Primăria Braşov
Din constatările Institutului de Politici Publice, rezultă că autorităţile locale parcurg un proces superficial de
planificare a achiziţiilor anuale sau nu fundamentează obiectivele din Plan cu suficientă atenţie, fiind nevoite să opereze multiple modificări pe parcursul unui an. Fără să prezumăm anumite interese oculte care ar putea constitui una dintre explicaţiile acestor modificări succesive în conţinutul planurilor de achiziţii, constatăm că cea mai mare parte a autorităţilor publice cuprinse în eşantionul de cercetare al acestui studiu obişnuiesc să modifice în medie de 4 – 5 ori planul de achiziţii pe parcursul anului.
Modificările cele mai frecvente se constată la nivelul lucrărilor de investiţii şi ele modifică cu până la 100% bugetul iniţiat aprobat pentru respectivele investiţii. În anumite situaţii, care reprezintă însă excepţii, se poate ajunge ca modificările să schimbe cu până la 500% Programul anual iniţial (de ex. CJ Argeş din lista autorităţilor contractante cuprinse în eşantionul de cercetare). Programul de achiziţii se aprobă, conform art. 4 alin. 7 din HG 925/2006, prin dispoziţie a ordonatorului de credite (după caz, primar sau preşedinte de consiliu judeţean, etc.), după avizarea de către compartimentul financiar – contabil, şi nu prin hotărâre a Consiliului Local/ Judeţean, situaţie care nu pune în dificultate modificarea prin simpla decizie a conducătorului instituţiei, sa ori de câte ori acesta consideră necesar, ci dimpotrivă. Acest lucru, cum vom observa mai jos, explică foarte bine de ce programul de achiziţii a fost modificat în cursul anului 2010 – de unele autorităţi – chiar şi de 4 ori pe lună (Consiliul Judeţean Dolj – 53 de modificări, Primăria Braşov – 42 de modificări, CJ Brăila – 26 de modificări sau Primăria Iaşi – 24 de modificări, din eșantionul instituțiilor analizate în studiu).
O altă situaţie este cea a inconsistenţei informaţiei privind valoarea totală a achiziţiilor publice realizate într-un an de o autoritate contractantă – de unde şi informaţia derivată privind procentul de atribuiri care se fac utilizând mijloacele electronice (şi deci, competiţia). În tabelul de mai jos se poate urmări cum variază procentul achiziţiilor raportate de un eşantion de Primării de municipii reşedinţă de judeţ către ANRMAP vs. valoarea achiziţiilor comunicată IPP şi care nu apar în SEAP. Astfel, Primăria Brașov a declarat o valoare a achiziţiilor realizate în 2010, conform datelor oficiale comunicate Institutului , de 34.147.966,5, iar valoarea achiziţiilor realizate în 2010 conform datelor furnizate de ANRMAP (cei care se ocupă[ de treaba cu achizițiile publice) 32.225.888,93 , adică 94% din achiziţii s-au realizat prin SEAP.
În schimb, Primăria Brașov a reușit să convingă pe absolut toată lumea că știe să trateze gunoaiele cu considerația cuvenită: 1.353 de lei/bucată s-a plătit pentru un coș de gunoi! Practic, nimeni în România nu a tocat atâția bani pe un coș de gunoi. Pe locul următorul, la aceste cheltuieli, este Dobreta Turnu Severin, cu 800 de lei/bucată.
 |
| Astea or fii..........? |
Astfel, în 2010 şi în 2011 (în 2012 se va proceda la fel) au fost încheiate contracte cu S.C.BERRA EDILSISTEM SRL Piteşti, după cum urmează:
- Contract nr. 713 / 19.05.2010, Achiziţie coşuri de gunoi pentru căile publice din municipiul Braşov 150buc. în valoare de 202995 lei + TVA
- Contract nr. 311 / 06.04.2011, Achiziţie coşuri de gunoi pentru căile publice din municipiul Braşov ( tip I=110;tipII=25;tipIII=150 TOTAL = 285 ) în valoare de 322441 lei + TVA
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu