Cercetașii din Cristian sunt printre cei mai activi din România

Cercetasia este o miscare deschisa tuturor indiferent de rasa, credinta sau sex si cauta sa dezvolte individul multilateral, tinand cont de nevoile varstei la care acesta se afla, avand drept rezultat formarea de indivizi responsabili si pregatiti pentru viata. Cercetasia, bazandu-se pe o lege si o promisiune si respectand cele trei datorii stabilite de intemeietorul miscarii – Lordul Robert Baden Powell (datoria fata de Dumnezeu, fata de aproapele meu si fata de mine insumi) implica copiii in activitati menite a le dezvolta abilitatile fizice, psihice, intelectuale, sociale si spirituale prin joc, recreere si aventura. 

Centrul Local Ion Soiu, din Cristian, a luat fiinta in anul 1993, cand cativa tineri ai comunei au hotarat a oferii copiilor o portita spre un alt fel de educatie, una bazata pe joc, voie buna si aventura. De atunci, mai mult de 100 de copii au invatat si s-au distrat alaturi de noi in cadru centrului, multi dintre ei fiind acum oameni impliniti din toate punctele de vedere. 

De-a lungul anilor, Centrul nostru a organizat 10 Scoli Nationale cu participarea a mai mult de 800 de copii, acestea fiind practic rampa noastra de lansare la nivel international. 

Prin activitatile propuse de liderul nostru de atunci, Radu Stinghe, ne-am facut un renume la nivel national, fiind alesi in structurile de coordonare nationala, ulterior Stinghe fiind angajat director de programe in cadrul Fundatiei Europene Scout din Geneva, unde se afla si acum. 

Actualmente, centrul de la Cristian numara 28 de membri, cu varste intre 6 si 17 ani si sunt cuprinsi in tot ceea ce inseamna activitate cercetaseasca la nivel local, national si international. Astfel, anul trecut, cu prilejul Jamboreei Mondiale Scout (olimpiada scout) desfasurata in Suedia si unde au participat 40.000 de copii din 200 de tari, intr-un contingent romanesc de opt membri, dintre care doi de la Cristian (Țintea Lorena si Ioana Ceh).Ioana a avut privilegiul de a fi invitata la dineul oficial al Casei Regale Suedeze unde timp de 15 minute s-a intretinut cu Altetele Lor Gustaf si Silvia.Tot anul trecut, trei dintre lideri (Radu Stinghe, Florin Ceh si Sorin Dulgheriu) au participat la organizarea si coordonarea celui mai mare eveniment national de tineret din ultimii 75 de ani, Jamboreea Nationala Rojam 2011 de la Săliște – Sibiu, unde au fost prezenți peste 1.500 de cercetasi, la aceasta manifestare participand si o patrula de 10 cercetasi din Cristian. 

„Copiii nostri au intalniri saptamanale si participa la nivel local si national la toate programele propuse de ONCR sau alte organizatii nonguvernamentale cu scop educativ. Pe viitor ne propunem sa dezvoltam centrul atat ca participare (50 membri activi) cat si ca diversitate a programelor urmarind a organiza la Cristian un camp de nivel national si unul international. In acest scop apelam la toate persoanele fizice si juridice preocupate in a promova acest gen de activitati si implicit in a asigura un viitor societatii civile si nu numai, sa ne contacteze la adresa de mail cristian.scouts@yahoo.com sau telefon 0740176156/0720650521. In incheiere as vrea sa multumesc Primariei si Consiliului Local Cristian pentru modul in care au inteles sa sustina si sa se implice material si financiar la bunul mers al acestui centru“, spune Sorin Dulgheriu

In perioada 1-15 august 2010 Cercetasii Romaniei au finalizat un program cu durata de 5 ani dedicat dezvoltarii sustenabile a zonei Tara Fagarasului sub numele "Masivul Fagaras - mai curat, mai accesibil turistilor" . Campul a fost organizat la poalele nordice ale Muntilor Fagaras, in zona satului Lisa (judetul Brasov), de catre filiala "Orion", din Miercurea Ciuc. Alaturi de ei au participat alti peste 60 de cecetasi din Targu Mures, Giurgiu, Bucuresti si Brasov.
Principalele activitati intreprinse de Cercetasii Romaniei organizati in campul Lisa au fost:
- Au marcat si au refacut trasee montane, unind Masivul Piatra Craiului de creasta Muntilor Fagaras
- Sprijiniti de localnici, cercetasii au participat la reconditionarea a 3 cabane de vanatoare: Coliba Hasilor din Valea Pojortei, coliba Remus Sofonea din Muchia Dragusului si Craiasa Muntilor din Vacarea Mica. Cabanele au fost renovate in memoria partizanilor din Tara Fagarasului. Actiunea a avut ca scop introducerea in circuitul turistic a temei miscarii de rezistenta anticomunista, miscare foarte puternica in Tara Fagarasului in perioada anilor 1948-1952.
- Impreuna cu peste 100 de copii din localitatile din zona, cercetasii au desfasurat in zona montana o actiune de ecologizare, fiind adunati peste 500 de saci (fiecare cu capacitatea de 160 l) de gunoaie.
- Cu ocazia traditionalului pelerinaj la Manastirea Brancoveanu care se desfasoara anual la mijlocul lunii august, cercetasii au distribuit pelerinilor pliante de informare ecologica, precum si 5.000 saci menajeri.
- Cercetasii Romaniei au desfasurat si alte activitati, actiuni si jocuri cu specific cercetasesc.

Expoziție de ciobănești românești corbi

Pe data de 24 martie a avut loc, la Predeal, o Expozitie de Club si Selectie la rasa Ciobanesc Romanesc Corb, organizata de Clubul Crescatorilor de Corbi.

Presedintele clubului, Sebastian Flesieru, a anunțat că evenimentul va începe la orele 10.00 şi va avea loc pe terenul de sport de lângă piaţa oraşului. Vor participa crescători ai acestei vechi şi frumoase rase autohtone din întreaga ţară.
Ciobănescul Românesc Corb este o rasă naturală care s-a format în arealul Carpaţilor Meridionali şi regiunile subcarpatice (Damboviţa, Argeş, Prahova, Braşov). In aceaste regiuni, exemplarele acestei rase sunt foarte apreciate şi utilizate cu mare succes la paza turmelor şi a proprietăţilor. Acest câine este cunoscut de generaţii sub denumirea de “Corbi” datorita robei lor de culoare neagra. Deşi aria sa de răspândire este relativ restrânsa, datorită calitaţilor sale populaţia existentă este numeroasă. Standardul naţional a fost redactat în conformitate cu modelul stabilit de Adunarea Generală FCI de la Jerusalem în 1987 şi a fost aprobat de Consiliul Director A.Ch.R. la data de 14.11.2008 şi revizuit în data de 19.02.2011. ASPECT GENERAL: De talie mare, impozant, curajos şi mândru. Dimorfism sexual bine marcat, masculii fiind mai puternici, de talie mai mare, mai robuşti decât femelele. Roba sa este neagra, in proportie de cel putin 80% cu marcaje albe pe piept si pe labe. Marcajele albe neavând nici un fel de stropituri.

REPERE ISTORICE:

Aurel Medianu din judetul Prahova - crescator de oi si CRCorb (poza realizata in urma cu peste 20 de ani):



Prin amabilitatea d-lui Laurentiu Puicin (text si poza):

"Ciobanesc CORB, mascul nascut in iunie 1975 pe valea superioara a Ialomitei (Padina) jud Dambovita. Cainele se numea Baiatu de pe Muntele Batrana si se afla in propietatea prof. George Margaritescu din Ploiesti. Conform unor marturii scrise, in 1976 in zona Muntilor Retezat, la stanga de la lacul Zanoaga, dupa ce l-au incercat la urs, ciobanii au oferit pentru Baiatu o suma consistenta care depasea cu mult pretul unui Saint-Bernard matur si titrat.....



"Intr-un articol din revista "Carpatii" din 1938,no.2pag.48,dr.A.Popovici vorbind despre vanatoare zice :,,....asa am avut anul trecut "bucuria "ca un prieten vanator in loc sa traga in urs a tras in cainele meu de ursi,caine care a avut nenorocul sa fie negru si sa-l cheme si ,,Ursei''.In urma mistretilor si ursilor cainii de oi au avantajul ca nu dau gura decat in urma calda,adica la sculat din culcus" Si ca sa nu fie suspectat ca spune povesti vanatoresti,autorul publica spre norocul nostru si o fotografie a lui Ursei. Asa ca uite ,,Corbul'' in anii '30:



FIRICEL

Masculul care a jucat rolul cainelui ciobanesc Firicel, filmul "Osanda" regizat de Sergiu Nicolaescu, anii '70.




Ciobanesc, culoare neagra, la Castelul Peles, poza veche:



 

Gradinita Montessori Brasov

Sub deviza “Educatie pentru viata”, in 2011 s-a deschis si in orasul nostru pe strada Turnului la nr 3, prima gradinita care imprumuta caracteristicile si principiile sistemului de invatamant Montessori. Educatia Montessori este o experienta in continua desfasurare; ea se bazeaza pe auto-constructia continua a copilului, zilnic, saptamânal, anual, pe toata durata programului.
Gradinita Montessori este o “camera de zi” pentru copii. Ei aleg activitatea lor din rândul materialelor cu auto-corectare, afisate pe rafturi deschise, iar ei vor lucra în zone de lucru specifice. Peste o perioada de timp, copiii se dezvolta într-o “comunitate normalizata” de lucru cu concentrare ridicata si doar câteva întreruperi. In gradinita noastra fiecare copil va fi sprijinit sa isi urmeze drumul sau personal de crestere si dezvoltare oferindu-i suport pentru valorificarea potentialului psihic si fizic.

MARIA MONTESSORI

Nascuta in 1870 in Chiravalle, in provincia Ancona, Maria Montessori a fost prima femeie care a practicat medicina in Italia dupa absolvirea Facultatii de Medicina a Universitatii din Roma in 1896. Medic fiind, Dr. Montessori a fost in permanenta legatura cu copiii si a devenit profund interesata de dezvoltarea lor. In urma unei cercetari atente si minutioase, ea a realizat ca micutii isi construiesc propriile lor personalitati pe masura ce interactioneaza cu mediul inconjurator. Deasemenea ea a observat atent modul in care invatau si progresau copiii atunci cand erau lasati sa lucreze in mod liber cu materialele pe care le aveau la dispozitie.

Metoda ei de abordare a educatiei a rezultat dintr-o solida cunoastere a biologiei, psihiatriei si antropologiei. Astfel, ea a studiat copii de toate rasele si culturile din numeroase tari ajungand sa realizeze in cele din urma ca legile dezvoltarii umanitatii sunt valabile oriunde. Dr. Montessori si-a continuat aceste observatii, aprofundandu-le si largindu-si aria de cunoastere pana la moartea sa in 1952.  
Maria Montessori si-a deschis prima Casa dei Bambini ( Casa Copiilor) intr-unul dintre cele mai sarace cartiere din Roma, pe atunci notoriul Quartiere diSan Lorenzo.  
“Dr. Montessori a fost convinsa ca educatia incepe la nastere si ca primii ani din viata unui copil, fiind cei care-l slefuiesc pe acesta cel mai mult, sunt si cei mai importanti, atat fizic cat si mental. Ea a simtit ca in acesti primi ani, copilul are asa numitele “perioade senzitive” in timpul carora este in mod particular receptiv la anumiti stimuli. Aceasta receptivitate catre anumite lucruri dureaza doar atat cat necesitatea respectiva este implinita.  
In 1909 Dr. Montessori a tinut primul ei curs asteptandu-se sa aiba studenti doar dintre educatorii italieni. Spre surprinderea ei au participat si persoane din tari straine. Munca Mariei Montessori a continuat si treptat a fost acceptata in multe tari europene si in alte parti ale lumii. In 1915 Dr.Montessori a fost primita cu mult entuziasm si in Statele Unite unde au fost dechise apoi foarte multe scoli bazate pe cursurile tinute de aceasta. Intoarsa in Europa, a continuat seria conferintelor in mai multe tari si si-a petrecut mult timp cu aprofundarea cercetarilor personale. Pentru munca ei, Dr. Montessori a primit nenumarate distinctii si onoruri. In timpul razboiului, filozofia ei fiind interzisa de regimul nazist, Dr. Montesori a creat miscarea Montessori dinIndiaunde si astazi se bucura de multa pretuire.

Maria Montessori a murit in 1952 in Olanda la varsta de 81 de ani. Dupa moartea ei, Mario, fiul ei, a devenit succesor la conducerea Asociatiei Internationale Montessori (AMI), organizatie creata de Maria Montessori, cu sediul inAmsterdam.

Maria Montessori spunea : “Sa nu faci niciodata pentru un copil ceea ce poate face singur.”
CE TREBUIE SA FACA EDUCATORUL MONTESSORI ?
In cadrul metodei sale, Dr. Montessori a conceput un rol cu totul nou pentru educator. De cele mai multe ori ne referim la acesta sub numele de ghid sau director, intrucat educatorul Montessori nu preda in mod traditional. Copiii invata singuri, folosind materialele specifice, timp in care rolul educatorului este sa directioneze, sa stimuleze si sa ghideze activitatea acestora. In prima instanta copiilor li se face o prezentare a materialelor. Incet si cu miscari precise, educatorul utilizeaza materialul potrivit cu destinatia sa, timp in care un grup de copii sau un singur copil il urmareste. In timpul acestei demonstratii, cuvintele si miscarile excesive sunt evitate, iar actiunile sunt segmentate astfel incat sa se asigure o mai buna intelegere a conceptului prezentat.  
Decizia de a preda o anumita lectie rezulta de cele mai multe ori din observarea atenta a copiilor, precum si din evaluarea muncii lor anterioare. Unele lectii pot fi explicate din nou, daca se constata ca un copil are nevoie de mai multa informatie sau de informatie noua.  
Educatorul nu se amesteca niciodata atunci cand un copil e concentrat, si nu intervine decat daca a constatat ca acesta are nevoie de ajutor, nu stie ce sa faca, sau ii deranjeaza pe ceilalti colegi. Ajutorul pe care un educator Montessori il ofera copilului este intodeauna extrem de limitat - atat cat sa se asigure ca acesta a iesit din impas. Copilul nu este corectat atunci cand greseste. Se considera ca inca nu ajuns sa stapanesca suficient conceptul respectiv iar materialul va fi strans si reluat cu alt prilej, dupa o lectie individuala, ori dupa o anumita perioada de timp.  
Educatorul Montessori nu pedepseste copiii niciodata dar nici nu le ofera recompense. Se considera ca singura recompensa de care are nevoie un copil este cea provenita din multumirea de sine, din faptul ca a realizat un lucru bun si corect, bazandu-se pe propriile lui puteri.  
In cazul in care un copil ii deranjeaza pe colegii lui sau se comporta intr-un mod care afecteaza armonia si ordinea din clasa, acesta va fi luat de catre educator si dus intr-un loc retras de ceilalti copii. I se va asigura jocul favorit dar va fi lipsit de libertatea de a se deplasa prin clasa dupa vointa proprie. Educatorul va veni din cand in cand si ii va adresa cuvinte blande de simpatie sau ajutor, in cazul in care are nevoie. Se considera ca lipsa libertatii de miscare si tratarea copilului ca pe un bolnav este suficienta pentru a-l face sa inteleaga ca a gresit.  
“In loc sa incercam sa-l cucerim din interior si sa-l directionam ca pe un suflet uman, intotdeauna ne-am dorit sa dominam copilul prin forta, prin impunerea unor legi externe. In acest mod, copiii au trait pe langa noi fara sa ajungem sa fim capabili de a-i intelege vreodata. Dar daca dam la o parte toata artificialitatea cu care i-am invaluit si toata violenta cu care, prosteste, am incercat sa-i disciplinam, ei ni se vor arata noua in toata frumusetea firii lor copilaresti, cu o gentilete si dragalasenie absoluta.” (Maria Montessorii – Metoda Montessori (1969)  
Montessori a observat cum copiii prospera atunci cand li se ofera libertatea intr-un mediu propice nevoilor lor. Dupa o perioada de intensa concentrare si lucru cu materiale care le starnesc interesul, copiii dau dovada de vitalitate si multumire de sine. Concentrandu-se la o activitate liber aleasa, neintrerupta, copiii ajung la auto-disciplina si pace interioara. Dr. Montessori a denumit acest proces “normalizare” si este citat ca fiind “cel mai important rezultat al muncii noastre”. ( Maria Montessori, Mintea absorbanta 1949).



MEDIUL SI MATERIALELE DINTR-O CLASA MONTESSORI



Dr. Montessori a considerat ca, pentru ca un copil sa faca cele mai productive alegeri si sa isi exercite controlul asupra alegerilor facute, mediul inconjurator trebuie sa fie special proiectat astfel incat sa stimuleze o activitate constructiva din partea acestuia.  
Fiind una dintre modalitatile prin care acest mediu este pregatit, ordinea, faciliteaza dorinta copilului de a alege si concentrarea. Bunul simt sugereaza ca este mult mai usor sa alegi obiectul dorit atunci cand alternativele sunt aranjate intr-o maniera ordonata.  
Materialele Montessori ii ajuta pe copii sa faca alegerea dorita prin faptul ca acestea sunt expuse pe rafturi aflate la o inaltime potrivita varstei, pe mese sau pe covorase (cand le utilizeaza alti copii). Astfel este foarte usor pentru copil sa ia materialele de pe rafturi, sa le utilizeze pentru un timp si apoi sa le puna la loc. Din contra, in clasele traditionale, materialele sunt de cele mai multe ori inchise in dulapuri si profesorul este cel care controleaza cand si cum urmeaza sa fie utilizate.  
O alta modalitate prin care mediul ajuta copilul si ii faciliteaza alegerea si controlul asupra activitatii dorite, este dimensiunea mobilei. Aceasta consta in scaune si masute din lemn create special pentru copii, care se pot deplasa acolo unde doreste fiecare copil sa isi desfasoare activitatea, locurile nefiind prestabilite (acum un lucru obisnuit in gradinite, se pare ca este rodul inovatiei Mariei Montessori – Elkind, 1976).  
Clasa Montessori este aranjata pe “zone”, de obicei delimitate de dulapioare cu rafturi joase. Fiecare “zona” contine materiale specifice subiectelor respective (arta, muzica, matematica, limba, stiinta etc.)  
Materialele de pe rafturi au ca scop atragerea interesului copilului si acumularea cunostintelor prin utilizarea repetata. Cele mai multe sunt facute din lemn, pictate in culori primare sau culori care atrag interesul copilului (ex. turnul roz). Fiecare material are un scop bine determinat si este de dorit ca sa fie utilizat exclusiv in acel scop. Utilizarea corecta a acestor materiale este de natura sa promoveze o mai buna intelegere a unui anumit concept. Cand se constata ca materialele nu sunt utilizate conform cu destinatia lor, educatorii repeta lectiile. Deasemenea, curriculumul Montessori este extrem de bine structurat. Materialele care formeaza curriculumul sunt prezentate in secventa ierarhica existand si o legatura complexa cu materialele din diferite alte zone ale aceluiasi curriculum.  
Mai mult decat atat, materialele sunt autocorectoare. Cand o piesa nu se potriveste sau este lasata pe dinafara, copilul poate percepe cu multa usurinta eroarea. Astfel nu este necesarea corectarea copilului de catre adult. Copilul este capabil sa rezolve problemele independent, dezvoltandu-si astfel increderea in sine, gandirea analitica, si satisfactia ce decurge din ducerea la bun sfarsit a unei activitati prin propriile-i puteri.

Stapanul orhideelor-Rasnoveanul Andreas Lenard

Andreas (Andrei) Lenard este preşedintele Clubului Orhideofililor din România şi a reuşit să găsească, în România, 38 de specii de orhidee autohtone. 

Andrei Lenard şi-a dezvoltat pasiunea pentru flori încă din copilărie. El mergea des cu familia prin excursii în natură, unde a găsit multe plante şi insecte interesante. „Am început să fac ierbar, să colecţionez fluturi, gândaci şi pietre. Mi-a plăcut mult botanica”, îşi aminteşte bărbatul. În plus, tatăl său avea o grădină unde cultiva diverse flori. Dintr-o revistă din Ungaria, a aflat de existenţa orhideelor.
„Eram curios şi doream să aflu cât mai multe despre această plantă”, susţine pasionatul. În şcoala generală trebuia să avem, în mod obligatoriu, o colecţie de minim 50 de plante. Pentru asta trebuia să umblăm prin păduri ca să le căutăm. Mie mi-a plăcut tema asta şi, în loc de 50, am dus 500 de plante”, spune bărbatul. La Braşov a ajuns în 1978, în urma repartiţiei pe care a primit-o la Uzina Chimică „Romacril” din Râşnov.
Prima orhidee 

În 1982, atunci când îşi plimba câinele ciobănesc pe Dealurile Vulcanului a observat, în iarbă, multe floricele micuţe, mov. „Nu ştiam ce floare este, dar mi-a plăcut şi am adus-o acasă. Am căutat în cărţi şi am aflat că este orhidee“, declară bărbatul. În 1985, plecat în vizită în Ungaria, a vizitat o seră mare de flori. 

De aici a fost trimis la un CAP din Ungaria care exporta orhide, unde l-a întâlnit pe preşedintele Societăţii Orhideofililor din Ungaria. Acesta i-a propus să se înscrie în societate, lucru pe care l-a făcut fără nicio ezitare. În acelaşi an, a primit pentru prima dată o invitaţie la un congres şi o expoziţie de orhidee pe care nu a ratat-o. Din 1986, Andrei Lenard a intrat ca membru individual în Comitetul European de Orhidee. „De când am intrat în comitet am început să primesc publicaţii şi invitaţii la congrese europene. De exemplu, în 1988 am fost invitat la Congresul European de la Paris”, spune bărbatul.
Vrea să descopere toate speciile 

Pasiunea pentru orhidee l-a determinat să-şi îmbogăţească cunoştinţele şi să consulte cartea „Flora României”. „Am citit că există 58 de specii de orhidee autohtone şi mi-am propus să le găsesc. Atunci când aveam timp plecam prin ţară ca să găsesc speciile despre care am citit”, spune Andrei Lenard. În urma căutărilor a găsit 38 de specii de orhidee autohtone. 

Din dragostea pentru orhidee şi din dorinţa de a împărtăşi şi altor pasionaţi poveşti despre orhidee, Andrei Lenard a fondat în 1990 Clubul Orhideofililor din România. De asemenea, pentru că internetul domină orice domeniu a creat un site şi un blog pentru a discuta cu pasionaţii de orhidee. 

Doi români vor fi prezenți la Congresul european al orhideofililor, care va avea loc la Budapesta, în perioada 12-15 aprilie. Cu această ocazie va fi organizată și o expoziție cu orhidee. România va fi prezentă cu un referat al lui Sretko Milanovici, de la Timișoara, despre orhideele din Banat și un material al râșnoveanului Andreas Lenard, despre cele din parcul national Piatra Craiului.
Masivul Piatra Craiului a fost declarat parc național în 1990 cu o suprafață de aproximativ 14.773 ha, „ascunde“ 42 de specii de orhidee, dintre cele 58 existente în Romania.
1. – Anacamptis pyramidalis
2. – Cephalanthera damasonium
3. – Cephalantera longifolia
4. – Cephalantera rubra
5. – Chamorchis alpina
6. – Coleoglosum viride
7. – Corallorhiza trifida
8. – Cypripedium calceolus
9. – Dactylorhiza cordigera
10.- Dactylorhiza incarnata
11.- Dactylorhiza maculata
12.- Dactylorhiza majalis
13.- Dactylorhiza saccifera
14.- Dactylorhiza sambucina
15.- Dactylorhiza fuchsii
16.- Epipactis atrorubens
17.- Epipactis helleborine
18.- Epipactis microphilla
19.- Epipogium aphyllum
20.- Goodyera repens
21.- Gymnadenia conopsea

450 de ani de la începerea tipăririi Tetraevangheliarul slavon la Brașov

Statuia Diaconului Coresi, din curtea Bisercii Sf. Nicolae

În 24 martie 1562, diaconul român Coresi a început, la Braşov, tipărirea lucrării bisericeşti cunoscută sub numele de Tetraevangheliarul slavon.

Coresi a fost un diacon, traducător și meșter tipograf român originar din Târgoviște. Este autorul primelor cărți în limba română. A editat în total circa 35 de titluri de carte, tipărite în sute de exemplare și răspândite în toate ținuturile românești, facilitând unitatea lingvistică a poporului român dar și apariția limbii române literare.

În 1559-1560 se stabilește definitiv la Brașov, unde i s-a oferit posibilitatea de a tipări nu doar în limba slavonă, ci și în limba română, fapt imposibil la vremea respectivă în Muntenia, din cauza opoziției Mitropoliei Ungrovlahiei. Tipăriturile lui, apărute în mare parte la Brașov între 1556 și 1583 sub influența curentelor de reformă religioasă luterană și calvină răspândite atunci în Transilvania, sunt adevărate „monumente” de limbă veche românească, importante și prin predosloviile scrise de el, în care se ridică pentru prima oară, cu hotărâre și claritate, problema introducerii limbii românești în cultul religios. Tipăriturile lui Coresi utilizau graiul din Țara Românească și sud-estul Transilvaniei și au avut o mare importanță pentru evoluția și unificarea limbii române. Ele au stat la baza formării limbii române literare. A decedat în 1583, la Brașov.

Coșul de gunoi, bibelou de porțelan, la Primăria Brașov

Primăria Braşov

Din constatările Institutului de Politici Publice, rezultă că autorităţile locale parcurg un proces superficial de
planificare a achiziţiilor anuale sau nu fundamentează obiectivele din Plan cu suficientă atenţie, fiind nevoite să opereze multiple modificări pe parcursul unui an. Fără să prezumăm anumite interese oculte care ar putea constitui una dintre explicaţiile acestor modificări succesive în conţinutul planurilor de achiziţii, constatăm că cea mai mare parte a autorităţilor publice cuprinse în eşantionul de cercetare al acestui studiu obişnuiesc să modifice în medie de 4 – 5 ori planul de achiziţii pe parcursul anului.

Modificările cele mai frecvente se constată la nivelul lucrărilor de investiţii şi ele modifică cu până la 100% bugetul iniţiat aprobat pentru respectivele investiţii. În anumite situaţii, care reprezintă însă excepţii, se poate ajunge ca modificările să schimbe cu până la 500% Programul anual iniţial (de ex. CJ Argeş din lista autorităţilor contractante cuprinse în eşantionul de cercetare). Programul de achiziţii se aprobă, conform art. 4 alin. 7 din HG 925/2006, prin dispoziţie a ordonatorului de credite (după caz, primar sau preşedinte de consiliu judeţean, etc.), după avizarea de către compartimentul financiar – contabil, şi nu prin hotărâre a Consiliului Local/ Judeţean, situaţie care nu pune în dificultate modificarea prin simpla decizie a conducătorului instituţiei, sa ori de câte ori acesta consideră necesar, ci dimpotrivă. Acest lucru, cum vom observa mai jos, explică foarte bine de ce programul de achiziţii a fost modificat în cursul anului 2010 – de unele autorităţi – chiar şi de 4 ori pe lună (Consiliul Judeţean Dolj – 53 de modificări, Primăria Braşov – 42 de modificări, CJ Brăila – 26 de modificări sau Primăria Iaşi – 24 de modificări, din eșantionul instituțiilor analizate în studiu).

O altă situaţie este cea a inconsistenţei informaţiei privind valoarea totală a achiziţiilor publice realizate într-un an de o autoritate contractantă – de unde şi informaţia derivată privind procentul de atribuiri care se fac utilizând mijloacele electronice (şi deci, competiţia). În tabelul de mai jos se poate urmări cum variază procentul achiziţiilor raportate de un eşantion de Primării de municipii reşedinţă de judeţ către ANRMAP vs. valoarea achiziţiilor comunicată IPP şi care nu apar în SEAP. Astfel, Primăria Brașov a declarat o valoare a achiziţiilor realizate în 2010, conform datelor oficiale comunicate Institutului , de 34.147.966,5, iar valoarea achiziţiilor realizate în 2010 conform datelor furnizate de ANRMAP (cei care se ocupă[ de treaba cu achizițiile publice) 32.225.888,93 , adică 94% din achiziţii s-au realizat prin SEAP.

În schimb, Primăria Brașov a reușit să convingă pe absolut toată lumea că știe să trateze gunoaiele cu considerația cuvenită: 1.353 de lei/bucată s-a plătit pentru un coș de gunoi! Practic, nimeni în România nu a tocat atâția bani pe un coș de gunoi. Pe locul următorul, la aceste cheltuieli, este Dobreta Turnu Severin, cu 800 de lei/bucată.

Astea or fii..........?

Astfel, în 2010 şi în 2011 (în 2012 se va proceda la fel) au fost încheiate contracte cu S.C.BERRA EDILSISTEM SRL Piteşti, după cum urmează:
- Contract nr. 713 / 19.05.2010, Achiziţie coşuri de gunoi pentru căile publice din municipiul Braşov 150buc. în valoare de 202995 lei + TVA
- Contract nr. 311 / 06.04.2011, Achiziţie coşuri de gunoi pentru căile publice din municipiul Braşov ( tip I=110;tipII=25;tipIII=150 TOTAL = 285 ) în valoare de 322441 lei + TVA

Junii brașoveni ies mâine cu surla pe Coastă

Foto: arhivă

Junii ies duminică cu „surla” pe Coasta Prundului. Din fericire, acest obicei al șcheienilor nu se va pierde. Ei se vor aduna in fata Bisericii „Sf. Nicolae” din Scheii Brasovului, în jurul orei 11.30-12.00.
„Iesirea cu surla” este prima manifestare din obiceiul Junilor Brasoveni, ce reinvie o data cu sosirea primaverii, anotimp de care este legat. In fiecare an, acesta se deschide in 25 martie, cand Biserica praznuieste Buna Vestire sau Blagovestenia, si asa cum este firesc, primii sunt membrii Societatii Junilor Tineri, care au „iesit cu surla”.
Desi altadata se intalneau la vataf (conducatorul cetei), acum junii se aduna in fata Bisericii „Sf. Nicolae” din Piata Prundului. Junii se imbraca in traditionalele lor vesminte, iar din recuzita lor nu a lipsit „surla”.
Dupa cum atesta cercetatorul Ion Muslea, autorul unei monografii dedicate Obiceiului Junilor, surla este un fel de trompeta cu sase gauri, care scoate sunete stridente: „ca un grohait”, „are un glas asurzitor si zgomotos”.
La randul sau, prof. dr. pr. Vasile Oltean, directorul Muzeului Primei Scoli Romanesti din Scheii Brasovului, ce cuprinde si un muzeu al Junilor, consemneaza in studiile sale despre Junii din Scheii Brasovului ca surla era un fel de orologiu al anului, obiect cu valoare cultica, fapt dovedit de faptul ca, in ciuda sunetului nearmonios, batranii scheieni aduceau multumiri ca au trait sa auda inca o data „sfanta surla”.
Chemarea cu surla, despre care prof. Oltean spune ca ar fi specifica doar Junilor Tineri, se mai face astazi la Buna Vestire, avand caracter de bunavestire a anului, dar si la Florii. Alaiul junilor va merge, cantand, pe Coasta Prundului, la troita, unde, dupa ce surlasul a „binevestit” peste Schei, tinerii vor incinge traditionala lor hora neincheiata, vor arunca buzduganul si apoi vor petrece cu mancare, bautura si voie buna.

Interviu cu junele surlas - Bodean Gheorghe Ovidiu - realizat, in 25 martie 2010, de Ioana Florina Mare, din grupul folcloric "Mocanasul-cu-Fluierasul", indrumat de prof. Silvia Tatu (Clubul Elevilor Sacele -Bv - Asociatia "Fluierasul" Brasov.

Deci.... se poate

Revitalizarea "Bastionului Crucifix" din centrul vechi al orasului Praga

 

Bastionul XXXI face parte din seria de fortificatii medievale a Noului Oras Praga, fondat de Imparatul Charles al IV-lea in 1348. Impreuna cu fortareata Vysehrad, un alt monument important al fortificatiilor orasului, bastioanele formeaza un complex de aparare important, desi din pacate unul este ascuns sub straturi din tesutul urban contemporan din centrul orasului Praga, acum un sit UNESCO protejat. Impermeabilitatea zonei a creat o periferie la interior, o fasie de vegetatie inaccesibila si nefolosita in interiorul centrului vechi, care in unele zone a ajuns sa fie mai degraba un "brownfield”.

Constructia este parte a unui plan mai amplu care urmareste legarea zonelor vergetale si a spatiilor publice ale campusului universitar de la Albertov cu cartierele vecine New Town si Vinohrady. Scopul celor de la MCA a fost de a amenaja zona publica, extensia unei cafenele in aer liber si un spatiu de expozitie pe terenul unei foste cladiri in paragina datand din secolul 19, urmarind sa lege spatiile dinauntru si din afara liniei fortificatiilor care a mentinut separarea dintre gradini, campusul universitatii si alte parti ale orasului.

Revitalizarea "Bastionului Crucifix" din Praga

Regenerarea a fost realizata pe baza proiectului castigator in cadrul concursului de arhitectura desfasurat in 2007. Noua structura pentru dotari publice a fost proiectata ca o cladire subterana, o acropola ascunsa care sa atraga vizitatorii prin continutul si forma ei, nu doar prin imagine si vizibilitate. A fost conceputa ca o „cochilie” autonoma, solida, inserata intre diferitele straturi arheologice fara insa a schimba nota caracteristica a fortificatiilor si conturul vizual al incintei de aparare. Cu vocabularul formal, cladirea este minimalista, elementara si bine ancorata in principiile arhitecturii de aparare si anume fermitatea.

Structura construita poate fi folosita in diferite activitati si evenimente: o sala de expozitii, un spatiu pentru activitati sociale sau o cafenea, dotari pentru public si pentru buna functionare. Avand un intreg perete realizat din vitraje de mari dimensiuni care pot culisa, spatiul se deschide catre panorama zonei Vysenhrad, exteriorul devine o componenta importanta a interiorului. A fost inclusa in proiect reconstructia peretelui capelei, prin completarea acestuia cu o sculptura contemporana, „Crucifixul” (Bozi muka).

Revitalizarea Bastionului este prima parte a unui proiect mult mai amplu de revitalizare a zonei invecinate, determinandu-i pe localnici sa vina sa viziteze zona si atragand atentia publicului in vederea continuarii celorlalte faze. Insertia unor spatii cu functiuni reacreative si culturale in cadrul unor structuri de patrimoniu face posibila salvarea acestora – nu ca niste obiecte neinsufletite intr-un muzeu, ci mai degraba ca o parte vie, integranta a orasului caruia ii apartin. Asigurarea unei forme arhitecturale este dovada existentei posibilitatii de a lega metoda de abordare istorica de restaurare a structurilor istorice cu una moderna de introducere a unor noi forme arhitecturale.

