sa se calce cu masina unul pe altul. Ei bine, i-am atras catre poligon si li s-a deschis pasiunea pentru tir. Au inceput sa vina la concursurile organizate la Danesti. Acum sunt practicanti pasionati ai tirului la talere, dar au si devenit prieteni la catarama”, isi aduce aminte.

Preturi si tarife practicate in tir talere

Cand vorbeste despre tir, Marin Matei devine o sursa nesecata de informatii. „Tirul este un sport scump, cu origini aristocratice, practicat de oamenii cu bani si de o anumita calitate. O armă noua, performanta, indiferent de firma, Beretta, Benelli, Blaser, Rizzini sau Perazzi, costa intre 1.800 si 7.000 euro, dar in functie de... buzunar, poate ajunge si la 80.000 euro. Acestea sunt armele rare, in editie limitata. O cutie de 25 cartuse costa 35-40 lei. La un antrenament se consuma 4-5 cutii, iar la un concurs - 8 cutii. O masina de aruncat talere, in functie de complexitatea ei, are un pret intre 2.500 si 4.000 euro. Talerul reprezinta o combinatie de bitum, praf de creta si zgura. Este casant, adica daca-i dai drumul de la 25-30 centimetri trebuie sa se sparga. Talerele se produc acolo unde tirul la talere e practicat in numar mare, in Italia, Finlanda, Slovenia sau Ungaria, de exemplu. In Romania, la un concurs al Federatiei, chiar am numarat cati eram. Cu tot cu juniori, cadeti si seniori eram 25 de sportivi. O fabrica de talere n-ar fi rentabila in Romania. Comparativ, in Italia sunt un milion si jumatate de sportivi legitimati la tir talere”, afirma Marin Matei.

Poligonul de la Teliu: program, tarife, informatii

Revenim la poligonul de la Teliu (judetul Brasov). „In primul rand am facut acest poligon pentru a promova si pentru a atrage spre tirul la talere cati mai multi practicanti. Poligonul va fi deschis pe toata perioada anului, inclusiv in sezonul rece. In cazul in care iarna zapezile vor fi mari, normal ca nu se va putea trage si atunci, temporar, poligonul se va inchide. In general, se va trage la sfarsitul saptamanii, in zilele de vineri, sambata si duminica, de la 9-10 dimineata pana seara, cand se face intuneric si conditiile de vizibilitate nu mai sunt cele normale. Dar si-n cursul saptamanii se va trage, numai daca vor fi programari in prealabil, la telefon. In poligon poate trage oricine, fara a poseda un permis de port-arma, numai sub supravegherea nostra. La intrarea in poligon, se tine o evidenta pentru Politie, in care, intr-un registru, sunt trecute datele personale ale celui care va trage. Apoi, acesta va fi preluat de un instructor, i se va aduce la cunostinta si va semna o fisa de protectie a muncii. Abia dupa aceea i se vor da arma si cartuse si va fi instruit cum sa traga. La poligonul de la Teliu exista toalete ecologice, corturi militare si un cort special de prim-ajutor. Vom percepe o taxa de 60 lei pe serie, in care vor intra 25 cartuse, 25 talere, arma si poligonul, iar pentru initiere si indrumare va mai fi o taxa simbolica, asa-zisa taxa de instructor”, informeaza Marin Matei (49 ani).

Poligonul de la Joita (judetul Giurgiu) - primul in mediul rural

In lumea tirului sportiv din Romania, interlocutorul Insport e cunoscut sub apelativul de „Piticul”. Nu e doar un simplu promotor sau pasionat de tir talere. Din contra, e unul dintre cei mai apreciati tragatori din tirul romanesc. Si aceasta nu de azi-de ieri, ci de ani de zile. „Prima data am pus arma-n mana in anul 1978, in localitatea natala, la clubul Unirea Joita, la 7 kilometri de Bucuresti, in judetul Giurgiu. Acolo, la Joita, era singurul poligon de tir din mediul rural in Romania regimului comunist. Indrumator mi-a fost Anatolie Salceanu, un medic veterinar, impatimit practicant al tirului, care a fost unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai tirului romanesc din toate timpurile”, da „Piticul” filmul inapoi.

Marin Matei - campion mondial la tir talere in 1995

Din 1982 pana-n prezent a activat, neintrerupt, in cadrul Clubului Sportiv al Armatei Steaua Bucuresti. Primul si singurul titlu de campion national la individual l-a cucerit in 1984. Au urmat alte zeci de titluri si medalii nationale si balcanice castigate cu echipa. De mult timp le-a pierdut numarul. In 1994, la Lonato del Garda (Italia), la individual a ocupat locul 6-11. „Am fost cinci sportivi la egalitate, clasati toti pe locurile 6-11”, explica. Cu echipa, in 1995, la Nicosia (Cipru), a devenit campion mondial. „Ca de obicei, am facut echipa cu Ioan Toman si Attila Ciorba. Ioan Toman este din Timisoara, nascut din tata slovac si mama maghiara, iar Attila Ciorba, cu ambii parinti maghiari, este din Baia Mare. Primului i se spune «Cocosul», iar celui de-al doilea - «Ungurul». Toata lumea, inclusiv in sedintele de birou federal, cand se fac echipele pentru diferite concursuri, toti ne stiu si ne spun dupa porecle, nu dupa nume. «Cu ce echipa mergem la concursul X?». «Cu Cocosul, Ungurul si Piticul»”, povesteste Marin Matei.

Salariu de 1.100 lei, dupa 28 ani la Steaua Bucuresti! 

O intrebare mereu la moda: cati bani castiga? „Unsprezece milioane de lei vechi sau o mie si o suta de lei noi. Acesta-i salariul meu la Steaua Bucuresti”, raspunde. 1.100 lei/ luna dupa 28 de ani petrecuti la acelasi club, cu rezultatele enumerate mai sus... Alte adaugiri sunt de prisos...
In 2000 a fost decorat de presedintele Romaniei, Emil Constantinescu, cu Medalia Nationala pentru Merit, clasa a 3-a in grad de cavaler. Marin Matei este maestru emerit al sportului (1995), antrenor maestru, arbitru categoria A, component (neintrerupt) al lotului national al Romaniei de peste 22 ani si, neoficial, cel mai bun tragator de la sold in tinte miscatoare din Romania.

Articol preluat de pe www.insport.ro

Şinca Veche-veche asezare dacica

ceramica dacica 
Așezarea dacică de la Şinca Veche are o istorie ce poate fi cuprinsă în intervalul secolelor din IV î.Hr.-I d.Hr, se întinde pe o suprafață de un hectar, a fost cercetată arheologic în 1978 pe o arie de 200 mp și este înscrisă în lista monumentelor istorice astfel:

Lista monumentelor istorice: LMI 2004, poziția 112, cod LMI 2004, BV-I-s-B-11290; Denumirea: Așezare dacică; Localitatea: sat Șinca Veche, comuna Șinca; Adresa: Dealul Pleșu (Dealul Bălăneștilor); Datare: secolul IV a.Chr – I p. Chr. Latene.

Așezarea dacică de la Șinca Veche a fost cercetată de dr. Florea Costea între 19 iunie și 3 iulie 1978, pe o suprafață restrânsă de circa 200 mp și redăm pentru veridicitate și acuratețea informației, din raportul său arheologic:

Din pământul întors de plug rezulta sporadic fragmente de ceramică modelată cu mâna sau lucrată de roată. Sătenii începuseră să transforme dealul în carieră de lut pentru cărămidă. Așa a fost semnalată, așezarea dacică, de către Grigore Dobrean în anul 1976.
Așezarea dacică se află la sud de sat, la o depărtare de aproximativ 1 km, în dreapta pârâului „Crețul“ la circa 400 m de acesta, dar, care în vechime curgea prin apropierea așezării dacice. Luat în întregime de la marginea satului până în sud de așezarea dacică, dealul se numește „Pleșu“.
Partea dinspre localitatea modernă mai este cunoscută sub denumirea „La Mănăstire“, nume datorat existenței aici, în Evul Mediu, a unui lăcaș monahal din ansamblul căruia se mai văd astăzi două biserici săpate în stâncă.
Cercetările din 1978 au constatat trei secțiuni și două casete.
S-au descoperit o posibilă locuință de suprafață (bucăți de lipitură de perete arsă și cărbune), ca și cărbune, bucăți de lut înroșit în foc, pietre dispersate, trecute și ele prin foc, pledând pentru existența unei locuințe de suprafață și a unei vetre de pietrar. O vatră din piatră locală, ca și cantitatea mare de ceramică aflată, susțin prezența unei alte locuințe de suprafață și ea cu rămășițele unei vetre sau a unui cuptor de pietrar. O altă locuință circular-ovalară au întregit numărul locuințelor la 3 sau 4. Într-o locuință s-au găsit: borcane cu sau fără brâu alveolat sau crestat, străchini, cești și torți de cești, o fusaiolă și mult cărbune. În altă locuință s-au găsit: fragmente de la doi kanthorai de imitație, cenușii; mai mult de 10 cești miniaturale întregi sau fragmente; o foiță de aramă, buze de fructieră; pereți și buze de străchini cu umărul foarte pronunțat și buza lată, orizontală; boluri. Ceștile cu dimensiuni obișnuite sunt mai puține (cel mult 10), unele întregibile. Sunt ornamentate cu profile alveolate sau crestate.
Prevalentă a fost în tot situsul ceramica modelată cu mâna. Aproape toată olăria modelată cu mâna este roșie, din pastă, în general bună și uniform arsă. Ceramica lucrată la roată este cenușie, din pastă foarte fină, doar o cană cu două torți fiind de culoare neagră.

Datarea locuirii dacice la Șinca Veche

Este posibil ca începuturile locuirii să fie plasate în secolul al 4-lea înainte de Hristos, dacă nu cumva și mai înainte și a continuat până în secolul 1 după Hristos, dat fiind prezența monedei emise în timpul domniei împăratului Tiberius (anii 14-37 după Hristos).

moneda dacica 
Nu este exclus ca așezarea dacică civilă de pe dealul „Pleșu“ să fi luat sfârșit la cucerirea romană (anul 106 după Hristos), locuitorii suferind o stămutare supravegheată, ca să poată fi încadrați în rigorile noii orânduieli. Nu știm dacă ei nu au trăit mai departe în puncte, încă neidentificate de către arheologi, pe vatra satului sau chiar la Șinca Nouă, unde este atestată o așezare de pe cuprinsul căreia provin 4 monede romane imperiale din vremea lui Antionius Pius, Faustina Junior, Pautila și Alexander Severus, aflate în prezent la Muzeul Brukenthal din Sibiu. Strămutarea putea fi făcută și în actuala vatră a satului.

Abandonarea oficială a Daciei nord-dunărene de către armata romană și administrația romană nu a însemnat, nici pe departe, depopularea zonei. Dovezi ale unei firești viețuiri a dacilor sunt numeroasele așezări sud transilvănene.

Locuințele dacice

La Șinca Veche, pe dealul „Pleșu“ în restrânsa suprafață cercetată, de 200 mp, s-au descoperit 6 locuințe. Pe platou puteau să încapă, în același timp, 25-30 de locuințe, iar raportul între cele de suprafață și bordeie este de 5 la 1.

Singura locuință conturată perfect are o suprafață de 16 mp. În centru podeaua este mai ridicată, aici fiind un stâlp central, care susținea un acoperiș conic. Elevația a fost din lemn peste care s-a aplicat lut, dat fiind cantitatea mare de lipitură de perete arsă. Podeaua era tot din lut, negăsindu-se urme de cărbune, de scândură sau de nuiele. La nord era susținută de un stâlp, dat fiind lespedea fragmentară ce putea fi talpa stâlpului. Pereții erau de lemn ca și acoperișul care putea fi conic sau în două ape. Aveau o suprafață de 12- 18 mp.

Locuința atelier conține mult cărbune de lemn către margini. Cești miniaturale, calapod de lut ars, ascuțitoare de gresie, disc de lut cafeniu de circa 20 cm în diametru. Vasele dacice se confecționau astfel: un disc, care se ”îmbrăca” pe toată circumferința cu o bordură de pastă moale, de care se lipea peretele vasului.Pe podea se aflau mai mulți bulgări de lut galben amestecat cu nisip, posibil materie primă pentru oale.

Bordeiul dacic, este o locuință mai puțin frecventă decât cele de suprafață, cu un raport de 1 bordei la 5 locuințe de suprafață. Locuința aceasta este adâncită în pământ cu mai mult de 50 cm. În bordei s-a găsit o cană.

Groapa dacică

S-au găsit 13 gropi dacice tip căldare, având mărimi diferite, cu adâncimi între 33 – 72 cm, de formă circulară, cu diametrul de 50 cm, și cu conținut diferit. Unele conțin ceramică de ambele categorii, mai numeroasă cea modelată cu mâna. Într-una s-au găsit fragmente de vase modelate cu mâna (între care un borcan întregibil), o roată fusaiolă bitronconică și un denar de la Tiberius. În alta s-a găsit o lespede discoidală de gresie alături de ceramică fragmentară.

O groapă avea forma de pâlnie, este adâncă de 55 cm, cu diametrul de 1 m și cu adâncimea de 85 cm, având același conținut din ceramică fragmentară modelată cu mâna. Gropile nu au fost săpate de la început pentru a servi ca depozite de bucate sau gropi menajere, dat fiind adâncimea lor foarte mică în comparație cu tot ce se cunoaște în lumea dacică, în acest domeniu. Forma de căldare a tuturor cavităților, ne conduc la părerea că ele nu sunt altceva decât locuri din care s-a luat lutul pentru confecționarea oalelor.

La Șinca Veche, pe dealul „Pleșu“ în restrânsa suprafață de 200 mp s-au descoperit 6 locuințe și 13 gropi.

Ceramica dacică

Peste 90% din aceasta este modelată cu mâna și înregistrează principalele tipuri cunoscute în Latene-ul dacic: borcane, chiupuri, străchini, fructiere, cești de dimensiuni neobișnuite sau în miniatrură. Cam 90% din olăria descoperită are culoare roșu-cărămiziu, restul fiind cenușiu-maronie. Culoarea se datorează contaminării cu solul dealului.

Cele mai multe sunt borcanele de dimensiuni mici sau mijlocii, cu sau fără decor. Profilele sunt de regulă rotunjite, deși nu lipsesc cele zvelte prin care s-a semnalat așezarea. Buzele sunt rotunjite sau așezate oblic, unele cu nervură la exterior, care pare mai degrabă o neglijență decât o intenție de modelare a olarului. Decorul este în relief sau incizat: brâuri alveolare sau crestate, butoni mari prismatici ori arcuiți, dar și mici și aplicați sub buză sau încorporați brâului, dar tot arcuiți. Decorul incizat este fie în formă de semne ce seamănă cu amprenta unghiei, fie în formă de benzi sau linii simple, vălurite sau circulare pe vas. Nu sunt puține străchinile și fructierele, majoritatea cu umărul foarte pronunțat (frânt) și buza orizontală, toate lipsite de decor. Prezente sunt și bolurile, ca și ceștile, unele cu brâu alveolat, altele cu brâu simplu amplasat sub buză. Numeroase sunt ceștile în miniatură, cele mai multe întregibile.

Ceramica modelată la roată se rezumă la patru tipuri principale: fructiera, cana, chiupul și kantharosul. Toate sunt din pastă fină sau foarte fină. Unele fructiere au dimensiuni apreciabile, cu buza lată de 7-8 cm și diametru de exterior de 34-35 cm, altele de dimensiuni mai mici. Deși, majoritate sunt lipsite de decor, există exemplare cu benzi negre lustruite sau cercuri concentrice ce încadrează linii vălurite, tot lustruite. Cănile sunt sau cenușii sau negre, piesa descoperită provenind din bordei. S-au găsit puține fragmente de chiup cu peretele zvelt și buza îngustă, orizontală, cu o mică nervură la exterior. S-au recoltat și două imitații de kantharoi din pastă roșie, pictat cu o bandă orizontală de culoare roșu-maroniu.

Ocupațiile dacilor de la Şinca Veche

Localnicii daci se ocupau în primul rând cu agricultura, dar și cu păstoritul, pescuitul și țesutul, ca și cu olăritul. Erau o comunitate de meșteri olari, care furnizau altor așezări contemporane, nu numai recipiente ceramice de uz comun, ci și vase „de lux“, ilustrativ în acest sens putând să fie micul vas pictat și denarul de la Tiberius reprezentând probabil contravaloarea unor asemenea produse. Este posibil ca dacii de aici să se fi ocupat și cu prelucrarea minereului de fier, aflat din abundență în împrejurimi, dat fiind bucățile de zgură de fier descoperite pe dealul Pleșu.

Este sigur că olarii daci de pe Pleșu, nu lucrau doar pentru nevoile comunității lor, ci și pentru altele din zonă sau regiuni mai îndepărtate, (ocupația comerț) fapt explicat de găsirea în cuprinsul așezării a unei monede romane din argint, din vremea împăratului Tiberius (anii: 14-37 după Hristos), care se adaugă celor cunoscute mai înainte și databile în timpul domniei împăraților Titus (anii: 79-81 după Hristos) și Domitianus (anii: 81-96 după Hristos).

Localnicii susțin că, imediat lângă așezarea dacică, spre sud, ar exista și o fortificație din acea epocă, secolul III-IV îHr. și ar fi vorba și despre un castru roman, care nu a fost cercetat arheologic. Ba, localnicii mai vorbesc și despre o movilă de pământ, cum că ar fi mormântul unui general roman.

