POIANA BRASOV-VEGETATIA SI FAUNA

POIANA BRASOV-VEGETATIA  SI  FAUNA

Statiunea Poiana Brasov si imprejurimile sala sunt caracterizate printr-o mare varietate a covorului vegetal, corespunzator etajarii conditiilor fizico-geografice. Statiunea se extinde in cuprinsul unor poieni acoperite ca pajisti secundare formate in urma defrisarii padurilor care acopereau in trecut suprafata platformei de 1000-1100 m. aceste pajisti, cu aspect placut, odihnitor sunt formate din paius rosu (Festuca ruba), iarba vantului (Agrostis tenuis), tapasica (nardus stricta) si din numeroasele plante cu flori, ca  margaretele (Chrysantemum leucanthemum), clopoteii (Campanula sp.), gentianele (Gentiana sp.), brandusele (Colchicum autumnale) etc.

            In partea de est padurile de molid (Picea abies), care imbraca partea inalta a Masivului Postavaru, coboara pe versantii puternic inclinati pana in perimetru statiunii. Vegetatia insotitoare, destul de saraca, este dominate de macrisul iepurelui (Oxalis acetosella), de tufe de afin (Vaccinium myrtillus) etc. si de diferite specii de ferigi. Pe versantii defrisati pot fi intalnite numeroase tufe de mur si zmeurisuri, iar in umele locuri a fost plantat zimbrul (Pinus cembra). Spre partea superioara a muntelui, palcurile de molid se raresc si se amesteca cu tufarisuri de ienupar (Juniperus communis) si uneori cu aninul de munte (Alnus viridis). Pe culmea Postavarului se gasesc, pesuprafete restranse, pajisti subalpine si unele plante declarate monumente ale naturii, ca smirdarul (Rhododendron Kotschyi) si floarea de colt (Leontopodium alpinum).

            In vestul, nordul si sudul statiunii se constata o diversitate mai mare a vegetatiei, corespunzatoare padurilor de amestec de fag cu rasinoase, a bradetelor si fagetelor pure. Cei care-si indreapta pasii pa potecile din vestul statiunii,pentru efectuarea unor excursii usoare in Muntii Poienii Brasovului, au prilejul sa strabata un adevarat mosaic de paduri, in care fagul (fagus silvatica) si bradul (Abies alba) se gasesc in amestec cu gorunul (Quercus robur). In continuare, pe culmile dinspre Cristian, predomina padurile de brad. Spre nord, nord-vest si sud-vest au o extindere larga padurile de fag (Fagus silvatica), la care se adauga cele de amestec- fag, molid si brad. Aceleasi specii lemnoase pot fi intalnite sip e versantii Postavaruluui care coboara spre valea Timisului.

            In patura ierbacee a acestor paduri se gasesc numeroase plante cu flori ca brebeneii (Corydalis solida), viorelele (Scilla bifolia), ciubotica cucuclui (primula sp.), crucea voinicului (hepatica transsilvanica), floarea pastelui (Anemone nemorosa), nu ma uita (Myosotis silvestris) s.a.

            In padurile din imprejurimile statiunii isi duc viata numeroase animale salbatice, dintre care mentiomam cebii, caprioarele, mistretii, ursii si vulpile.Mai rar au fost semnalati lupii. In paduri traiesc numeroase pasari, dintre care unele sunt ocrotite de lege : corbul (corvus corax c.), sorecarul comun (buteo buteo) etc.

 

Iubitorii frumusetilor natural care-si petrec sejurul in statiune au posibilitatea ca prin excursii usoare, de scurta durata, sa patrunda in paduri si in poieni putin influentate de activitatea omului si sa recunoasca unele specii si animale ocrotite prin lege.

            In scopul protejarii unor asociatii de plante sau a unor peisaje mai rare, unele teritorii din imprejurimile statiunii Poiana Brasov au fost declarate rezervatii floristice sau peisagistice si au un regim special de ocrotire.

            Rezervatia de stejari seculari de la Cristian este situate la poalele muntilor Poienii Brasovului in apropierea localitatii Cristian si cuprinde doua perimetre: unul localizat la 2 km sud-est, iar celalalt la 1,5 km nord-est de satul Cristian.stejari, a caror varsta este de cca 300 ani, reprezinta un rest al vechilor codri care acopereau aceste meleaguri in ttrecut. In cadrul celor doua perimeter ale rezervatiei sunt ocrotiti zeci de stejari uriasi, cu coroane largi si trunchiuri al caror diametru depaseste 1-1,5 m.

            Rezervatia floristica Stejarisul Mare se afla in nord-vestul Muntilor Poiana Brasovului, la altitudinea de 920-950 m, pe culmea Stajarisului care se desprinde din platoul Poienii Brasovului; ea cuprinde un grup de stanci alcatuite din calcare cenusii albicioase. Pe aceste stanci se afla unul dintre cele mai bune puncte de perspectiva asupra Depresiunii Brasovului. Aici este ocrotita o adevarata oaza de plante termofile (iubitoare de caldura) situate in etajul padurilor de fag. Dintre plantele instalate pe stancarii se intalnesc paiusul (Festuca cinerea), clopoteii (Campanula carpatica), micsandrele de stanca (Erysimum saxosum), vinetelele (Centaurea micranthos) etc. dintre raritatile floristice prezente in rezervatie mentionez flamanzica (Draba haynaldi).

            Rezervatia si parcul natural Timpa sunt situate in nordul sttiunii Poiana Brasovului, pe unul dintre ultimii pinteni care prelungesc muntele spre depresiunea Brasovului. In nord-estul acestei culmi care strajuieste orasul Brasov se afla un petic de stepa, localizat in plina zona a padurilor. Aici pot fi intalnite specii de plante rare ca frasinelul (Dictamnus albus), lacintul salbatic (Hyacinthella leucophaea), mataciunea (Dracocephalum austriacum) etc. Intreaga culme a Timpei a fost declarata parc natural in 1980, pentru a fi ocrotite atat plantele, cat si peisajul I ansamblu. Restrictiile impuse turistilor prevad interdictia de rupere sau degradare a plantelor, iar  circulatia se face numai pe potecile marcate.

            Pestera din Valea Fundatei se gaseste la 7 km de Poiana Brasov, in apropierea soselei care coboara spre Risnov pe Valea Cetatii si a fost pusa sub ocrotire in anul 1981. Este dezvoltata in calcare jurasice: are o lungime de 370 m si adaposteste stalactite si stalagmite  de o rara frumusete.

            In anul 1980, organele judetene au pus sub ocrotire o parte a Muntilor Postavaru (1025,5 ha), pentru a deveni o rezervatie peisagistica.