Anul acesta, in ziua de sambata, 2 martie, se vor comemora 24 de ani
de la sacrificiul lui Liviu Cornel Babeş, braşoveanul care, în primăvara
anului 1989, în semn de protest faţă de dictatura comunista din
România, şi-a dat foc pe pârtia Bradul din Poiana Braşov. Inainte de a se autoincendia a scris pe o bucată galbenă de carton,
un text cutremurător: “Stop murder! Auschwitz = Braşov” (“Opriţi
crimele! Auschwitz = Braşov”). Iată cum era manifestatia comemorativa in Piata Sfatului din Brasov
in 2 martie 1990, cu prilejul impliniri unui an de cand “Martirul” Liviu
Cornel Babes a aprins torta Revolutiei! Organizatori: S.I.”Miscarea 15
Noiembrie” presedinte Mircea Sevaciuc, Iosif Gheorghe, Vasile Gogea,
Anghel Vasile,Alexandru Popescu, Costica Bahnareanu, Gavrila Filichi,
Ghe. Zaharia etc. Prima
comemorare din 2 martie 1990 a lui Liviu Cornel Babes pe partia Bradul
din Poiana Brasov. Fica Gabriela Babes, Vasile Gogea, Etelka Babes,
Alexandru Savastru etc. Emil
Hurezeanu: “Este o ocazie emoţionantă pentru mine să fiu astăzi
invitatul dumneavoastră aici. Este un prilej să prezint nu un ultim
omagiu, ci un prim omagiu, doamnei Babeş şi fiicei lui Liviu Babeş. Aş
dori să spun că şi în noiembrie 1987 şi în martie 1989, întâmplarea a
făcut să fiu primul care, în limba română, într-un loc străin, la
microfonul „Europei Libere”, să vorbesc despre ce s-a întâmplat în acest
oraş liber şi eroic, despre demonstraţia anticomunistă din noiembrie
1987 şi la puţin timp după aceea am aflat despre sacrificiul lui Liviu
Babeş pe o pârtie din Poiana Braşov.” “Vreau să spun că exemplul lui Liviu Babeş este în sine o coloană
morală a comunităţii româneşti. Paul Valery spunea că Europa se termină
acolo unde există ultima biserică gotică. La Braşov… De aici, pentru
noi, înseamnă a deveni european, ca să nu mai vorbim de vienez sau
hamburghez. Bineînţeles că nu întâmplător, în noiembrie 1987, mii de
oameni au protestat aici cu mult curaj, şi deloc întâmplător, un artist
cu spirit liber a ales sacrificiul tot aici, la Braşov. Dau dreptate
celor care au vorbit înainte, eu ştiu ce înseamnă Braşovul, este un loc
care de sute de ani şi-a cultivat libertăţile, meşteşugurile, curajul
întreprinderii şi curajul terminării trebii.” Galeria Kron –Art 2 martie
2008
Galeria Kron-Art martie 2008, intalnire cu ocazia lansari carti
Martirul Cornelia Buzincu, Claudiu Iordache, Etelca Babes,
prof.univ.dr.Ioan Scurtu, Emil Hurezeanu, C.T. Popescu, Mircea Sevaciuc,
Viorel Domenico, Mircea Brenciu, Iulian Catalui si Gabriel Stan.
Gabriel Stan: “Mă bucur că am ajuns, în sfârşit, să vorbim despre un
erou-martir, un simbol al românilor la nivelul cehului Jan Palach, în
condiţii civilizate. Liviu Babeş, aşa cum ştim cu toţii sau ar trebui să
ştim cu toţii, s-a sacrificat pentru demnitatea de a fi român, pentru
demnitatea de a fi liber. El va aparţine, indiferent dacă vrem sau nu
vrem, tuturor românilor, nu va reuşi nimeni să-l scoată din istorie. Va
veni o vreme în care va fi, într-adevăr, respectat şi pus la locul pe
care-l merită. Faptul că nu s-a întâmplat acest lucru mai devreme
aparţine prostiei şi răutăţii noastre tradiţionale…” Bela Hunter, ziarist: Cred că spiritul lui Liviu Babeş este un spirit
braşovean prin excelenţă. El a împrumutat ceva din spiritul acestui
oraş liber, liber şi în istorie, în care, indiferent de stăpânirea
vremelnică, Braşovul şi-a arătat întotdeauna libertatea de acţiune,
libertatea pentru cultură, libertatea în arte, în comerţ şi aşa mai
departe. Libertatea asumată de către noi este o libertate pe care am
împrumutat-o din istorie. Liviu Babeş este un precursor a ceea ce s-a
întâmplat în decembrie 1989 în Braşov. El, fiind acea torţă vie a
Revoluţiei Române, face, în mod tragic, legătura între ceea ce s-a
întâmplat în 15 noiembrie 1987 şi decembrie 1989. Mircea Brenciu, autorul cărţii „Martirul”: Vă mulţumesc pentru tot ce
aţi spus aici despre Liviu Babeş şi despre cartea dedicată acestui
erou-martir. Eu cred că această carte este doar un început şi că, în
anii ce vor urma, i se vor adăuga alte şi alte contribuţii, menite să
pună în adevărata lumină personalitatea creatorului Liviu Babeş şi
sacrificiul eroului Liviu Babeş. Vă mulţumesc! Primarul
Brasovului George Scripcaru, Claudiu Iordache, directorul general al
IRRD, prof. univ. dr. Ioan Scurtu, director ştiinţific al IRRD, Cornelia
Buzincu, Etelka Babes, Viorel Domenenco si scriitorul Mircea Brenciu. In Poiana Braşov, nu departe de locul sacrificiului său, a fost
ridicat, în 2007 din iniţiativa şi cu sprijinul financiar al IRRD – un
monument, pe care a fost fixată o placă memorială cu chipul eroului.
Efigia a fost realizată de artistul plastic braşovean George Jipa şi a
fost instalată în curtea bisericii ortodoxe din Poiana Braşov,unde mii
de turişti vin să se roage. Mircea Sevaciuc: “Liviu Cornel Babeş a fost băgat în mormânt de
securitate şi de comunişti. Dupa revolta noastra din 15 noiembrie 1987,
si represiunile care au urmat Liviu nu a mai avut odihna. A trimis o
scrisoare la Europa Liberă prin care solicita un trai mai bun romanilor.
Un prieten comun G..M dezvaluia acum catva ani: “De atunci, nu a mai
avut zile bune. Îi era frică să meargă pe stradă. Într-o zi mi-a zis la
serviciu:Ăştia vor să pună mâna pe mine, dar nu o să reuşească, pentru
că o să îmi dau foc de viu” Etelka Babes: Acasă, nimic din comportamentul lui
Liviu Cornel Babeş nu anunţa tragicul deznodământ. Până şi dimineaţa
acelei zile de 2 martie 1989 a fost una obişnuită, în familie.
Dis-de-dimineaţă, Liviu Cornel Babeş a luat micul dejun cu soţia şi
a plecat la fabrică. Pentru după-amiază, soţii programaseră şi o
vizită de familie. La ora 9, maistrul Babeş s-a învoit de la muncă. Dar
ce a urmat a zguduit oraşul Braşov. Securitatea a confiscat caietele. Cazul Babeş a fost instrumentat
discret de Securitate. Imediat după înmormântare, un securist a
scotocit camera de lucru a maistrului, în prezenţa soţiei. “Au venit la
mine, la serviciu, de la Securitate, îşi aminteşte Etelka Babeş. Am
plecat cu ei acasă. Au fost omenoşi, mai ales unul dintre ei, un tânăr.
Mi-a zis că vrea să se uite prin sertare. M-au întrebat dacă avea
caiete, ei ştiau că e pictor amator. Voiau să afle dacă am păstrat
caietele cu schiţe. Prin Legea 93/1997, Liviu Cornel Babes a fost
declarat Erou – Martir. Brasovul l-a numit cetatean de onoare
post-mortem, iar strada pe care a locuit poarta, astazi, numele
martirului.
Chiar dacă mai sunt câţiva ani până atunci, Braşovul ar
putea deveni în anul 2021, viitoarea Capitală Culturală a Europei. Ar
fi astfel al doilea oraş al României, după Sibiu, care va avea această
onoare. Deşi nu este o certitudine, reprezentanţii municipalităţii iau
în calcul pregătirea oraşului pentru acest statut în anii care urmează.
Istoria, tradiţia, cultura, arhitectura şi poziţionarea geografică a
Braşovului sunt doar câteva dintre lucrurile care fac oraşul eligibil
pentru titlul de Capitală Culturală a Europei în 2021. Timpul rămas până
atunci ar putea servi pentru ca autorităţile să pună la punct agenda
culturală, infrastructura, să facă imaginea Braşovului să conteze pe
harta culturală a continentului. Mai mult, primarul George Scripcaru
spune că totul are şi o coloratură politică şi că oamenii ar trebui să
sprijine ideea stabilirii capitalei Regiunii Centru la Braşov.
"Cetăţenii Municipiului şi Judeţului Braşov ar trebui să înţeleagă şi
să îi sancţioneze pe politicienii de la celelalte partide care fac
jocuri şi strategii ca să sprijine stabilirea capitalei regiunii în altă
parte decât la Braşov." - George Scripcaru - primar Braşov, PDL
Recent încheiat, Festivalul Olimpic al Tineretului European serveşte ca
exemplu în acest scop, pentru o poziţionare printre oraşele care au
ceva de oferit din punct de vedere cultural. Când a fost Capitală
Europeană, Sibiul a atras prin statutul pe care l-a avut mai mulţi
turişti decât în orice altă perioadă, peste un milion doar în 2007,
dintre care foarte mulţi s-au stabilit şi au făcut investiţii aici.
"Din datele pe care le avem noi, peste 2000 de investitori străini fac
afaceri la Sibiu şi în împrejurimi, unde, de altfel, au apărut în
ultimii ani centre comerciale, fabrici, adevărate parcuri industriale." -
Cosmin Călinescu - corespondent Digi24
Prin proiecte culturale de mare anvergură, Sibiul a atras în această
perioadă investiţii de peste 50 de milioane de euro. Astfel, au putut
fi recondiţionate clădiri în stare avansată de degradare, aşa încât
oraşul să poată deveni unul primitor. Primarul George Scripcare
recunoaşte că în Braşov aceasta este încă o problemă.
"Avem clădiri cu proprietari care închiriază spaţiile. Ei stau în altă
parte, fac venituri şi pică tencuiala de pe faţadele caselor şi
accidentează oamenii care trec pe stradă. Iar ei aşteaptă să vină
Primăria să le repare faţada." - George Scripcaru - primar Braşov, PDL
Dacă toate problemele vor fi rezolvate în timp util, Braşovul ar putea
întruni toate datele ca să devină Capitală Culturală Europeană în 2021.
Pentru
a veni in sprijinul celor care isi petrec sfarsitul de saptamana sau
vacantele la munte, Vodafone a lansat aplicatia Salvamont. Cu ajutorul
acesteia, in cazul in care turistii sufera un accident sau au nevoie de
ajutor, echipele Salvamont ii pot localiza mult mai usor. Turistii
care folosesc aplicatia pot notifica in timp real dispeceratul
Salvamont, cu ajutorul butonului SOS din aplicatie, atunci cand are
nevoie de ajutor. Echipele Salvamont pot localiza pozitia telefonului,
coordonatele geografice si nivelul bateriei. Chiar daca telefonul nu mai
este in raza de acoperire a retelei de telefonie folosite, traseul
parcurs va fi memorat pe perioada monitorizarii, iar la prima conexiune
in retea, dispeceratul Salvamont va putea vedea din nou coordonatele
locatiei utilizatorului. Aplicatia este disponibila in prezent
pentru toti utilizatorii telefoanelor Android, indiferent de retea, si
poate fi descarcata din Google Play. Special pentru utilizatorii
Vodafone, traficul de date in cadrul aplicatiei este gratuit. „Anual
peste 3500 de turisti beneficiaza de asistenta Salvamont pentru
rataciri sau accidente suferite pe partiile de schi sau pe trasee
montane. Cu ajutorul acestei aplicatii, echipele Salvamont pot localiza
mult mai simplu acesti turisti care au nevoie de ajutor. Pana in
prezent, turistii sunau la 0Salvamont atunci cand aveau nevoie de noi,
iar timpul scurs de la primul apel pana la gasirea turistilor putea
varia in functie de dificultatea traseului. Acum ii putem localiza mult
mai simplu, iar timpul de salvare se reduce considerabil”, a mentionat
Mircea Opris, Presedintele Asociatiei Nationale a Salvatorilor Montani
din Romania. Totodata, cei care vor sa isi petreaca sfarsitul de
saptamana pe partiile de schi, pot afla din timp cele mai importante
avertismente montane, informatii despre starea vremii, trasee montane,
contactele si locatiile cabanelor din intreaga tara si informatii despre
peste 70 de partii de schi din tara. Din 2004 si pana in
prezent, Vodafone a sprijinit Asociatia Nationala a Salvatorilor
Montani din Romania pentru asigurarea nevoilor echipelor Salvamont din
toata tara: infiintarea si functionarea Dispeceratului National
0Salvamont (0725.826.668), servicii de telecomunicatii pentru echipele
Salvamont din toata tara, achizitia echipamentelor speciale necesare
salvamontistilor in interventiile de salvare pe munte, imbunatatirea
semnalizarii traseelor montane, refacerea refugiilor montane, realizarea
de materiale informative cu sfaturi pentru turisti pentru prevenirea
accidentelor pe munte si altele.
Pentru o urcare simplă cu telecabina biletul tip cartelă costă 20 de lei pentru adulţi, iar pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 12 ani, 10 lei. O urcare şi o coborâre cu telecabina va costa 30 de lei pentru adulţi şi 15 pentru copii, iar o coborâre, 20 de lei pentru adulţi şi 10 lei pentru copii.Pentru telecabine, telescaune, telegondole şi teleschiuri, preţul cartelelor este în funcţie de numărul de puncte. O cartelă cu şase puncte costă 30 de lei pentru adulţi şi 15 lei pentru copii, cu 10 puncte, 40 de lei pentru adulţi şi 25 pentru copii, cu 20 de puncte, 65 de lei pentru adulţi şi 40 de lei pentru copii, cu 30 de puncte 95 de lei pentru adulţi şi 50 de lei pentru copii.O cartelă cu 60 de puncte are preţul de 170 de lei pentru adulţi şi 95 de lei pentru copii, de 80 de puncte 200 de lei pentru adulţi şi 120 de lei pentru copii, de 120 de puncte, preţul cartelei este de 300 de lei pentru adulţi şi 160 de lei pentru copii, de 180 de puncte 400 de lei pentru adulţi şi 215 lei pentru copii, iar de 240 de puncte preţul este de 510 lei pentru adulţi şi 280 de lei pentru copii. Cei care doresc să-şi facă abonamente, aceste sunt pe ore şi pe zile. De la ora 11.00 preţul unui abonament este de 100 de lei pentru adulţi şi 45 de lei pentru copii, de la ora 13.00, 75 de lei pentru adulţi şi 45 de lei pentru copii, iar de la ora 14.00, 55 de lei pentru adulţi şi 35 de lei pentru copii. Pentru patru ore din momentul cumpărării preţul abonamentului este de 90 de lei pentru adulţi şi 55 de lei pentru copii. Abonamentul poate fi achiziţionat începând de la o zi şi costă 135 de lei pentru adulţi şi 75 de lei pentru copii până la şase zile pentru care preţul este de 510 lei pentru adulţi şi 265 de lei pentru copii. Pentru 10 zile din sezon consecutive sau nu, preţul abonamentului este de 960 de lei pentru adulţi şi 580 de lei pentru copii. Reprezentanţii primăriei susţin că este imperios necesară utilizarea unui sistem integrat de operare a tuturor instalaţiilor de transport pe cablu din Poiana Braşov, inclusiv asigurarea lucrărilor de amenajare şi întreţinere a pârtiilor de schi şi pentru sezonul 2012-2013, motiv pentru care s-a recurs din nou, la asocierea dintre Municipiul Braşov şi SC Ana Teleferic S.A. ca şi în sezonul 2011-2012, societate care are în prezent în funcţiune opt instalaţii de transport pe cablu şi experienţă în operarea instalaţiilor de transport pe cablu şi de producere a zăpezii artificiale. S-a propus ca tarifele de acces la instalaţiile de transport pe cablu să fie unice, ele fiind valabile atât pe instalaţiile din proprietatea S.C. Ana Teleferic S.A. cât şi pe cele ale municipiului Braşov, două la număr pe Pârtia Lupului şi Ruia, o liberă circulaţie a schiorilor şi turiştilor în tot arealul, prin utilizarea unui schi pass unic. Domeniul Schiabil din Poiana Braşov a fost modernizat şi extins în 2011, astfel că în prezent se întinde pe o suprafaţă de 80 de hestare, 24 de kilometri de pârtii, două noi trasee de transport pe cablu şi un lac cu o capacitate de 135.000 de metri cubi pentru producerea zăpezii artificiale. Fondurile în valoare de 30 de milioane de euro cu fonduri de la Ministerul Dezvoltării Regionale.
Braşovenii
care locuiesc pe Republicii, Postăvarului, Michaell Weiss sau Piaţa
Enescu vor putea merge cu maşina până acasă doar dacă au loc de parcare
în curte. Cei care vor să se aprovizioneze vor avea acces pe lângă
terase
Proiectul
de reabilitare a centrului istoric va continua în acest an cu câteva
lucrări de anvergură. Deocamdată, realizarea acestora rămâne la stadiul
de propunere, până la momentul la care va fi votat bugetul municipiului,
iar edilii vor şti cu exactitate de câţi bani dispun pentru astfel de
investiţii. Propunerea municipalităţii este de a transforma atât strada
Michael Weiss, cât şi Piaţa Enescu în pietonal, pe modelul străzii
Republicii sau Postăvarului. Pe Weiss ar urma însă, să fie şi terase,
dar faţă de anul trecut, pe axul central al străzii, respectiv pe unde
acum pot circula autovehiculele care fac aprovizionarea magazinelor sau
restaurantelor din zonă şi pe unde au acces riveranii de pe Weiss, de pe
Republicii şi din Piaţa Enescu. Primăria
Braşov a adoptat un nou regulament de funcţionare a teraselor care îi
obligă pe comercianţi să folosească doar două tipuri de mobilier avizate
de Comisia de Cultură, însă, şi în ceea ce priveşte dispunerea meselor
vor fi câteva reguli stricte, astfel ca accesul auto să nu fie
îngreunat, în special în situaţii de urgenţă. Dacă
lucrările de transformare a acestor străzi în pietonal vor fi bugetate
pentru anul acesta, cei care locuiesc în zonă vor mai avea acces cu
maşina doar dacă au un loc de parcare în curte. Staţionarea
autovehiculelor în întreaga zonă va fi strict interzisă, ţinând cont că,
până acum, în Piaţa Enescu erau prevăzute câteva locuri de parcare
pentru riverani. Locatarii vor mai putea intra cu maşina în zonă doar
temporar, în cazul în care nu au garaj, pentru a se aproviziona. Accesul
cu maşina pe Republicii ar urma să se facă tot pe Michael Weiss,
respectiv pe la intrarea dinspre Mureşenilor. Purtătorul de cuvânt al
Primăriei Braşov, Sorin Toarcea, ne-a declarat că riveranilor din Centru
li se vor oferi parcări de reşedinţă în spatele Hotelului Aro, unde
acum, o parte este parcare publică concesionată firmei P&P, iar o
altă parte sunt locuri de reşedinţă. „Vom diminua numărul de locuri din
parcare publică, astfel ca riveranii din Centru, care au avut locuri în
Piaţa Enescu, să nu aibă probleme în ceea ce priveşte parcarea”, a
asigurat Toarcea.
Al doilea patinoar pentru desfăşurarea competiţiilor din cadrul
Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE), care se află în
construcţie la Poiana Braşov, va fi gata duminică, a declarat, marţi,
primarul George Scripcaru, într-o conferinţă de presă susţinută la
Poiana Braşov, împreună cu preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv
Român, Octavian Morariu, preşedinta Autorităţii Naţionale pentru Sport
şi Tineret, Carmen Tocală, şi Katerina Nycova, supervizor din partea
Comitetului Olimpic European.
„Marţi se lucrează la montarea mantinelei, iar
miercuri după ora 12,00 începe producerea gheţii. Duminică vor veni
specialiştii pentru omologare“, a declarat Scripcaru.
Octavian Morariu a adăugat că până duminică gheaţa va fi bună pentru
competiţie, astfel încât patinoarul să fie omologat şi să aibă loc şi o
competiţie test înainte de competiţia mare. „Pregătirile sunt pe ultima sută de metri. Progresul este
semnificativ în ultima perioadă şi dacă vom continua pe acelaşi trend,
în mod sigur lucrurile vor fi aşa cum trebuie. Patinoarul este o
problemă cunoscută de foarte multă vreme. Am primit asigurări că până
duminică gheaţa va fi bună de competiţie. (…) Toate pregătirile pentru
acest festival înseamnă pentru mine un lucru foarte important, faptul că
am căpătat experienţă, iar rodul unei astfel de competiţii este de a
deschide calea organizării altora, ceea ce este un lucru foarte bun
pentru România“, a subliniat Octavian Morariu. Referindu-se la festivitatea de deschidere a Festivalului Olimpic al
Tineretului European, care va avea loc în 17 februarie, ora 19,30, pe
Arena Liceului Sportiv din Braşov, George Scripcaru a spus că intrarea
în arenă se va face pe bază de invitaţie, pentru că sunt nişte reguli
stricte care ţin de protocolul de organizare a unor astfel de
festivităţi. „Pentru ca un număr cât mai mare de persoane să urmărească
festivitatea de deschidere, care va dura 90 de minute, în Piaţa Sfatului
vor fi amplasate mai multe ecrane de dimensiuni mari care să faciliteze
urmărirea manifestărilor de la Arena Liceului Sportiv. De asemenea, TVR
– partener în organizarea FOTE – va transmite în direct festivitatea de
deschidere. La toate competiţiile sportive care se vor desfăşura în
perioada 18-22 februarie accesul va fi gratuit“, a spus Scripcaru. Katerina Nycova, supervizor din partea Comitetului Olimpic European, a
declarat că este a şaptea oară când vine la Braşov. ‘Este o experienţă
foarte plăcută pentru că încet-încet înţeleg modul cum se desfăşoară
lucrurile aici. Când am venit la jumătatea lunii ianuarie situaţia era
foarte dificilă, dar acum m-am întors şi am văzut un progres. Mai sunt
multe de făcut, dar Comitetul de organizare munceşte din greu să
organizeze un eveniment foarte bun’, a spus Nycova. Toate celelalte baze sportive unde se vor desfăşura competiţiile de
la Predeal, Râşnov, Cheile Grădiştei şi Braşov sunt omologate şi
pregătite să aştepte sportivii.
Asociaţia Milioane de Prieteni din Braşov împreună cu Direcţia
Regională de Poştă Braşov a lansat la 1 februarie proiectul „O carte
poştală-un bilet spre libertate“. Proiectul îşi propune strângerea de fonduri pentru finanţarea
acţiunilor legate de eliberarea urşilor captivi din diverse zone din
ţară şi transportul lor în Rezervaţia „Libearty“ din Zărneşti. În cadrul acestui proiect Asociaţia Milioane de Prieteni a creat
cinci modele de cărţi poştale cu imagini din Rezervaţia „Libearty“ şi cu
urşii din sanctuar. „Aceste cărţi poştale se găsesc, începând de la 1 februarie, la toate
oficiile poştale şi chioşcurile care aparţin Poştei Române din toată
ţara. Costul unei cărţi poştale este de 2 lei, iar 66% din fondurile
încasate din vânzarea cărţilor poştale vor intra în contul Asociaţiei
«Milioane de Prieteni». În diverse zone din ţară mai sunt în captivitate
20 de urşi care trebuie salvaţi şi duşi în Rezervaţia «Liberty»“, a
declarat Cristina Lapis, preşedinta Asociaţiei Milioane de Prieteni din
Braşov, citata de agerpres.ro. Cristina Lapis face un apel şi către firmele din Braşov şi din ţară
să redirecţioneze 2% din impozit către Asociaţia Milioane de Prieteni în
vederea construirii unui azil pentru câinii abandonaţi pe stradă pentru
că cel din zona Triaj din Braşov a devenit neîncăpător. De asemenea,
fondurile necesare pentru întreţinerea animalelor atât din Rezervaţia de
la Zărneşti, cât şi din azilul pentru câini sunt din ce în ce mai
puţine. În Rezervaţia Liberty din Zărneşti trăiesc în prezent 70 de urşi care
zilnic au nevoie de peste o tonă de mâncare care costă 750 de euro.