CASA SFATULUI
Construita in secolul al XIII-lea se mai numeste si “Turnul Trompetilor”,deoarece de aici se dadea alarma cind vreun pericol ameninta orasul.Tot din acest turn judecatorul targului veghea asupra ordinii care trebuia respectata de targoveti.Langa turn,Breasla Cojocarilor a ridicat in secolul urmator citeva hale destinate comertului.Una dintre cele mai reprezentative este si astazi Casa Hirscher care a fost cladita intre anii 1541-1547 de catre Apollonia vaduva lui Lukas Hirscher,primarul Brasovului.
Valoros monument de arhitectura al orasului,Casa Hirscher, a fost construita dupa modelul vechilor hale de marfuri din marile orase ale Europei de vest.Deoarece la etaj se comercializau cizmele sau batusele, aceasta cladire a ramas cunoscuta si sub numele Podul Batusilor.Deasupra intrarii se vede blazonul familiei Hirscher sculptat in piatra.Actualmente, in aceasta cladire functioneaza complexul de restaurante “Cerbul Carpatin” si “Galeriile Corona”,unitati vizitate de mii de turisti in fiecare an.
Valoros monument de arhitectura al orasului,Casa Hirscher, a fost construita dupa modelul vechilor hale de marfuri din marile orase ale Europei de vest.Deoarece la etaj se comercializau cizmele sau batusele, aceasta cladire a ramas cunoscuta si sub numele Podul Batusilor.Deasupra intrarii se vede blazonul familiei Hirscher sculptat in piatra.Actualmente, in aceasta cladire functioneaza complexul de restaurante “Cerbul Carpatin” si “Galeriile Corona”,unitati vizitate de mii de turisti in fiecare an.
In anul 1420,ambele constructii ale TurnuluiTrompetilor au fost incluse intr-una noua ,care cuprindea latura de nord-est si parterul actual.Urmeaza apoi diverse adaugiri,cladirea completindu-se in perioadele Renasterii si Barocului.S-a inaltat totodata si turnul de paza existent,peste zidurile celui vechi.Aici,in Casa Sfatului se hotara asupra treburilor importante ale orasului,aici erau primiti de catre mai marii vremii oaspetii princiari.Si tot aici sub domnia lui Mihai Viteazul, s-a intrunit Dieta Transilvaniei.
Cladirea are un aspect impunator,nu numai datorita inaltimii sale,ci si datorita masivitatii si amolasamentului ei.Pe fatada opusa turnului se afla o loggie construita in stil baroc pe al carui frontiscipiu se vede vechea stema a orasului(o coroana simbolizand numele medieval al orasului”Corona montium cingitur”)
Clădirea s-a transformat în Primărie pe măsură ce orașul s-a dezvoltat. Astfel, următoarea mențiune despre Casa Sfatului din Brașov apare în 1503, ea fiind menționată sub numele de „Praetorium”.
Construcția a cunoscut de-a lungul anilor multe modificări, multe dintre ele fiind datorate distrugerilor provocate de evenimente naturale:
-5 iulie 1608 – un trăznet lovește turnul Casei Sfatului; incendiul nu a putut fi stins decât după ce s-a turnat în foc vin, oțet și lapte;
-17 iunie 1662 – un cutremur afectează puternic Casa Sfatului; turnul avea să se prăbușească în proporție de două treimi;
Cladirea are un aspect impunator,nu numai datorita inaltimii sale,ci si datorita masivitatii si amolasamentului ei.Pe fatada opusa turnului se afla o loggie construita in stil baroc pe al carui frontiscipiu se vede vechea stema a orasului(o coroana simbolizand numele medieval al orasului”Corona montium cingitur”)
Clădirea s-a transformat în Primărie pe măsură ce orașul s-a dezvoltat. Astfel, următoarea mențiune despre Casa Sfatului din Brașov apare în 1503, ea fiind menționată sub numele de „Praetorium”.
Construcția a cunoscut de-a lungul anilor multe modificări, multe dintre ele fiind datorate distrugerilor provocate de evenimente naturale:
-5 iulie 1608 – un trăznet lovește turnul Casei Sfatului; incendiul nu a putut fi stins decât după ce s-a turnat în foc vin, oțet și lapte;
-17 iunie 1662 – un cutremur afectează puternic Casa Sfatului; turnul avea să se prăbușească în proporție de două treimi;
24 iulie 1682 – o furtună puternică lovește din nou „turnul trompetiștilor” (numit așa pentru că un trompetist anunța trecerea fiecărei ore);-21 aprilie 1689 – marele incendiu (provocat de forțele habsburgice care asediau orașul) distruge o mare parte din clădire. După aproape un secol, în anul 1780, se încheie lucrările de reconstrucție a Casei Sfatului, în stil baroc, aproximativ în forma pe care o cunoaștem astăzi. Tot atunci, pe loggia din față, i se adaugă celebra stemă a Brașovului.
Administrația orașului se mută din aceasta clădire în anul 1876, într-o clădire nouă situată la interesecția străzilor Republicii și Mihail Sadoveanu.
La inceputul secolului XX, Casa Sfatului urma să fie demolată și înlocuită cu o clădire administrativă modernă. Acest lucru a fost evitat doar datorită unei puternice campanii de presă pentru menținerea vechiului monument istoric. Ultima modificare arhitecturală a Casei Sfatului a avut loc în anii 1909 - 1910, când acoperișul baroc a fost înlocuit de actualul acoperiș piramidal, cu țigle colorate. Din 1950, clădirea găzduiește Muzeul Județean de Istorie.si lucru mai putin cunoscut o biblioteca
BIBLIOTECA MUZEULUI JUDEŢEAN DE ISTORIE BRAŞOV
Biblioteca Muzeului Judeţean de Istorie Braşov cuprinde un fond de aproximativ 23000 de exemplare. Acesta este format din colecţia de carte şi periodice curente, colecţia de carte veche şi colecţia de hărţi.
Există în biblioteca muzeului o remarcabilă enciclopedie editată la Leipzig în anul 1882, în 16 volume, cu numeroase ilustraţii şi hărţi de mare importanţă pentru istoria şi geografia timpului, intitulată “Brokhaus Conversations-Lexicon”.
Administrația orașului se mută din aceasta clădire în anul 1876, într-o clădire nouă situată la interesecția străzilor Republicii și Mihail Sadoveanu.
La inceputul secolului XX, Casa Sfatului urma să fie demolată și înlocuită cu o clădire administrativă modernă. Acest lucru a fost evitat doar datorită unei puternice campanii de presă pentru menținerea vechiului monument istoric. Ultima modificare arhitecturală a Casei Sfatului a avut loc în anii 1909 - 1910, când acoperișul baroc a fost înlocuit de actualul acoperiș piramidal, cu țigle colorate. Din 1950, clădirea găzduiește Muzeul Județean de Istorie.si lucru mai putin cunoscut o biblioteca
BIBLIOTECA MUZEULUI JUDEŢEAN DE ISTORIE BRAŞOV
Biblioteca Muzeului Judeţean de Istorie Braşov cuprinde un fond de aproximativ 23000 de exemplare. Acesta este format din colecţia de carte şi periodice curente, colecţia de carte veche şi colecţia de hărţi.
Există în biblioteca muzeului o remarcabilă enciclopedie editată la Leipzig în anul 1882, în 16 volume, cu numeroase ilustraţii şi hărţi de mare importanţă pentru istoria şi geografia timpului, intitulată “Brokhaus Conversations-Lexicon”.
Pe lângă dicţionarele şi lexicoanele moştenite din vechi colecţii muzeale, există azi şi achiziţii mai noi – cum ar fi: “La grande Encyclopédie” în 31 de volume, editată la Paris în Imprimérie Larousse, cu multiple reproduceri şi hărţi, iar ca achiziţie recentă: marea enciclopedie “Britanica” în 37 de volume, ediţia 1995.
Fondul de periodice curente cuprinde un număr de 43 de titluri, marea majoritate editate de muzeele din ţară.
