Muzeul de Etnografie Braşov
La sfârşitul secolului al XIX-lea apar primele colecţii particulare de obiecte ilustrând diverse aspecte ale istoriei, etnografiei şi artelor din oraşul Braşov şi Ţara Bârsei.
Prima colecţie muzeală publică din Braşov (1908), se realizează pe baza donaţiilor unor colecţionari saşi. Aceasta devenind ulterior, nucleul Muzeului Săsesc al Ţării Bârsei, fondat de Julius Teutsch (1867-1936), un pasionat colecţionar de artă populară.
Muzeul Săsesc al Ţării Bârsei se îmbogăţeşte în perioada interbelică prin donaţii particulare şi publice, precum colecţia Gimnaziului „Honterus” din Braşov, ce ilustrează civilizaţia, cultura şi arta saşilor din Braşov şi din Ţara Bârsei.
În anul 1937, prin aportul unor cărturari români care au întreprins cercetări şi achiziţii, îndeosebi de obiecte etnografice şi de artă populară românească, se înfiinţează Muzeul Asociaţiunii Culturale ASTRA.
Prin reunirea colecţiilor Muzeului Săsesc al Ţării Bârsei şi cele ale Muzeului Asociaţiunii Culturale ASTRA, se constituie Muzeul Regional Braşov (1950), în cadrul căruia în anul 1967 se creează Secţia de etnografie.
Muzeul de Etnografie Braşov, aşa cum îl cunoaştem astăzi, se deschide în anul 1990.
Împreună cu cele două muzee-filiale, Muzeul Etnografic Săcele, Muzeul Etnografic Gh. Cernea, din oraşul Rupea îşi propune să prezinte diverse aspecte etnografice ale zonelor din judet. Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului, cea de a treia filială, ilustrează modul de viaţă al locuitorilor din mediul urban de-a lungul a trei secole.
„
Împreună cu cele două muzee-filiale, Muzeul Etnografic Săcele, Muzeul Etnografic Gh. Cernea, din oraşul Rupea îşi propune să prezinte diverse aspecte etnografice ale zonelor din judet. Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului, cea de a treia filială, ilustrează modul de viaţă al locuitorilor din mediul urban de-a lungul a trei secole.
„
Muzeul de Etnografie Braşov”, înfiinţat în anul 1990, organizează în anul 1998 expoziţia permanentă dedicată „Patrimoniului textil”. Acesta reprezintă puterea de expresie a ţesăturilor. Patrimoniul textil reprezinta evoluţia unei societăţi, mutaţiile care au intervenit la nivelul materiilor prime, a tehnicilor şi a coloranţilor. El relevă, de asemenea, modul de trai, îmbrăcămintea, tradiţiile, dar şi noile curente ale modei.
În mediul transilvănean s-a dezvoltat, de-a lungul secolelor, o puternică industrie casnică textilă, folosindu-se de procedee vechi si instrumentar tehnic simplu. Existenţa breslelor textile a favorizat diversificarea producţiei mesteşugăreşti. Productivitatea atelierelor creşte o dată cu apariţia maşinii mecanice de tors, a unor noi procedee de vopsit, dar mai ales a războiului de ţesut.
Pe plan local, războiul de ţesut mecanic a fost introdus la întreprinderea Scherg (1823), ce devine cu timpul o întreprindere de prestigiu. Se presupune ca aici au fost cele dintâi razboaie mecanice din Transilvania.
În atelierul lui Georg Mieskes, meşterul ţesător, din Codlea se pune în func ţiune primul război de ţesut in şi bumbac (1912).
Spaţiul central al expoziţiei prezintă un târg din Transilvania, reconstituind taraba, pe care ţesătorii şi postăvarii îşi vindeau produsele. Această lume a târgurilor este extrem de diferenţiată din punct de vedere al originii, etniei, ocupaţiei şi statutului social. Târgul reface identităţi culturale distincte care interfereaza, se influenţează reciproc, punând în evidenţă alteritatea culturală.
Colecţiile Muzeului de Etnografie Brasov
Muzeul de Etnografie Braşov este consacrat etnologiei regionale din sud-estul Transilvaniei, ilustrând prin patrimoniul său valoros civilizaţia comunităţii rurale din zonele etnografice: Bran, Rupea, Ţara Oltului, Valea Hârtibaciului, Ţara Bârsei. Cea din urmă zonă vădeşte un puternic caracter urban datorită prezenţei Braşovului, renumit oraş comercial şi meşteşugăresc cunoscut în estul Transilvaniei încă din evul mediu timpuriu.
În mediul transilvănean s-a dezvoltat, de-a lungul secolelor, o puternică industrie casnică textilă, folosindu-se de procedee vechi si instrumentar tehnic simplu. Existenţa breslelor textile a favorizat diversificarea producţiei mesteşugăreşti. Productivitatea atelierelor creşte o dată cu apariţia maşinii mecanice de tors, a unor noi procedee de vopsit, dar mai ales a războiului de ţesut.
Pe plan local, războiul de ţesut mecanic a fost introdus la întreprinderea Scherg (1823), ce devine cu timpul o întreprindere de prestigiu. Se presupune ca aici au fost cele dintâi razboaie mecanice din Transilvania.
În atelierul lui Georg Mieskes, meşterul ţesător, din Codlea se pune în func ţiune primul război de ţesut in şi bumbac (1912).
Spaţiul central al expoziţiei prezintă un târg din Transilvania, reconstituind taraba, pe care ţesătorii şi postăvarii îşi vindeau produsele. Această lume a târgurilor este extrem de diferenţiată din punct de vedere al originii, etniei, ocupaţiei şi statutului social. Târgul reface identităţi culturale distincte care interfereaza, se influenţează reciproc, punând în evidenţă alteritatea culturală.
Colecţiile Muzeului de Etnografie Brasov
Muzeul de Etnografie Braşov este consacrat etnologiei regionale din sud-estul Transilvaniei, ilustrând prin patrimoniul său valoros civilizaţia comunităţii rurale din zonele etnografice: Bran, Rupea, Ţara Oltului, Valea Hârtibaciului, Ţara Bârsei. Cea din urmă zonă vădeşte un puternic caracter urban datorită prezenţei Braşovului, renumit oraş comercial şi meşteşugăresc cunoscut în estul Transilvaniei încă din evul mediu timpuriu.
Obiectele-document, datate între secolele XVIII – XX, fundamentează cunoaşterea unui alt univers cultural, cel rural, mult diferit de al nostru: viaţa cotidiană a oamenilor, momentele lor de sărbătoare şi ceremonial, explicând legătura cu mediul înconjurător, mentalitatea lor ca proiecţii simbolice despre lume, dar şi influenţele culturale interetnice dintre românii, saşii şi maghiarii care au trăit alături.
Patrimoniul muzeului, de peste 21.256 obiecte, este structurat pe următoarele colecţii: textile şi port popular, lemn, metal, ceramică, sticlă, ouă încondeiate, jucării, fotografii de epocă, documente; muzeul deţine o bibliotecă de specialitate (3674 volume), o arhivă foto (15000 negative alb-negru, 2600 diapozitive color), arhivă audio-video (1000 casete).
MUZEUL DE ETNOGRAFIE BRAŞOV
Bulevardul Eroilor, nr. 21 A
500030 BRAŞOV - România
tel, fax: +40 (0)268 475 562
tel. +40 (0)268 476 243
Bulevardul Eroilor, nr. 21 A
500030 BRAŞOV - România
tel, fax: +40 (0)268 475 562
tel. +40 (0)268 476 243
| ||||||
TAXĂ DE VIZITARE
|
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu