Poarta Strazii Portii

Strada Portii azi Republicii

Daca faci astazi o plimbare prin Brasov ajungi fara sa stii in centrul vechi,daca ajungi in centrul vechi, ajungi pe strada Republicii.supranumita “Lipscanii” Brasovului, nefiind deloc departe de adevar, cea mai puternica comunitate “negustoreasca” fiind in vechime comunitatea armeneasca in vechiul targ al Brasovului.Dar sa revin,stai tot cu ochi in sus admirand cladiri din toate secolele, si cam din toate stilurile arhitectonice si poate pierzi din vedere la capatul dinspre actuala cladire a Modaromului, un desen din pietre albe in masa de pavaj din granit,acesta este conturul vechi porti de acces in oras, marcata astfel de arhitecti spre amintire si ca un semn al istoriei.Calatorule pleaca privirea si incearca cu ochii mintii sa imaginezi vechea poarta

In cadrul fortificatiilor Brasovului medieval un rol deosebit il avea "adevarata" poarta a orasului, construita la capatul strazii principale care se numea Strada Portii (fosta Ulita a Caldararilor, Strada Regele Carol, azi Republicii).
Poarta a fost ridicata mai intai in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, o data cu construirea primei incinte a zidurilor orasului, in vederea preintampinarii pericolului otoman. Incendiul din anul 1519 a distrus strazile Calugaritelor, Sf. Ioan, jumatate din Strada Portii si poarta cu acelasi nume.
In anii 1522-1524 a fost reconstruit bastionul portii in forma de potcoava, iar in 1537, turnul interior al portii, pe care a fost instalat cel de-al treilea ceas public (dupa cele de la Biserica Neagra si Casa Sfatului). Pe sub turnul portii puteau trece carele si pietonii, cotind in unghi drept prin niste ganguri intunecoase. Portile care se inchideau seara pe amandoua parti ale turnului erau din stejar si aveau sine de fier, iar un "pont levis" se lasa cu lanturi grele peste apa din canalul de aparare

In lunile mai-august 1613, fortificatiile Portii Strazii Portii au fost refacute in vederea preintampinarii unui asediu. Intre 1650-1651, turnul interior al portii a fost reconstruit din temelii.
Cutremurul din 1802 a avariat constructiile aferente Portii Strazii Portii, facand zadarnice incercarile de consolidare. Aceste fortificatii au fost demolate in 1857, doarece in urma cutremurului din 1804 fusesera serios avariate si riscau sa se darame de la sine.
Patruzeci si cinci de ani le-au fost fost necesare autoritatilor pentru a lua decizia de a demola poarta. Pe locul fortificatilor Portii Strazii Portii, au fost ridicate cladiri noi precum hotelul "Villa Kertsch" (bombardat in cel de-al doilea razboi mondial, azi in locul sau se afla cladirea Modarom), Primaria orasului (astazi o cladire de magazine si birouri) si Scoala de meserii (azi Regionala CFR Brasov).

Brasovul acestor timpuri iese in evidenta- fata de alte orase- prin cultivarea stiintelor", nota in 1548, marele umanist si reformator sas Johannes Honterus (1498-1549), intr-o scrisoare adresata lui Sebastian Munster, profesor al Universitatii din Basel. Prestigiul scolii si bibliotecii infiintate de Honterus in 1541 - Studium Coronense - avea sa atraga elevi din toata Transilvania, Ungaria, Germania si Olanda. Johannes Honterus a introdus reforma religioasa la sasii din Tara Barsei, iar in 1547 Dieta Principatului accepta religia luterana ca una dintre cele patru religii oficiale admise in Transilvania.
Casele patriciatului urban reflecta stilul Renasterii, majoritatea lor fiind construite in secolul al XVI-lea. Cladirile apartin tipologiei central-europene cu front stradal ingust ocupat integral si dezvoltare in adancime prin adaugarea succesiva de incaperi. Accesul in curte se facea printr-un gang. La parter existau portice cu arcade pe stalpi de piatra profilata. Acestea au fost puse in evidenta de lucrarile de restaurare la casa Negustorilor sau la casele Closius - Hiemesch - Giesel. Insemnarile din epoca vorbesc despre fatadele caselor "zugravite in culorile cameleonului", picturi figurative impodobind chiar si zidurile de incinta, turnurile si portile Cetatii.

Informatiile au fost luate din:
- Pliant "Prima Scoala Romaneasca";

- "Carturari brasoveni, sec. XV - XX", Ghid bibliografic;

- "Istoricul traditiilor din Scheii Brasovului", Vasile Oltean;

- "Din hronici si hrisoave", Gernot Nussbaecher