Biserica fortificata din Prejmer

Biserica fortificata din Prejmer

Data fondarii si originea asezarii nu sunt cunoscute. Originea slava a numelui romanesc si maghiar al localitatii permite ipoteza ca localitatea actuala a fost precedata de o asezare mai veche de origine slava. Cert este doar faptul ca prima atestare documentara a localitatii dateaza din anul 1240.

Pe la 1211, Regele Ungariei Andrei al II-lea pomeneste intr-un document adresat teutonilor numele raului Tarlug, pe langa care va creste localitatea Prejmer. Cavalerii teutoni care primesc drepturi asupra acestui teritoriu sunt cei care vor ridica pana la un anumit nivel biserica din Tartlau (denumirea saseasca a localitatii).

Ca si alte monumente din Transilvania, biserica fortificata din Prejmer a suferit numeroase interventii, dar in urma restaurarii intre 1960- 1970 ea si-a capatat forma initiala. Constituie cea mai bine pastrata si cea mai puternica biserica- cetate medievala din estul Europei. Initial, cladirea era compusa din patru brate egale dispuse in jurul unei careu centrat de un turn octogonal.

Inrudirea cu spiritul si formele utilizate pe santierul bisericii manastirii cisterciene Carta, iar pe de alta parte, cu cele prezente la biserica evanghelica din Bartolomeu- Brasov, ambele ridicate dupa mijlocul secolului al XIII-lea, permite datarea bisericii evanghelice din Prejmer in a doua treime a secolului al XIII-lea si incadrarea sa in aceasi ambianta stilistica.

Fiindca Prejmerul era prima localiate care primea loviturile turcilor veniti prin pasul Buzau, dupa ce regele Sigismund de Luxemburg a dispus ridicarea unor sisteme de aparate in Tara Barsei, a inceput fortificarea bisericii prin ridicarea unei incinte inalte si puternice inconjurata de un sant lat de apa.

Cetatea, cladită în formă de cerc, avea ziduri groase de 3-4 metri şi înalte de 12 metri căptuşite la interior cu camere de refugiu şi de provizii, bastioane, porţi de fier şi poduri care se ridicau. Un drum de strajă folosea pentru aprovizionarea luptătorilor de la crenele. Pe lângă gurile de foc fixate în ziduri, în cetate se afla un dispozitiv de luptă neobişnuit: vestita „Orga a morţii” - dispozitiv unic în Europa, dacă nu chiar în lume la acea vreme. Pe „Orga morţii” erau fixate mai multe archebuze care trăgeau toate deodată, provocând o panică teribilă în rândul asediatorilor. La intrarea bisericii încă se mai păstrează îngrozitoarea piatră cu inel de fier de care erau legate de picior muierile necredincioase sau făcătorii de rele.

Biserica

Interiorul Bisericii

Pe la 1211, Regele Ungariei Andrei al II-lea pomeneste intr-un document adresat teutonilor numele raului Tarlung, pe langa care va creste localitatea Prejmer. Cavalerii teutoni care primesc drepturi asupra acestui teritoriu sunt cei care vor ridica pana la un anumit nivel biserica din Tartlau (denumirea saseasca a localitatii). Lor li se datoreaza planul in cruce greaca, unic in Transilvania, dar avand corespondent in cateva biserici din nord-estul Germaniei.

Cea mai valoroasa piesa care poate fi gasita in biserica din Prejmer este altarul poliptic din jurul anului 1450, fiind astfel cel mai vechi din Transilvania. Altarul este format dintr-un triptic cu panou central si voleuri pictate pe ambele fete. De o parte si de alta a panoului central, care infatiseaza Rastignirea, sunt reprezentate alte scene din Patimile lui Iisus. Compozitiile au scheme iconografice simple si o stralucire particulara a tonurilor de rosu pusa in evidenta de fundalul aurit. Numele mesterului nu este cunoscut, dar se presupune ca s-a format in ambianta scolii vieneze.

FortificatiaFiindca Prejmerul era prima localitate care primea loviturile turcilor veniti prin pasul Buzau, dupa ce regele Sigismund de Luxemburg a dispus ridicarea unor sisteme de aparare in Tara Barsei, a inceput fortificarea bisericii prin ridicarea unei incinte inalte si puternice inconjurata de un sant lat de apa. Se pare ca a existat si un tunel subteran care comunica cu exteriorul. Avand la baza o grosime de pana la 5 metri zidurile urca pana la aproape 12 metri, urmand un traseu circular. Cetatea are doua incinte, prima circulara construita in jurul bisericii si o a doua, mai mica, alipita gangului boltit al portii de intrare.

Ca si alte monumente din Transilvania, biserica fortificata de la Prejmer a suferit numeroase interventii, dar in urma restaurarii intreprinse de Directia Monumentelor intre 1960 si 1970  ea si-a capatat forma initiala. In 1999, biserica a fost inscrisa pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.