In plus pe langa imbogatierea contextului urban si a cresterii potentialului zonei, noile cladiri pot asigura experienta estetica prin propria arhitectura. Volume suprapuse intr-un mod complex au fost create in volume si spatii deja existente, menite sa accentueze, sa genereze sau doar sa gazduiasca fluxul subtil de impresii creat de mediul inconjurator.

Mai multe informatii gasiti pe: http://www.worldarchitecturenews.com
Traducere si adaptare: Arh. Raluca Popa

Ce mincam? .......varianta mezeluri

Facultatea de Alimentaţie şi Turism a fost înfiinţată în anul 2007 pentru a sintetiza într-o singură structură universitară coerentă si originală conceptul ”alimentatie-turism”, din perspectiva ingineriei si managementului. Radacinile acestei facultati se trag din formele de învăţământ superior existente de peste 40 de ani în domeniul maşinilor şi echipamentelor din agricultură şi industria alimentară. Domeniul alimentaţiei s-a dezvoltat continuu în ultimii ani, atat pe directie de cercetare cat si didactica. Evoluţia a însemnat lărgirea preocupărilor spre realităţile concrete ale Braşovului şi ale regiunii de centru a ţării, cu pitorecul desăvârşit al Arcului Carpatic, ceea ce practic reprezinta ”vârful de lance” al turismului romanesc.

Obiectivul general al programului de studii de licenţă Controlul şi expertiza
produselor alimentare formează specialişti de înaltă calificare în domeniul securităţii alimentare şi a
siguranţei alimentelor, profesiune complexă, tot mai răspândită în contextul dezvoltării contemporane,
a globalizării şi a creşterii riscului alimentar, profesie de tip ingineresc, de analiză a înlănţuirii
proceselor tehnologice specifice procesării produselor vegetale şi animale, a alimentelor şi de realizare
a unor produse gastronomice de calitate.

Programul de studii are ca obiective curente instruirea teoretică şi practică a studenţilor pentru
cunoaşterea şi aplicarea măsurilor de creştere a calităţii în sistemul de alimentaţie, al produselor agroalimentare
şi al sistemelor tehnice implicate în realizarea acestora; efectuarea controlului şi expertizei
produselor alimentare pe întreg lanţul alimentar, analiza, proiectarea şi aplicarea managementului în
sistemele de inspecţie şi de asigurare a calităţii alimentaţiei şi a biotehnologiilor alimentare,
cunoaşterea celor mai moderne tehnici, standarde şi criterii de evaluare şi analiză pentru securitatea şi
siguranţa alimentară, autenticitatea şi trasabilitatea alimentelor şi a serviciilor din alimentaţie, analiza
riscului alimentar şi aplicarea normelor HACCP în concordanţă cu standardele europene, cunoaşterea şi
utilizarea de software specific; cunoaşterea şi aplicarea legislaţiei în domeniul alimentaţiei.

Astfel au apărut noi date privind „otrăvurile“ din alimentele pe care le cumpărăm din magazine. În compoziţia acestor preparate se găsesc până la 14 aditivi, conform unui studiu realizat de Asociatia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România în colaborare cu Facultatea de Alimentaţie şi Turism din cadrul Universității Transilvania din Braşov.

“De aceasta dată, ANPCPPS România a verificat etichetele sortimentelor de mezeluri ce se comercializează pe piaţa românească. Au fost studiate etichetele a 61 de mezeluri şi s-au constatat următoarele: peste 50% din sortimentele de mezel care se găsesc pe piaţa românească conţin minim 6 E-uri. Mai mult, trei dintre produsele a căror eticheta a fost studiată, conţin 10 E-uri, iar unul dintre produse, chiar 14 E-uri! Nu a exista produs studiat, care să nu conţina niciun E”, au precizat reprezentanţii organizaţiei. Informațiile au fost preluate chiar de pe etichetele produselor.

Peste 9 aditivi
Salam de şuncă Ţărănesc (BIHARIA) – 14 E-uri
Salam Pikant (Cris Tim) – 10 E-uri
Salam de porc (Cris Tim) – 10 E-uri
Salam Italian (Cris Tim) – 10 E-uri
Salami Duo – salam in cascaval, salam nature (Zimbo) – 9 E-uri
Salam de casă Extra (Aldis) - 9 E-uri
Salam de vară (Cris Tim) – 9 E-uri
Salam CARO Sandwich (Caroli) – 9 E-uri
Salam de şunca ţărănesc (Aldis) – 9 E-uri
Lista mezelurilor cu 8 şi 7 aditivi
Salam (Baroni) – 8 E-uri
Salam uscat (Cris Tim) – 8 E-uri
Salam de Casa (Cris Tim) – 8 E-uri
Salam Victoria (Campofrio) – 8 E-uri
Salam cu şuncă tărănească (Cris Tim) – 8 E-uri
Salam de casa Extra – Matache Macelarul (Cris Tim) – 8 E-uri
Salam italian rustic (Maestro) – 8 E-uri
Salam cu şuncă tărănească (Maestro) – 8 E-uri
Salam de vară extra (Aldis) – 8 E-uri
Salam Montana (ALPINIA) – 8 E-uri
Salam Rustic (C+C) – 7 E-uri
Salam de vară (Maestro) – 7 E-uri
Salam ardelenesc (Cris Tim) – 7 E-uri
Salam vară (Campofrio) – 7 E-uri
Salam vară dublu afumat (Campofrio) – 7 E-uri
Salam Semenic (Caroli) – 7 E-uri
Salam Anotimpuri (Maestro) – 7 E-uri
Salam d’Alba (Elit) – 7 E-uri
Salam Franţuzesc Kosarom (KOSAROM) – 7 E-uri
Canadian (C+C) – 7 E-uri

Lista preparatelor cu 6 şi 5 aditivi

Salam Sinaia, Salam Chorizo, Salam Potcoava (3 pack Cris Tim) – 6 E-uri
Salam Turist (Cris Tim) – 6 E-uri
Salam Palaciego (Campofrio) – 6 E-uri
Salam de porc Kosarom (Kosarom) – 6 E-uri
Salam de casa extra (Caroli) – 6 E-uri
Salam de porc (Caroli) – 6 E-uri
Salam Victoria Extra (Zimbo) – 5 E-uri
Mini salam Sasesc Picant (Cris Tim) – 5 E-uri
Salam Rustic (Cris Tim) – 5 E-uri
Salam Saşesc mai mic (Cris Tim) – 5 E-uri
Salam de vară uscat (Clever) – 5 E-uri

Produsele care au 4 şi 3 aditivi
Salam cu ardei (Twinner) – 4 E-uri
Salam (Twinner) – 4 E-uri
Salam din carne de curcan (Twinner) – 4 E-uri
Salam Reinert Trapez (Reinert) – 4 E-uri
Salam nobil (Carrefour) – 4 E-uri
Salam de vară (Carrefour) – 4 E-uri
Salam de vară uscat (Carrefour) – 4 E-uri
Salam Polican (Pikok) – 4 E-uri
Salam ţărănesc (Clever) - 4 E-uri
Salam 1A (Dulano) – 3 E-uri
Salam Veneţia (Dulano) – 3 E-uri
Salam Carne curcan şi porc (Dulano) – 3 E-uri
Salam Bistriţa (Pikok) – 3 E-uri
Salami (Zimbo) – 3 E-uri
Salam de vită (Carrefour) – 3 E-uri
Salam Reşiţa (Pikok) – 3 E-uri
Salam 4 anotimpuri (Zimbo) – 3 E-uri
Salam Boemia (PIKOK) – 3 E-uri
Salam Victoria cu şuncă de porc (Carrefour) – 3 E-uri

Un singur aditiv
Salam picant (Dulano) - 1 E
Salam Bagheta (Dulano) – 1 E

In Brasov,Institut Confucius!

Universitatea Transilvania din Brasov impreuna cu partenerii chinezi, Comandamentul Institutelor Confucius si Universitatea Jinazhu din Shenyang deschide la Brasov, Institutul Confucius, luni, 26 martie 2012.
„Institutele Confucius sint medii de invatare a limbii chineze, de cunoastere a culturii chineze. Fiind deschis pentru toti brasovenii, Institutul este nu numai o mare realizare a noastra , ca Univeristate, dar si o oportunitate extraordinara pentru toti locuitorii orasului nostru“, spune decanul Facultății de Litere, prof. univ. dr. Andrei Bodiu.


La nivel mondial, Institutul Confucius din China are deschise 282 filiale şi 272 de clase Confucius.
În Europa, sunt active 94 de Institute Confucius şi 34 de clase Confucius.

ROMÂNIA

Primul Institut Confucius a fost înfiinţat în România la Sibiu, în anul 2007, an în care oraşul a deţinut titlul de partener al Luxemburgului în proiectul Capitala Culturală Europeană. Institutul a fost inaugurat la Sibiu la data de 18 noiembrie, în cadrul Universităţii “Lucian Blaga”. Partenerul universităţii sibiene este “Beijing Language & Culture University”.
Activitatea Institutului este susţinută financiar de Office of Chinese Language Council International (HANBAN).
Institutul Confucius din cadrul ULBS are ca principală misiune întărirea cooperării în domeniul educaţional între Romania şi China, sprijinirea şi promovarea dezvoltării programelor de învăţare a limbii Chineze şi şi consolidarea înţelegerii reciproce între români şi chinezi.
Potrivit ULBS, Institutul de la Sibiu este condus de prof. univ. dr. ing. Constantin Oprean în calitate de preşeidinte şi de prof. univ. dr. Cui Xiliang în calitate de vicepreşedinte.

Al doilea institut Confucius din România a fost deschis la Cluj Napoca, în cadrul Universităţii Babes Bolyai, la 25 septembrie 2009. Partenerul UBB este Universitatea de Ştiinţe şi Tehnologie Zhejiang din Hangzhou.
Activitatea Institutului este susţinută financiar de Office of Chinese Language Council International (HANBAN).
Potrivit UBB, Institutul de la Cluj este condus de Song Shaofeng şi Adrian Zoicas-Ienciu în calitate de directori.

La 30 april 2010, la Deva a fost inaugurat Clasa Confucius de învăţare a limbii chineze, în cadrul Liceului de Artă din localitate. Clasa este coordonată de Institutul Confucius din cadrul Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu.

19 martie 2011, la Constanţa a fost inaugurat Clasa Confucius de învăţare a limbii chineze, în cadrul Universităţii Ovidius. Clasa este coordonată de Institutul Confucius din cadrul Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu.

REPUBLICA MOLDOVA

Institutul Confucius funcţionează în cadrul Universităţii Libere Internaţionale din Republica Moldova - ULIM, având ca partener Universitatea Normală de Nord-Vest din China. Datele de contact pot fi găsite AICI

FC Braşov, în topul echipelor europene

Top 10:

1. FC Barcelona (Spania) 2.917 puncte

 2. ManchesterUnited (Anglia) 2.793

 3. Arsenal Londra (Anglia) 2.618

 4. Real Madrid(Spania) 2.569

 5. Internazionale Milano (Italia) 2.567

 6. Bayern Munchen (Germania) 2.54

 7. FC Liverpool (Anglia) 2.538

 8. AC Milan (Italia) 2.490

 9. Chelsea Londra (Anglia) 2.412

10. AS Roma (Italia) 2.140.

Steaua este cea mai bună echipă din România, în perioada 2001 – 2010, într-un clasament dat publicităţii de Federaţia Internaţională de Istorie şi Statistică a Fotbalului. Steaua ocupă locul 55 în ierahia cluburilor europene, cu 1.308,5 puncte. FC Braşov cu 386 de puncte este pe locul 359.

În această ierarhie mai sunt incluse 18 formaţii din România: Dinamo Bucureşti - locul 68 cu 1.155,5 puncte, Rapid Bucureşti - locul 83 cu 1.084,5 puncte, CFR Cluj - locul 180 cu 620,5 puncte, Oţelul Galaţi - locul 199 cu 589 de puncte, FC Timişoara - locul 212 cu 567 de puncte, FC Vaslui - locul 245 cu 522,5 puncte, Gloria Bistriţa - locul 323 cu 429,5 puncte, Universitatea Craiova - locul 349 cu 394,5 puncte, FC Braşov - locul 359 cu 386 de puncte, Unirea Urziceni - locul 370 cu 377,5 puncte, Farul Constanţa - locul 433 cu 308 puncte, FC Naţional - locul 443 cu 302 puncte, Pandurii Târgu Jiu - locul 444 cu 301,5 puncte, Astra Ploieşti - locul 501 cu 269,5 puncte, FC Argeş - locul 536 cu 245,5 puncte, Ceahlăul Piatra Neamţ - locul 547 cu 236 de puncte, Gaz Metan Mediaş - locul 553 cu 232,5 puncte şi Politehnica Iaşi - locul 557 cu 231 de puncte.

Maia Morgenstern la Reduta

Actriţa Maia Morgenstern va juca, luni, 26 martie, într-un spectacol special la Centrul Cultural Reduta din Braşov. Spectacolul este realizat după romanul „Maitreyi” de Mircea Eliade, cu intervenţii din „Dragostea nu moare”, de Maitreyi Devi. Este prima dată când aceste două puncte de vedere se întâlnesc pe o scenă de teatru. 

"Maitreyi" este o poveste care te determina sa-ti lasi sufletul sa respire. El a a scris "Maitreyi" dupa ce a fost dat afara din casa familiei Narendra Sen. Ea a scris 'Dragostea nu moare", ca raspuns revoltata de aparitia romanului lui si de toate fanteziile de amor, pe care le marturiseste si care o au ca personaj central. Fiecare a transpus subiectiv ceea ce sufletul sau a trait la o intensitate paroxistica, dincolo de reguli, prejudecati, religie, cultura. 

Din distribuţie mai fac parte, alături de Maia Morgenstern, Ailyin Cadir, Vlad Zamfirescu, Doru Ana, Anca Sigartău, Jasmine Iliescu, Carla Maria Teaha, Marius Chivu, Radu Micu şi Teodora Garofil. Spectacolul are loc de la ora 19, iar biletele s-au pus în vânzare la Reduta.

 Mai multe informatii la nr de tel.: 0752791902.
Biletele se gasesc la Centrul Cultural "Reduta" si OTP Bank, vis-a-vis de magazinul Star (intrare din str. Nicolae Balcescu).

Mircea Vanco,un tenor braşovean, pe scenele Europei

De când era mic şi-a dorit să cânte. A debutat la serbarea de sfârşit de an, la şase ani, cu “Trecea fanfara militară”, a lui Dan Spătaru, la Şcoala nr. 11, de pe strada Lămâiţei, unde locuieşte şi acum.
Părinţii lui Mircea Vanco, Petre, fost mecanic de locomotivă, l-a luat Dumnezeu lângă el, a vrut să-l vadă inginer, dar mama, Rozalia, care a lucrat o viaţă la ONT, a rămas discretă întotdeauna.
De la şcoala generală 11, s-a transferat la Şcoala de Muzică, a  terminat şcoala elementară, unde a început la clasa de flaut, instrument care i-a rămas prieten pe tot parcursul vieţii. Liceul l-a început la zi, la nr. 4 (Informatica de astăzi).

Un moment de cumpănă în viaţă

Viaţa i-a luat alt curs brusc, după ce tatăl său a fost condamnat la închisoare de comunişti. “Tata era mecanic pe Orient Expres. Unul dintre acari, bătrân, a uitat să aprindă felinarul, iar trenul a deraiat pe camp. Au fost mulţi răniţi şi câţiva morti. Tata a fost acuzat că trebuia să intuiască că este posibil să fie stins semnalul. A făcut zece ani de puşcărie. Şi acarul a fost închis. A murit după un an. M-a afectat foarte mult acest eveniment, care a avut loc în data de 1 octombrie 1966, între Crăciunel şi Bucerdea, lângă Teiuş. Din păcate, nici în ziua de azi, tata nu a fost reabilitat şi a plecat cu această supărare în mormânt. Aşa au fost vremurile. Ne-au confiscat casa, ne-au luat din casă…”, povesteşte Mircea.
În acest context, a trecut la seral. În paralel, a început cursurile de canto, la Şcoala Populară de Artă, cu profesorul Nicolae Bârsan, “un om deosebit şi ca om şi ca profesor”.

 1974, anul decisiv al carierei

“Cu Sandu Albiter mă ştiam de ceva vreme, eu apărând cu flautul în diverse spectacole şi trupe dinBraşov. Sandu mi-a propus să fac parte din “Grup 74”. Făceam repetiţii la Casa de Cultură  a Studenţilor de la Rectorat, în beci. Acolo am făcut primele spectacole”, spune Mircea. La acea vreme, Braşovul “colcăia” de talente: Titi Iancu, Adrian Ordean, Tiberiu Minea, Ţâcă – Dan Gheorghe, George Irimescu, Daniel Proca, Paul Panait, Heinz Golner şi alţii: “Am avut şansa să lucrez cu ei la momente diferite ale vieţii”.
Tot în acest an, la Sibiu, a avut parte de un vis împlinit: a debutat în jazz alaturi de Harry Tavitian şi Florin Gârbacea, percuţie, pe scena Festivalului de Jazz de la Sibiu. “Am cântat în jam-session, cu Johnny Răducanu, cu Mihai Berindei, tatăl saxofonistului Ştefan Berindei, cu Marius Pop”.  Reacţiile nu s-au lăsat aşteptate: a fost invitat la TVR, la emisiunea realizată de Catinca Ralea.
La acea vreme, jazz-ul nu era foarte popular, iar în 1975 s-a întâlnit cu un alt braşovean, Gheorghe Gheorghiu. Evident, de la jazz, următorul proiect a fost muzica folk. Au debutat împreună la începuturile  Cenaclului Flacăra, în “epoca” Mircea Florian, Anda Călugăreanu, Evandro Rossetti – un italian care făcea studiile în România, Doru Stănculescu, Mircea Vintilă, Dan Chebac sau Sorin Minghiat.

La Cenaclu a stat până în 1978, de unde a plecat la Serbările Scânteii Tineretului, unde erau Lucian Avramescu, Roşu şi Negru, Caramitru, George Mihăiţă sau Cristian Ţopescu şi Elena Cârstea. “În general, cei care plecau de la Flacăra, plecau la Avramescu. Era mai multă democraţie, Păunescu nu admitea nici un fel de frondă”, spune Mircea Vanco.

Totul a durat până în 1985, când a plecat din ţară

În 1982, Securitatea nu i-a mai permis să plece din ţară. Trei ani s-a luptat să primească avizul. “Norocul a fost că Elena Ceauşescu dorea, la acea vreme, să scape de liber profesionişti. Dar i-au pus şi o condiţie. Să renunţ la cetăţenie. Acum sunt cetăţean francez”.
“În Franţa, am făcut, timp de şase ani, de toate. Am supravieţuit. Şansa a apărut când când Disney Land Paris căuta artişti pentru deschiderea parcului de atracţii, în 1991. A fost o întâlnire teribilă. La prima audiţie, când mi s-a dat o partitură pentru a fi interpretată la prima vedere, am văzut în colţul din dreapta sus un  nume care mi se părea familiar: Vasile Şirli (compozitor). Auzisem de numele acesta, dar nu îl cunoşteam personal. După audiţie, care a fost o reuşită, am cunoscut persoana, care a devenit şeful meu direct, fiind directorul muzical de la Disney Land, post pe care îl ocupă şi astăzi. Între noi s-a instalat o relație de respect și prietenie, care există și în ziua de azi. În timp, pentru că ştiam opt limbi străine, am devenit asistentul acestuia, şi şi tineam legătura cu muzicienii veniţi din toate colţurile lumii”, povestește braşoveanul .

Pe marile scene

În 1993 s-a întâlnit cu Viorica Cortez, aceasta enorma artista a Operei Mondiale, moment de cotitură pentru dumul lui muzical.  “Am început să studies cu doamna Cortez şi cu prietena ei, Aneta Pavalache, o altă profesoară de excepţie. Aceste două mari doamne ale operei m-au determinat să merg pe acest drum, care niciodată nu a fost uşor. După nouă luni de cursuri intensive, am fost admis la un concurs la Opera din Nantes, unde am fost angajat doi ani, în corul Operei. Apoi, m-am prezentat la Opera Naţională din Paris, unde am fost finalistul concursului, tot pentru cor, Acolo am lucrat si studiat timp de şase ani. Au urmat ani de muncă, sperând să ies din cor, dar nu am reuşit, şi am continuat pe această cale: Opera din Geneva,Strasbourg, Luxemburg, Amsterdam, Valencia, Barcelona, Theatre de Champs Elisee, Montpellier, Bordeaux, Nancy, Capitole de Toulouse. Am cântat pe scenă cu Placido Domingo, Samuel Ramey, Monteserat Caballer, Leontina Văduva, Angela Gheorghiu, Marcelo Alvarez, Roberto Alaggnia“.

A rămas roman şi braşovean, chiar şi fără cetăţenie

Mircea Vanca face acum demersuri să-şi recapete cetăţenia română. “Pentru că am rămas român şi braşovean chiar şi fără cetăţenie. Practic, astfel este legalizată o situaţie de facto”. Mama lui, care are 85 de ani, fratele și nepotul, Mircea Florin, sunt motivele pentru care a revenit acasă, la Brașov.
Vorba poetului, Mircea a mărturisit că mai are “un singur dor”: să ofere un spectacol braşovenilor…