Acestea ca și așezarea dacică, sunt acum ascunse sub pământ și vizitatorul trece pe lângă ele fără să știe unde sunt, deoarece peisajul format dintr-un stufăriș des, nu te face să iei aminte.

Mănăstirea rupestră este tot pe partea aceea a drumului actual, al vechiului drum al dacilor și al romanilor, pe partea stângă cum se urcă spre deal și spre schit, unde sunt toate obiectivele istorice aflate la distanță foarte mică unul de celălalt; fapt care ne duce cu gândul că dacii de la Șinca Veche ar fi putut avea locașul lor de rugăciune în Peștera din dealul Pleșu, unde ulterior s-au scobit două bisericuțe ortodoxe.

un articol preluat de pe www.sincaveche.ro

A murit pianista Mihaela Ursuleasa.RIP

Mihaela Ursuleasa

23.30 Solista a fost găsită moarta într-o cameră de hotel din Viena, cu o hemoragie, au declarat surse din lumea muzicală pentru Realitatea. 

Mihaela a fost un talent precoce, care obişnuia încă de la doi ani să se cuibărească sub pian atunci când părinţii săi repetau, îşi amintea ea în 2006. La 5 ani a început să cânte la pian, cerându-i ajutorul tatălui său pentru a descifra un cântecel, “Păpuşa bolnavă”, de Ceaikovski. La 12 ani era studentă la Conservatorul din Viena, pe care l-a absolvit Magna cum Laudae.

Stabilită la Viena, în timpul unui concert l-a cunoscut pe violoncelistul de origine română Rodin Moldovan. Cei doi au devenit părinţii unei fetiţe, Ştefania.

22.30 Iată care este anunțul publicat pe Facebook! Mihaela Ursuleasa (1978-2012). Anuntul a fost dat initial pe Facebook de catre Paavo Jarvi, un artist care colabora cu pianista romanca, iar apoi a fost preluat de catre presa internationala.

„Paavo Järvi just announced her death. She was supposed to play on August 1st, with the National Youth Orchestra of Romania under Cristian Mandeal and Saturday 4th, with same orchestra, in Berlin at the Young Euro Classic Festival. Meanwhile, the Romanian Orchestra announced that she cancelled the concerts for the reasons of health… RIP“.

„ Her agent, Andreea Butucariu, has informed us that Mihaela was found dead today in her Vienna apartment. A full statement will be issued in the morning. The family requests that its privacy is respected“, scrie artsjournal.com.

Născută la Braşov, în 1978. Mihaela Ursuleasa a studiat opt ani la Conservatorul din Viena, unde a studiat cu profesorul Heinz Medjimorec, şi a obţinut de-a lungul timpului numeroase premii.

Artista a avut şansa, la vârsta de 13 ani, de a fi ascultată de celebrul dirijor Claudio Abbado, care i-a oferit posibilitatea să-şi construiască întreaga pregătire muzicală, printr-o bursă de studii la Viena, asta după ce a câştigat locul al doilea la un concurs de pian în Senigallia.

Artista urma să concerteze, ieri, la Bucureşti şi sâmbătă, la Berlin. Fiică de lăutar, Mihaela Ursuleasa a fost atrasă din copilărie de muzica clasică. În 1995 câştiga prestigiosul premiu Clara Haskil, urmând apoi o carieră internaţională de succes.

Mihaela Ursuleasa a cântat pe unele dintre cele mai exclusiviste scene din lume, precum Concertgebouw (Amsterdam), Konzerthaus (Viena), Tonhalle (Zürich) sau Carnegie Hall (New York).
În 2010, albumul ei de debut “Piano & Forte” a primit premiul ECHO Klassik la categoria “Înregistrarea solo a anului”. Al doilea său album “Rapsodia Română” a fost scos anul trecut, în martie.

Gringos Cristian evoluează în Divizia A la Rugby in 7

Gringos Cristian

Echipa de seniori din cadrul Clubului de rugby Gringos Cristian evolueaza in campionatul national de rugby 7 – Divizia A!

“Dupa indelungi eforturi am reusit sa formam si o echipa rugby la categoria – seniori, Este un lot tanar cu o medie de varsta de sub 21 de ani, un lot promitator format din tineri dornici de afirmare care de curand au fost initiati in tainele rugby-ului. Vom participa la acest campionat fara nici un fel de miza, scopul nostru fiind acela de a ne evalua munca si eforturile depuse pana acum, de a ne evalua nivelul prestatiei noastre sportive fata de celelante echipe care sunt formate din jucatori experimentati. In urma acestor evaluari se pot forma si anumite subiective competitionale de si suntem siguri ca vom fi o surpriza in acest campionat la fel cum a fost si cu celelante echipe de rugby la categorii mai mici cu care noi activam in diferite competitii. Nu ne putem propune nici un fel de obiectiv maret, desi poate am fi putut sa o facem, dar din pacate nu ne permite satrea finaciara! Inca suntem in cautare de sponsori si / sau parteneri pentru a incheia o colaboare cu avantaj reciproc. Clubul nostru de rugby este unul cu perspective si viziuni diferite fata de ceea ce este momentan la noi in tara si suntem siguri ca pe temen lung se va vedea diferenta!”, a declarat presedintele RCGT Lucian Ionut Forfota.

Divizia A

Etapa I a Campionatului National de rugby 7 Divizia A incepe sambata, 4 august, pe stadionul Arcul de Triumf II din capitala. 

Cinci echipe se vor alinia la startul competitiei ce debuteaza la ora 9.00 cu partida dintre CS GRINGOS – CS Navodari si se incheie la ora 12.00 cu partida dintre RCM Galati si CS GRINGOS.

1. CS GRINGOS- CS Navodari ora 09.00
2. CFR-CSU Brasov-CS GRINGOS ora 09.20
3. CS Navodari-Jandarmeria Buc. ora 09.40
4. Jandarmeria Buc.-CFR-CSU Brasov ora 10.00
5. RCM Galati-CS Navodari ora 10.20
6. CFR-CSU Brasov-RCM Galati ora 10.40
7. CS GRINGOS-Jandarmeria Buc. ora 11.00
8. CS Navodari-CFR-CSU Brasov ora 11.20
9. Jandarmeria Buc.- RCM Galati ora 11.40
10. RCM Galati-CS GRINGOS ora 12.00

Tot Brasovul.....

EU sunt NASU MARE

Fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar, dă în acest moment declaraţii în faţa procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Braşov, în dosarul „Mafia Petrolului“. 

Sorin Blejnar, fostul șef al Vămilor Viorel Comăniţă şi fostul șef al SIPI Constanța, Dan Secăreanu, sunt cercetaţi, împreună cu omul de afaceri Radu Nemeş şi de soţia acestuia, pentru complicitate la evaziune privind importul de produse petroliere. Prejudiciul este de 15 milioane de euro.Procurorii DIICOT Braşov au început urmărirea penală în cazul acestora. 

Potrivit anchetatorilor, firmele lui Radu Nemeș și ale soției acestuia importau petrol de o anumită calitate, iar la intrarea în țară produsele erau declarate ca având o calitate inferioară. Prin acest tertip, Nemeș plătea accize mai mici, iar pe piața neagră vindea petrolul la un preț mult mai mare.  

Citiţi aici mai multe amănunte despre afacerile lui Blejnar în care sunt implicaţi şi angajaţi ai Vămii Braşov 

3.000.000 euro urmau sa fie virati intr-un cont din strainatate drept rasplata! 

DIICOT informeaza ca “in sarcina invinuitilor Marta si Blejnar se retine ca au acordat sprijin grupului infractional organizat in operatiunile de obtinere a autorizatiei de antrepozit fiscal si au blocat orice control sau inspectie fiscala la societatile comerciale utilizate de catre membrii gruparii, care ar fi putut conduce la stabilirea situatiei fiscale complete si corecte a antrepozitarilor. In aceasta modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de aproximativ 22.000.000 lei, reprezentand TVA si accize”. Blejnar ar fi pretins 3.000.000 de euro spaga, bani ce urmau au-i fi virati intr-un cont din strainatate, se arata intr-un referat al DIICOT. Aceste indicii provin din interceptari intre diverse persoane implicate in gruparea de crima organizata. 

Interesant este ca in timp ce pe numele lui Codrut Marta si a lui Sorin Blejnar sunt invinuiri si la DNA si la DIICOT, instanta a lasat-o pe sotia lui Marta, acuzata de proxenetism cu prostituate de lux in libertate, consierand ca nu mai prezinta pericol public. 

Blejnar a transmis, intr-o conferinta de presa din 31 august 2012, ca e prieten de 30 de ani cu Codrut Marta. Fostul sef al ANAF a explicat ca a fost ”o victima a trusturilor de presa si a politicienilor, pentru ca am deranjat. Cat a fost referendumul s-au amplifciat atacurile la adresa mea, a familiei mele…”

Dedicatie de la mine si de la un alt Sorinel