Biblioteca muzeului deţine, cu valoare de patrimoniu, o colecţie de carte veche românească şi străină de secol XVI – XIX, ce conţine un număr de aproape 500 de volume. Cea mai veche carte din colecţie este “Biblia Sacro” –editată la Basel în 1562.
Fondul de periodice curente cuprinde un număr de 43 de titluri, marea majoritate editate de muzeele din ţară.
Biblioteca muzeului deţine, cu valoare de patrimoniu, o colecţie de carte veche românească şi străină de secol XVI – XIX, ce conţine un număr de aproape 500 de volume. Cea mai veche carte din colecţie este “Biblia Sacro” –editată la Basel în 1562.
Cartea veche străină cuprinde exemplare tipărite în marile centre ale Europei (Germania, Austria, Elveţia, Franţa). Cele mai numeroase sunt bibliile, păstrate într-o stare relativ bună de conservare. Enciclopedii din secolul al XVIII-lea, manuale de matematică, astronomie şi ştiinţele naturii, datând din acelaşi secol.
Între exemplarele valoroase de carte veche românească se numără, în primul rând, cărţile cu caracter religios cum ar fi “Cazania lui Varlaam”, cea mai veche carte românească pe care o deţinem, apărută în tipografia Trei Ierarhi, în anul 1643, una din cărţile de căpătâi ale literaturii religioase române vechi. Cartea s-a tipărit în prima tipografie din Moldova, organizată sub domnia lui Vasile Lupu.
Cărţile cu caracter religios, din colecţia muzeului, sunt biblii, liturghiere, octoihuri, ceasloave din secolele XVII – XIX, tipărite la Râmnic, Alba-Iulia, Cluj, Sibiu, Braşov, Buzău şi Iaşi.
Între exemplarele valoroase de carte veche românească se numără, în primul rând, cărţile cu caracter religios cum ar fi “Cazania lui Varlaam”, cea mai veche carte românească pe care o deţinem, apărută în tipografia Trei Ierarhi, în anul 1643, una din cărţile de căpătâi ale literaturii religioase române vechi. Cartea s-a tipărit în prima tipografie din Moldova, organizată sub domnia lui Vasile Lupu.
Cărţile cu caracter religios, din colecţia muzeului, sunt biblii, liturghiere, octoihuri, ceasloave din secolele XVII – XIX, tipărite la Râmnic, Alba-Iulia, Cluj, Sibiu, Braşov, Buzău şi Iaşi.
Deţinem de asemenea o “Historia de rebus Transilvanicis” în şase volume, editată la Sibiu [Cibinii] în anul 1782; un exemplar bine păstrat din “Supplex Libellus Valachorum Transilvaniae” editat în anul 1791 la Cluj [Claudiopoli], precum şi o “Diplomă Leopoldină”, editată în anul 1819. Diploma face parte din categoria scrisorilor de înnobilare cu format de carte, cu opt file de pergament legate în catifea vişinie. În ceea ce priveşte cartea cu caracter laic, în colecţie există manuale şcolare din secolul al XIX-lea, exemplare foarte rare datorită faptului că au fost funcţionale şi s-au distrus în cea mai mare parte. În acest context se detaşează “Pravila comercială” a lui Gh. Nica, tipărită la Braşov în anul 1837, care aminteşte de începuturile învăţământului comercial braşovean.
HARTA
“Harta – scria George Vâlsan – este un prilej de gândire personală. Ea lasă fiecăruia libertatea de gândire pe care nu ţi-o lasă în aceeaşi măsură rândurile unei cărţi unde eşti legat cel puţin în timpul citirii de cuvintele şi felul de judecată al autorului”.
Hărţile din colecţia noastră sunt gravuri în aramă; acest lucru se recunoaşte uşor după şanţul din apropierea marginii hârtiei, rezultat din presarea planşei pe placa de aramă, iar culorile erau aplicate manual. Lipsa exactităţii geografice era deseori suplinită de aspectul artistic. Gravorii îşi puneau întregul talent şi imaginaţie în împodobirea hărţilor cu cartuşe artistice, reprezentând oraşe şi monumente, cu figuri şi scene alegorice, precum şi simboluri heraldice.
