Ravasitul oilor-Bran |
Atmosfera reproduce bucuria întâlnirii ciobanilor cu familia, rudele și sătenii dar și mândria acestora pe care și-o manifestă de calitatea brânzeturilor obținute și mai ales față de cât de grase și frumoase s-au întors acasă animalele avute în pază.Cei care participă la eveniment au prilejul să cânte, să danseze și să mananace pe săturate tot soiul de preparate specifice, dar mai ales bulz, brânzeturi și pastramă de oaie obținute în gospodăriile localnicilor. Astfel, se va organiza o expoziție cu vânzare, unde se vor prezența preparate gastronomice.
De asemenea, turiștii vor avea parte de expoziții de animale unde vor fi prezentate cele mai frumoase exemplare de ovine, bovine, cabaline și vor putea viziona parada câinilor ciobănești ai păstorilor, unde cel mai frumos exemplar va fi premiat.
Tot cu acest prilej meșteri populari din toată țara își expun obiectele tradiționale: ceramică, obiecte de port popular, țesături, blănuri, sculpturi etc.
Păstori... cu vechime
Pastoritul din zona Branului a facut obiectul unor lucrari cu caracter etnografic și social, fiind recunoscuta drept un mare centru pastoral. Zona Branului este situata intr-o regiune montana, marginita de Munții Bucegi și Munții Piatra Craiului, in sectorul nordic al Culoarului Rucar-Bran și se intinde pe o lungime de circa 16 km, in limitele administrative ale comunelor componente: Bran, Moieciu și Fundata.
An Urbariul din anul 1820, se menționa strict, pentru fiecare munte din aceasta zona, numarul de animale care pot pasuna, dovada a grijii pe care locuitorii din aceasta zona o aveau pentru evitarea supraincarcarii pasunilor cu animale.
Branenii au practicat cu precadere pastoritul pendulator, cu varatul in Munții Bucegi și in masivul Piatră Craiului și iernatul in sat, dar și un pastorit de transhumanta, de catre mocanii care dețineau circa patru-cinci mii de oi.
Ei au fost numiți, prin indeletnicirea lor pastoreasca, „Mocanii Moroieni”, care fraternizau cu „Mocanii Saceleni” și cu „Mocanii Tutuieni”, din partile Sibiului.
Branenii și transhumanța
Crescatorii și-au exprimat nemulțumirea ca pentru transhumanta trebuie sa obtina o autorizație, contracost, de la fiecare primarie de pe ruta, demers care necesita mult timp și mulți bani.
Dupa discuție s-a conturat soluția că transhumanță sa fie și la noi subventionata, cu 7 euro pe oaie, la fel că și in alte state europene, iar transportul oilor sa se realizeze cu mașini specializate sau pe calea ferata.
Toți crescatorii de oi prezenți au susținut ca transhumanță la munte implica mari riscuri, datorita creșterii numarului de urși și lupi, care devin tot mai agresivi, Romania fiind pe primul loc la cele doua specii, situație care conduce treptat la depopularea oilor din munți.
Produse tradiționale din zonă Branului
An Arhivele Naționale, filiala Brașov, exista numeroase documente care atesta ca branza de burduf, urdă, cașul afumat, „bulzul de Bran” și pastrama, au fost produse specifice satelor branene.
An anul 1598, cand Mihai Viteazu a trecut cu oștirile sale prin ținutul Branului, a fost tratat cu pastrav, „branza de Bran” și cu „frigarui de berbec”, foarte apreciate de delegația voievodala.
De-a lungul secolului al XIX-lea, Branul devenise cel mai important centru al vieții pastorale. Mocanii de aici concurau cu mocanii saceleni și mocanii țuțuieni.
La inceputul secolului al XX-lea, pina in anul 1948, Branul deținea monopolul privind șeptelul de oi, căi și vaci. Mocanii moroieni, adica branenii, dețineau cele mai multe tarle de oi și nenumarate stani, ocupand munții din Țara Branului, Munții Bucegi, Piatra Craiului și munții de pe Valea Prahovei.
Produsele tradiționale specifice la braneni au fost, sunt și au tendința de menținere și in viitor, brinza de burduf”, "urda dulce și sarata”, "casul afumat”, "telemeaua”, iar din carne "pastrama” și "cirnatii de oaie”.
Dintre aceste produse, cel mai cunoscut sortiment in tara și strainatate, este branza de burduf conservata in coaja de brad, considerata o delicatesa.
Deși aceste produse au cautare, toți crescatorii de oi au fost de acord ca pentru o și mai buna valorificare a laptelui de oaie, in cașcavaluri superioare și produse acidulate (iaurt, chefir), trebuie sa mulga mecanic oile și sa-și faca branzarii conform normelor europene.
Majoritatea primariilor din zona și din tara insa au inchiriat pasunile comunale numai pe un an, ori pentru a face o investiție costisitoare intr-o brinzarie moderna este nevoie că aceste contracte de inchiriere sa se incheie pe cel puțin 10 ani, situație care ar conduce și la intretinerea și la ameliorarea pasunilor.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu