MUZEUL"PRIMA SCOALA ROMANEASCA"

Muzeul „Prima Scoală românească”

Cladirea Prima Scoala Romaneasca

Muzeul primei scoli romanesti este adapostit in cladirea vechii scoli romanesti din curtea Bisericii Sf. Nicolae. Prima data amintita in documente in 1495. A fost refacuta in stil baroc, asa cum arata si astazi, noua constructie dateaza din anii 1760-1761. In salile de clasa ale vechii scoli se gasesc „urme ale activitatii Diaconului Coresi, cel mai mare carturar si tipograf roman din secolul al 16-lea”. Editor si traducator de carti in limba romana, folosind graiurile din sudul Transilvaniei si nordul Tarii Romanesti, el „a pus bazele literaturii romane scrise si totodata ale limbii noastre literare”.




Sala Anton Pann
Intre anii 1556-1583 tipareste 35 de carti, dintre care 9 in limba romana, 3 bilingve (romana si slavona) si 23 in limba slavona. In cele sase incaperi ale „Primei Scoli” se mai afla sala de clasa a lui Anton Pann, vechi obiecte de „uz gospodaresc” din Schei, tiparnita lui Coresi si o biblioteca. Tot aici gasim si partitura primei operete romanesti „Crai nou” de Ciprian Porumbescu, jucata prima data la Brasov in anul 1882 la Colegiul National „Andrei Saguna”, cat si documente ilustrand activitatea presei vechi brasovene, de mai bine de 150 de ani. In cadrul „Primei Scoli Romanesti” functioneaza si Muzeul Junilor din Scheii Brasovului si Muzeul de pictura „Stefan Mironescu”, cel care a zugravit „atat de viu Scheiul”. Arhiva complexului muzeal aflata in Casa Barac (situata in dreapta intrarii) cuprinde peste 100.000 de documente care „inca asteapta sa fie cercetate”. La scoala din Scheii Brasovului s-a predat pentru prima data in limba romana 1559.

Inscriptia de pe frontispiciu 

Coresi (cunoscut și ca Diaconul Coresi) (d. 1583, Brasov) a fost un diacon, traducător si mester tipograf român originar din Targoviste. Este autorul primelor cărți în limba romana. A editat în total circa 35 de titluri de carte, tipărite în sute de exemplare și răspândite în toate ținuturile românești, facilitând unitatea lingvistică a poporului român dar și apariția limbii române literare.Coresi este originar din Târgoviște, unde și-a început activitatea tipografică. În 1559-1560 se stabilește definitiv la Brașov, unde i s-a oferit posibilitatea de a tipări nu doar în limba slavonă, ci si in limba romana, fapt imposibil la vremea respectivă în Muntenia, din cauza opoziției Mitropoliei Ungrovlahiei.
 

Imagine din interior
Tipăriturile lui, apărute în mare parte la Brașov între 1556 și 1583 sub influența curentelor de reformă religioasă luterană și calvină răspândite atunci în Transilvania, sunt adevărate „monumente” de limbă veche românească, importante și prin predosloviile scrise de el, în care se ridică pentru prima oară, cu hotărâre și claritate, problema introducerii limbii românești în cultul religios. Tipăriturile lui Coresi utilizau graiul din Țara Românească și sud-estul Transilvaniei și au avut o mare importanță pentru evoluția și unificarea limbii române. Ele au stat la baza formării limbii române literare.Coresi a deprins tehnica tiparului de la Dimitrije Ljubavić, care lucra pentru Mitropolia Ungrovlahiei. A tipărit primele cărți în limba română Tetraevanghelul (1561) - o traducere din Noul Testament a celor patru evanghelii, Întrebare crestinească (lucrare cunoscută și sub numele deCatehism, apărută în 1560 — studiile mai vechi îl datează 1559), Liturghierul 1570),Psaltirea(1570). Cărțile erau întrebuințate atât în biserică cât și la școală. Munca de tipar consta din xilogravură si necesita eforturi deosebite. Fiecare pagină trebuia sculptată în lemn. Pentru aceasta Coresi folosea 10-20 de ucenici, pe care îi amintea în prefața cărților editate de el.




Colectia de icoane
Tiparnița lui Coresi este expusă astăzi la Muzeul „Prima școală românească” din Brașov
 

Cronologie
Mai jos este redată cronologia şcolii aşa cum reiese ea din istoricul afişat în interiorul ei:
secolele XI - XII se scrie “Omiliarul”, manual şcolar
1292 cronica locală consemnează biserica
15 decembrie 1399 Papa Bonifaciu al IX-lea aminteşte lăcaşul de cult şi învăţătură
1556-1583 diaconul Coresi tipăreşte în Şchei primele cărţi de circulaţie în limba română 

1559 se predă şcolii Catehismul Coresian, reeditare a Catehismului Luteran




Statuia Diaconu Coresi


1570-diacul Oprea (dascălul şcolii) scrie „Ohtoihul” în limba română 

1587-Protopopul Iane scrie primul text braşovean în limba română
secolul XVI – dascălul Barbu Horban scrie primul manual de filozofie
1628 -1633protopopul Vasile scrie prima cronică cu subiect românesc din ţară (1292-1633)
1731 dascălul Petcu Soanul editează în Şchei primul almanah (calendar) din ţară
1724 protopopul Florea Baran scrie primul act cu alfabet latin
1743 protopopul Radu Tempea II scrie “Cronica Şcheilor” (1391-1743).
1757 dascălul braşovean Dimitrie Eustatievici scrie prima “Gramatică” în limba romana
1740 protopopul Eustatie Grid ridică etajul şcolii
1797 protopopul Radu Tempea V tipăreşte “Gramatica Românească”
1821-1828-1850 popasurile lui Anton Pann în Şchei
mai 1848 George Ucenescu compune melodia imnului “Deşteaptă-te române” lucru evidenţiat în autobiografia lui Ucenescu