Pentru secolul al XVI-lea, colecţia noastră nu posedă decât o hartă, pe aceasta o putem considera şi cea mai valoroasă. Este vorba de harta Daciei, aparţinând celebrului cartograf Abraham Ortelius, apărută la Anvers în anul 1595.
Şaisprezece hărţi datează din secolul al XVII-lea, cele mai multe aparţin lui Guiljelmus Blaew, care apare ca autor sau editor şi şcolii lui Blaew de la Amsterdam, urmaşilor cartografului olandez. Toate aceste hărţi poartă amprenta stilului lui Blaew, cartograf de seamă a primei jumătăţi a secolului al XVII-lea, fondator al celei mai importante întreprinderi cartografice din Europa. Frecvente pe aceste hărţi sunt simbolurile heraldice ale diferitelor provincii.
Pentru harta de secol XVIII – reprezentativ este un atlas aparţinând Institutului cartografic “Urmaşii lui Homann”, editat la Nürnberg. Johann Baptist Homann (1664-1724) gravor, cartograf şi editor.
HARTA
“Harta – scria George Vâlsan – este un prilej de gândire personală. Ea lasă fiecăruia libertatea de gândire pe care nu ţi-o lasă în aceeaşi măsură rândurile unei cărţi unde eşti legat cel puţin în timpul citirii de cuvintele şi felul de judecată al autorului”.
Hărţile din colecţia noastră sunt gravuri în aramă; acest lucru se recunoaşte uşor după şanţul din apropierea marginii hârtiei, rezultat din presarea planşei pe placa de aramă, iar culorile erau aplicate manual. Lipsa exactităţii geografice era deseori suplinită de aspectul artistic. Gravorii îşi puneau întregul talent şi imaginaţie în împodobirea hărţilor cu cartuşe artistice, reprezentând oraşe şi monumente, cu figuri şi scene alegorice, precum şi simboluri heraldice.
Pentru secolul al XVI-lea, colecţia noastră nu posedă decât o hartă, pe aceasta o putem considera şi cea mai valoroasă. Este vorba de harta Daciei, aparţinând celebrului cartograf Abraham Ortelius, apărută la Anvers în anul 1595.
Şaisprezece hărţi datează din secolul al XVII-lea, cele mai multe aparţin lui Guiljelmus Blaew, care apare ca autor sau editor şi şcolii lui Blaew de la Amsterdam, urmaşilor cartografului olandez. Toate aceste hărţi poartă amprenta stilului lui Blaew, cartograf de seamă a primei jumătăţi a secolului al XVII-lea, fondator al celei mai importante întreprinderi cartografice din Europa. Frecvente pe aceste hărţi sunt simbolurile heraldice ale diferitelor provincii.
Pentru harta de secol XVIII – reprezentativ este un atlas aparţinând Institutului cartografic “Urmaşii lui Homann”, editat la Nürnberg. Johann Baptist Homann (1664-1724) gravor, cartograf şi editor.
Expozitia permanenta a Muzeului Judetean de Istorie Brasov: Brasov istorie, cultura, civilizatie este organizata in 17 sali cu 3334 piese expuse in 123 vitrine si cu o suprafata grafica totala desfasurata de 210 mp (50 panouri). Expozitia este structurata pe trei sectoare: arheologie (subsol), istorie medie (parter), istorie moderna (etaj).
Program de vizitare:
Vara:
Luni: inchis
MarĹŁi: Duminica: 10:00 - 18:00
MarĹŁi: Duminica: 10:00 - 18:00
Iarna:
Luni: inchis
Marti: Duminica: 09:00 - 17: 00
Marti: Duminica: 09:00 - 17: 00
Tarif:
Pret intreg: 4RON
Grupuri: 2RON
Pret redus: 3RON - pentru elevi, studenti, militari, pensionari
Grupuri: 2RON
Pret redus: 3RON - pentru elevi, studenti, militari, pensionari
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu