Biserica fortificata din Prejmer |
Pe
la 1211, Regele Ungariei Andrei al II-lea pomeneste intr-un document
adresat teutonilor numele raului Tarlug, pe langa care va creste
localitatea Prejmer. Cavalerii teutoni care primesc drepturi asupra
acestui teritoriu sunt cei care vor ridica pana la un anumit nivel
biserica din Tartlau (denumirea saseasca a localitatii).
Ca
si alte monumente din Transilvania, biserica fortificata din Prejmer a
suferit numeroase interventii, dar in urma restaurarii intre 1960- 1970
ea si-a capatat forma initiala. Constituie cea mai bine pastrata si cea
mai puternica biserica- cetate medievala din estul Europei. Initial,
cladirea era compusa din patru brate egale dispuse in jurul unei careu
centrat de un turn octogonal.
Inrudirea
cu spiritul si formele utilizate pe santierul bisericii manastirii
cisterciene Carta, iar pe de alta parte, cu cele prezente la biserica
evanghelica din Bartolomeu- Brasov, ambele ridicate dupa mijlocul
secolului al XIII-lea, permite datarea bisericii evanghelice din Prejmer
in a doua treime a secolului al XIII-lea si incadrarea sa in aceasi
ambianta stilistica.
Fiindca
Prejmerul era prima localiate care primea loviturile turcilor veniti
prin pasul Buzau, dupa ce regele Sigismund de Luxemburg a dispus
ridicarea unor sisteme de aparate in Tara Barsei, a inceput fortificarea
bisericii prin ridicarea unei incinte inalte si puternice inconjurata
de un sant lat de apa.
Cetatea,
cladită în formă de cerc, avea ziduri groase de 3-4 metri şi înalte de
12 metri căptuşite la interior cu camere de refugiu şi de provizii,
bastioane, porţi de fier şi poduri care se ridicau. Un drum de strajă
folosea pentru aprovizionarea luptătorilor de la crenele. Pe lângă
gurile de foc fixate în ziduri, în cetate se afla un dispozitiv de luptă
neobişnuit: vestita „Orga a morţii” - dispozitiv unic în Europa, dacă
nu chiar în lume la acea vreme. Pe „Orga morţii” erau fixate mai multe
archebuze care trăgeau toate deodată, provocând o panică teribilă în
rândul asediatorilor. La intrarea bisericii încă se mai păstrează
îngrozitoarea piatră cu inel de fier de care erau legate de picior
muierile necredincioase sau făcătorii de rele.
Biserica
Interiorul Bisericii |
Cea mai valoroasa piesa care poate fi gasita in biserica din Prejmer este altarul poliptic din jurul anului 1450, fiind astfel cel mai vechi din Transilvania. Altarul este format dintr-un triptic cu panou central si voleuri pictate pe ambele fete. De o parte si de alta a panoului central, care infatiseaza Rastignirea, sunt reprezentate alte scene din Patimile lui Iisus. Compozitiile au scheme iconografice simple si o stralucire particulara a tonurilor de rosu pusa in evidenta de fundalul aurit. Numele mesterului nu este cunoscut, dar se presupune ca s-a format in ambianta scolii vieneze.
FortificatiaFiindca Prejmerul era prima localitate care primea loviturile turcilor veniti prin pasul Buzau, dupa ce regele Sigismund de Luxemburg a dispus ridicarea unor sisteme de aparare in Tara Barsei, a inceput fortificarea bisericii prin ridicarea unei incinte inalte si puternice inconjurata de un sant lat de apa. Se pare ca a existat si un tunel subteran care comunica cu exteriorul. Avand la baza o grosime de pana la 5 metri zidurile urca pana la aproape 12 metri, urmand un traseu circular. Cetatea are doua incinte, prima circulara construita in jurul bisericii si o a doua, mai mica, alipita gangului boltit al portii de intrare.
Ca si alte monumente din Transilvania, biserica fortificata de la
Prejmer a suferit numeroase interventii, dar in urma restaurarii
intreprinse de Directia Monumentelor intre 1960 si 1970 ea si-a capatat
forma initiala. In 1999, biserica a fost inscrisa pe lista
patrimoniului cultural mondial UNESCO.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu