 |
| Coloanele bazaltice |
Cele mai vechi urme ale prezentei umane in judetul Brasov dateaza de acum 60.000 ani. Locuitorii acestor meleaguri au parcurs toate etapele specifice vechilor civilizatii europene. Dintre monumentele antichitatii, cel mai spectaculos este Sanctuarul dac de la Racos. Numele comunei se trage de la paraul "Soskut", care mai inainte era numit paraul Racos, datorita faptului ca in parau se gaseau raci.
Primul document scris dateaza din anul 1421. Acest document relateaza si faptul ca aici exista cu mult timp inainte o asezare intemeiata de pecenegi, care a fost distrusa de invazia tatarilor din 1241. Rolul militar, de aparare a asezarii este dovedit de existenta urmelor mai multor fortificatii de piatra, pe ambii versanti ai vaii, ridicate probabil la sfarsitul sec. al XI-lea, inc. sec al XII-lea.(Cetatile Kustaly si Rika).
Unul din punctele de atractie ale Racosului este castelul Bethlen, resedinta nobiliara fortificata, de mica amploare, construita in stilul Renasterii transilvanene, in anul 1664. Incinta fortificata de plan patrat, cu bastioane circulare la colturi si turn patrat de intrare, tipica arhitecturii militare medievale tarzii, anterioara castelului de pe latura de sud. O inscriptie de pe la 1700, incrustata pe fatada principala a turnului de poarta al castelului, arata ca, in acel an, edificiul apartinea contelui Samuel Bethlen si marca sfarsitul "lucrarilor de extindere si infrumusetare" a castelului racosian. De acest castel a fost legat un episod interesant din viata unei familii domnitoare din Tara Romaneasca: in razboiul crancen dintre turci si austrieci, din 1664, Grigore Ghica Voda se afla de partea austriecilor, dar, dupa razboi, domnitorul a fost silit sa fuga in Polonia. Sotia lui, Doamna Maria a trecut, la indemnul lui Grigore, in Transilvania, unde intrand sub protectia principelui Transilvaniei, Mihail Apafi, a fost adapostita o perioada mai indelungata in castelul Sukosd - Bethlen, unde l-a nascut pe fiul ei, Matei. Cererea "Sublimei Porti" otomane de a o expedia pe d-na Maria cu tot cu comorile ei la Stambul a fost respinsa de Apafi. In zilele Revolutiei de la 1848, Castelul Sukosd-Bethlen a fost ars in mare parte. Dupa 1873, castelul a devenit proprietatea contelui Samuel Teleki. Acesta a oferit castelul spre vanzare "composesoratului local", care a sarbatorit intrarea in posesiune abia in 1903. Lasat in paragina, in 1992, cand au inceput lucrarile de restaurare, castelul era in ruina.
Daca vizitati Racosul, nu uitati sa va opriti la Coloanele de bazalt. Situata in partea de vest a Munilor Persani, in apropierea "carierei de exploatare a bazaltelor" din comuna Racos, rezervatia naturala a "Bazaltelor de la Racos" este o rezervatie geologica, intinsa pe o suprafata de 1,05ha. Coloanele de bazalt au o inaltime cuprinsa intre 10 si 15m si au aparut datorita "racirii rapide a lavei vulcanice". Ele impresioneaza nu numai prin dimensiune, ci si prin forma neobisnuita, caracterizandu-se din punct de vedere geologic prin "curgerile de lava provenite de la un centru de eruptie local (Dealul Capela)", curgeri care au format, in timp, "coloane scurte la baza" si apoi, in sectiunea de mijloc, "coloane lungi si groase", iar deasupra, "scorii bazaltice"
Asociaţia Geopark Perşani a început lucrările la proiectul „Ecologizarea şi renaturarea zonei Coloanelor de Bazalt şi iniţierea Geodromului Racoş”. Finanţarea proiectului este asigurată în parte de către Fundaţia pentru Parteneriat în cadrul programului Parteneriat pentru Mediu.
Proiectul îşi propune ecologizarea a 3 ha din Complexul Geologic Racoş (arie protejată de interes naţional) şi transformarea ei în nucleul viitorului Geodromului Racoş. Se vor colecta deşeurile industriale rezultate din procesul exploatării bazaltului, deşeurile din construcţii şi demolări, se vor ingusta drumurile de exploatare aflate în carieră urmărindu-se transformarea lor în alei ale habitatului renaturat şi se vor nivela depozitele minerale rezultate din decopertarea bazaltului pentru exploatare. Vegetaţia zonei afectată atropic negativ, va fi refăcută prin plantări de arbori şi arbuşti într-o amenajare peisagistică adecvată. În acest nou habitat creat, vor fi expuse diferite tipuri de roci specifice României (inclusiv Coloanele de bazalt de la Racoş), alcătuind nucleul unui viitor parc tematic educativ a cărui temă principală este conservarea şi protejarea patrimoniului natural (geodiversitatea & biodiversitatea) naţional. De asemenea, proiectul va avea şi o componentă educaţională în colaborare cu şcoala locală din Racoş. O altă direcţie a proiectului este organizarea unui workshop pe tema Artei Pământului (Earth’s Art & Earthworks) care îşi propune schimbul de idei şi de experienţă între artişti. Astfel, Geodromul Racoş poate să devină un model de succes, prin care un sit natural contaminat istoric este renaturat şi reintrodus în circuitul socio – economic, într-o ţară ca România în care există peste 1000 de asemenea situri care aşteaptă intervenţia ecologică a omului.
Proiectul se bucură de un parteneriat fromat din 8 ong-uri, instituţii şi societăţi: ApIS PM „Feed-Back, Asociaţia 34Life, Prăvălia de Net SRL, Primăria Racoş, Carb SA, Olhib SRL, Grup Şcolar Industrial Racoş şi Asociaţia Geopark Perşani.
Perioada de desfăşurare a proiectului este din 1 martie până în 1 octombrie 2011.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu