Biserica fortificata din Rotbav

Rotbav, mai demult Roșie, Rotbac (în dialectul săsesc Roiderbrich, Rudjebich, Rűdebiχ, în germană Rothpach, Rothbach, în maghiară Szászveresmart, Vörösmárt/Veresmart, în trad. „Pârâul Roșu”) este o localitate în județul Brașov, Transilvania, România, aflată la 20 km de Brașov pe DN 13.
 Nu trecusera decat trei ani de cand taiase capul voievodului care se vedea stapan peste cele trei tari romanesti cand se vazu nevoit sa faca o noua alianţa cu un conducator al Ţarii Romanesti. Il chema pe Radu Serban impotriva lui Moise Secuiul, cel care devenise liderul partidei antihabsburgice, credincios familiei Báthory si aliat al lui Mihai Viteazul. Gheorghe Basta spera ca in curand sa il vada infrant, insa fara a-si pata manusile. De aceea, fu bucuros in acest iulie 1603 cand primi departe vestea ca armata munteana devastase cetatea Rodbavului si il ucisese pe rivalul sau.
Construita din piatra de rau si de cariera in prima jumatate a secolului al XIII-lea, biserica nu a avut obisnuitul plan bazilical ci a fost ridicata ca o biserica-sala, precum cele de la Vulcan, Viscri sau Homorod.
Corul patrat al bisericii pastreaza ca elemente originale doar absida semicirculara si arcul triumfal dinspre sala. Bolta semicilindrica actuala dateaza din urma transformarilor in stil baroc de la mijlocul secolului al XVIII-lea, cand a fost amplasat si altarul. In aceeasi perioada tavanul salii a fost acoperit cu stucatura. La vest, a fost ridicat din calcar un turn clopotniţa decrosat. Iniţial parterul era deschis printr-un portic boltit in cruce pe nervuri cu profil cistercian, iar intrarea in biserica se facea pe sub un portal cu arc frant. Nivelurile superioare ale clopotniţei erau accesibile printr-o scara spiralata adapostita de un turnuleţ aflat pe latura vest a bisericii. In secolul al XV-lea cand turnul a fost fortificat, porticul s-a zidit, iar intrarea in biserica a fost blocata. Este, de altfel, singura clopotniţa din Ţara Barsei fortificata in aceasta perioada, datorita proximitaţii zidului de incinta. Nivelul al doilea a fost prevazut cu nise semicirculare pentru tragere. Catul al patrulea are atat ferestre cat si metereze, iar cel urmator are amenajate guri de turnare iesite in consola. Acoperisul piramidal se incheie cu o lanterna si un turnuleţ, al carui bumb aurit a fost amplasat aici dupa daramarea in 1857 a turnului porţii Purzengasser.
Biserica a fost fortificata cu un zid de incinta de sase metri inalţime aparat de un sanţ si sprijinit de contraforturi. Zona superioara are metereze in forma de gaura de cheie si masiculi devansate, la care se ajungea pe un drum de straja. Camarile de provizii captuseau si aici zidul. Turnul de poarta distrus in 1603 a fost construit catre interior, faţada sa principala fiind aliniata zidului de incinta. Similar s-a inalţat turnul de sud-est, pe a carui faţada era vizibil in secolul al XIX-lea anul 1522. In acest secol s-a daramat latura de est a zidului pentru construirea casei parohiale.
Se spune că, sub actuala biserică evanghelică a satului, există o multitudine de catacombe și tuneluri secrete, care în trecut erau folosite pentru a fugi de către inamici sau, pentru apărare. Singura dovadă solidă existentă și descoperită în momentul de față, sunt ruinele unui presupus astfel de tunel, descoperite la malul Oltului. În trecut s-a încercat parcurgerea acestui tunel, dar s-a constatat că acesta este surpat în multe locuri, dovadă a vechimii acestuia. De asemenea, speculații cum că în presupusele catacombe au fost îngropați oameni sau, au rămas și murit acolo din cauza surpării pământului nu au fost excluse, dar nu există nicio dovadă actuală care să demonstreze acest lucru. Momentan accesul în subsolul bisericii evanghelice este interzis, toate aceste presupuneri nemaiputând fi verificate. Spusele de mai sus au fost completate mai apoi de stimata și onorabila doamna profesoara de biologie, A C., care, prin relatarile dânsei, a întărit existența a ceea ce a fost menționat.
 Pe lângă cetatea și biserica în sine, turiștii mai pot vizita un muzeu sătesc cu profil arheologic și balta Tânărogul, unde se găsesc câteva pâlcuri de plante formate din relictul terțiar, foarfeca bălții (Stratiotes aloides) și alte specii de plante rare. Pe luciul apei pot fi văzute o sumedenie de păsări, în funcție de anotimp, precum lișițe, rațe mari, sarsele de vară, lăcari, iar în timpul migrațiilor de toamnă și de primăvară chiar și stârci mici, stârci galbeni, găinușe de baltă, stârci de noapte ș.a.